Un vasluian de 47 de ani, rămas fără mână şi fără un picior în urma unui teribil accident, produs în urmă cu 28 de ani pe Şantierul Naval Constanţa, ne oferă o lecţie de voinţă şi ambiţie aşa cum rar se mai întâlneşte.

Gabi Talmaciu are 47 de ani şi locuieşte în comuna Vetrişoaia din judeţul Vaslui. Un teribil accident de muncă produs în urmă cu 28 de ani pe Şantierul Naval Constanţa i-a schimbat viaţa. Plecase din Vaslui înainte Revoluţie, asemenea multor tineri din zonă, să-şi facă un rost. A ales să plece la Constanţa pentru că visul său era să ajungă să poată contrui nave.

În 1989, se afla în ultimele zile de practică pe când o piesă de mare tonaj de pe şantier aproape că l-a retezat pe jumătate, după ce s-a desprins şi a căzut de la câţiva metri înălţime. Medicii au reuşit să îl salveze, însă Gabi a rămas infirm pe viaţă.

După trei luni, în care a fost supus mai multor intervenţii chirurgicale şi operaţii de recuperare, tânărul s-a întors îm satul natal cu visele năruite.

Viaţa reluată după tragedie

Sprijinul familiei şi al iubitei, care nu l-a părăsit nicio clipă după cumplitul accident, l-au ajutat pe Gabi să depăşească toată perioada dificilă. La un an după accident, s-a căsătorit cu cea care îi jurase iubire veşnică, iar împreună au făcut două fete, de care sunt foarte mândri. În ciuda infirmităţii şi chiar dacă nu are proteze speciale, vasluianul nu s-a dat bătut şi a încercat să ducă o viaţă normală, depăşindu-şi limitele şi fără a aştepta să fie ajutat.

Munceşte de dimineaţă până seara în gospodărie, pe câmp, conduce maşina, tractorul, îşi ajută soţia la treburile casnice, înoată, găteşte. Face totul cu o forţă de neînchipuit. Sare într-un picior şi face totul cu o mână. Nu este uşor, însă face totul pentru a asigura familiei un trai decent.

„Muncim de dimineaţă până seara”

În urma cu 11 ani şi-a luat permis de conducere şi conduce o maşină adaptată la posibilităţilor sale. La fel şi în cazul tractorului cu care îşi ară pământul. Gabi Tălmaciu se consideră un om normal şi nu aşteaptă niciodată compasiune. Alături de soţia sa, a reuşit să-şi întemeieze nu doar o familie unită, ci şi una dintre cele mai frumoase gospodării din sat. În tinereţe au primit în dar o oaie gestantă, iar prezent a ajuns să aibă 200 de oi.

”Mulţumesc lui Dumnezeu că am rămas în viaţă, chiar dacă sunt cum sunt. Fac tot posibilul ca familia să nu simtă că sunt în această situaţie. Am noroc că mă ajută fraţii, părinţii. Împreună muncim şi alergăm de dimineaţa până seara. Cu pensia de 1.000 de lei nu poţi să ţii copiii la facultate, trebuie muncă să câştigi un ban mai mult”, marturiseşte Gabi Talmaciu.

Soţii Talmaciu au împreună două fete, de 20 respectiv 25 de ani. Mezina este studentă la Iaşi, iar fiica cea mare şi-a întemeiat o familie. De trei luni, Gabi Tălmaciu a devenit bunic, o bucurie pe care nu o poate descrie. Familia reprezintă totul pentru el: ”fără ei, nu aş fi putut merge mai departe”.

”Eu de când m-am născut îl ştiu aşa pe tata. Un om devotat pentru familie, care ne-a dăruit totul şi a încercat sa ne ofere cât mai multe ca noi să nu ducem lipsa de nimic. Este un luptător, nu am auzit niciodată să spună că se dă bătut şi că nu mai poate, a vrut întotdeauna să realizeze cat mai multe, să ne ofere un viitor mai bun si mai împlinit. Sprijinul mamei a contat foarte mult şi împreună au pus bazele unei familii frumoase de care sunt extrem de mândră. Tata mereu a spus că fără ea nu ar fi reuşit sa treacă peste toate încercările vieţii. Cel mai important sfat pe care mi-l dă tata mereu este să fiu pe cont propriu şi să nu depind de nimeni, să realizez lucruri frumoase în viaţă. Pe lângă asta am învăţat de la el ca nu trebuie să te dai bătut niciodată orice s-ar întampla şi că nimic nu e imposibil daca ai voinţă şi putere”, mărturiseşte Andrada, fiica cea mică a lui Gabi Tălmaciu.