„Cartea de vizita” a Iasului impresioneaza si azi
Strajuind caile de acces ale mandrei cetati iesene de pe cele sapte coline ale sale, cea de la sud, dinspre Vaslui si cea de la nord-vest, dinspre Tg.Frumos, aceste adevarate porti ale municipiului Iasi au fost remarcate de sute si poate de mii de ori, in cei peste patruzeci de ani ai existentei lor, de toti vizitatorii care i-au trecut pragul.
Indicatoare de localitate
Ca urmare a prevederilor reformei teritorial-administrative a Romaniei din 1968, municipiul Iasi a dorit sa-si etaleze la intrarile sale impresionanta sa “carte de vizita”, care sa sugereze oricarui vizitator inconfundabilul “spirit iesean” al cetatii. Asa se face ca, mai intai, in 1976, la intrarea de pe Repedea, din dealul lui Paun, si, apoi, in 1977, la intrarea de pe povarnisul Fabricii de Antibiotice, au aparut semetele si gratioasele “indicatoare de localitate”, starnind admiratia celor ce le vedeau pentru prima data. Iar acei curiosi, care se incumetau sa zaboveasca in fata uneia dintre ele, fie si doar cateva clipe, puteau astfel sa desluseasca usor, in finetea argintatei broderii metalice, superbe imagini memorabile ale unor distincte “branduri iesene de referinta”: zveltetea turnului central al Palatului Culturii cu cele 4 sageti ale sale, arabescurile dantelariei de piatra cioplita de la Trei Ierarhi, cum si sugeratul dinamism al vietii sale sociale, economice si culturale a orasului de pe cele 7 coline.
Filigran de metal
Identice, avand fiecare o inaltime de 10 m, o latime de 2,5 m si o grosime regresivă, de 0,6 m, la soclu şi de 0,2 m, la vârf, porţile de intrare în Iaşi, cu cele 6 coloane metalice graţios împletite, sugerând astfel cele 6 veacuri de istorie ale Iaşului, ca oraş – târg al Europei, montate pe un soclu de beton de 1,5 m erau cu adevărat monumentale.
Indubitabil, porţile municipiului Iaşi au impresionat, chiar de la montarea lor la intrări, prin supleţea şi farmecul lor artistic deosebit. În lipsa unor necesare informaţii despre aceste monumentale porţi şi autorul lor, niciunul dintre admiratori nu putea intui că această lucrare, pe cât de ingenioasă, pe atât de bine realizată artistic, nu este, cum se putea crede, opera vreunui vestit arhitect şi/sau al unui artist plastic local, ci aceasta aparţine, ca idee şi execuţie, inginerului electrotehnic Gheorghe Lucache, pe atunci, şeful Şantierului Electromontaj Iaşi.
Născut la 17 februarie 1928 în comuna Curseşti din judeţul Vaslui, după absolvirea şcolii generale şi a cursurilor liceului Comercial din Vaslui, le-a continuat şi terminat în 1948, la liceul Comercial din Iaşi. A urmat, apoi, şcoala militară de ofiţeri de artilerie de la Sibiu pe care a absolvit-o în 1949, cu gradul de lt.major, fiind reţinut ca profesor şi şef de atelier. În 1954, a venit în Iaşi, fiind contabil la mai multe unităţi, dar atras de tehnică, a urmat în paralel, facultatea de Electrotehnică, pe care a absolvit-o cu diplomă de inginer în 1959. În perioada 1960 – 1965 a deţinut funcţia de şef al Şantierului Electromontaj Suceava, iar în 1965 a venit pe şantierul CET Iaşi, ca şef de lot Cazane, a trecut pe la IRE Iaşi şi, din 1967 şi până la pensionarea din 1990, timp de 23 de ani s-a aflat la conducerea Şantierului Electromontaj Iaşi, realizând împreună cu vajnicul său colectiv numeroase lucrări energetice de mare complexitate şi tehnicitate.
Prin voluntariat
Ideea realizării unui monument emblematic pentru Iaşi s-a născut, fireşte, din dragostea sa manifestată pentru înaltele valenţe istorice, ştiinţifice şi culturale ale oraşului, de care era “împătimit”, dar şi din pasiunea sa pentru tehnică şi inovare. Imaginând, elaborând şi calculând trăinicia şi semeţia unui impozant “indicator de localitate-Iaşi” şi intuind posibilităţi facile pentru execuţia acestuia, înspre sfârşitul anului 1975, s-a prezentat la Primăria Iaşi pentru acordul şi aprobarea amplasamentului. Singurul amendament al acesteia a fost lipsa fondurilor pentru procurarea materialelor şi a achitării manoperei lucrărilor. Dar şi aşa, entuziasmul ing. Gh. Lucache a spulberat îndoiala, având ca alternativă a reuşitei: voluntariatul.
În 1976, ridicat în Bucium
La stăruinţa ing. Lucache, pentru reuşita acestei idei îndrăzneţe şi-au adus contribuţia: Uzina metalurgică, care a pus la dispoziţie, din “rebuturi”, ţeava necesară, IRE Iaşi, care a pus la dispoziţie 4 dintre cei mai buni sudori electrici şi, bineînţeles, Şantierul Electromontaj Iaşi, care şi-a folosit întreaga bază de producţie de la sediul său din Manta Roşie, atât pentru execuţia acestui adevărat “filigran” metalic, cât şi pentru realizarea fundaţiei speciale de beton şi montarea monumentului. După mai bine de două luni de muncă încordată şi bine coordonată în mersul ei de zi cu zi de către destoinicul şef de lucrare, maistrul Iacob Bălan şi supervizată chiar de autorul proiectului, pe dealul Repedea, puţin deasupra Motelului din Bucium, a fost înălţată dantelăria metalică a “indicatorului de localitate – Iaşi”, o adevărată, minunată şi triumfală poartă de intrare în municipiul Iaşi, pentru toţi acei drumeţi care, vorba poetei Otilia Cazimir, “se coborau pe Repedea la vale/Şi poposeau în dealul lui Păun”, spre a admira splendida panoramă a “dulcelui Târg al Ieşilor”. De atunci, la această memorabilă privelişte a Iaşului, risipit în frumuseţea colinelor sale, s-a adăugat străjuitoare şi silueta argintie, semeaţă şi graţioasă a “însemnului său de hotar”.
Copie şi la Antibiotice
În anul 1977, folosindu-se aceeaşi “reţetă” a voluntariatului şi a contribuţiei protagoniştilor, o “copie” identică a acestei lucrări a fost amplasată la intrarea dinspre Tg. Frumos a municipiului, pe povârnişul Fabricii de Antibiotice. Cine putea să-şi închipuie atunci, ca şi astăzi, de altfel, că această faimoasă creaţie a inginerului Gh. Lucache înglobează în stuctura metalică a fiecărei porţi aproape 8.000 de capete de ţeavă de un ţol şi un sfert, în lungime totală de peste 6 km, prinse cu câte 2 puncte de sudură electrică de înaltă clasă şi o greutate totală de circa 7 tone, după cum mărturiseşte şi acum cu mândrie maistrul pensionar Vasile Măciucă, unul dintre renumiţii sudori ai Electromontajului Iaşi. “Lucram contracronometru şi cu mare răspundere, inclusiv duminica, dar mă bucur că pe placa de inox înglobată în soclul lucrării este trecut şi numele meu, alături de al celorlalţi realizatori, în frunte cu ing. Gh. Lucache, autorul monumentului”, a spus Măciucă.
Din nefericire, ing. Gh. Lucache n-a avut parte de o pensie lungă care să-i permită anii luminoşi ai satisfacţiei împlinirilor, astfel că inima sa mare i-a cedat, pe neaşteptate, la 27 februarie 1991, când a trecut la cele veşnice, spre regretul familiei şi a electromontajiştilor şi IRE-iştilor din Iaşi şi din întreaga ţară, fiind condus cu tristeţe pe ultimul său drum al Eternităţii. În memoria acestui strălucit inginer şi în spiritul tradiţiei acestei cetăţi, candidată justificat la titlul de prestanţă Iaşi – Capitala Culturală a Europei 2021, porţile maiestoase ale acesteia ar trebui supuse unor urgente lucrări de restaurare, completate cu stema municipiului Iaşi şi cu o instalaţie de iluminat ornamental nocturn.
Sursa: bzi.ro
- Published in Cultură
I-a TĂIAT NASUL NEVESTEI! Cum s-au răzbunat cumnații?
Un bărbat de 49 de ani din comuna Cozmesti, județul Vaslui, a fost găsit zăcând într-o baltă de sânge, de propriul fiu, de numai 14 ani, în casa acestuia. Se presupune că ar fi o răzbunare a soției, după ce acesta i-a tăiat nasul cu ceva ascuțit.
Femeia a fugit de acasă, după incident, fără copii. Nimeni nu a știut unde să o găsească, iar la telefonul acesteia au răspuns niște rude.
“Mi-a zis cã nu a ajuns la Toporãsti, acolo unde stau bunicii si unchii mei. Noi ne-am pus întrebarea: dar telefonul cum a ajuns acasã? Ne-am duce sã vedem cum stã treaba, dar ne e cam fricã, cine stie ce se mai întâmplã. Am înteles cã a fost politia, a rãspuns bunicul si le-a zis cã nu au ajuns acasã (n.r. femeia si fratii ei). Nu stiu ce sã zic, mai asteptãm câteva zile sã vedem ce se întâmplã. Trebuie sã iasã la ivealã, cã doar nu pot sta mult timp ascunsi” – a declarat fiica cea mare a familiei cu probleme.
“Se bat si se ceartã de ani buni. În urmã cu o lunã, a fost bãtutã zdravãn. I-a dat cu ceva ascutit de i-a tãiat nasul. Marti, cu ocazia hramului satului, au venit fratii ei pe aici. Au bãut cu totii, au început sã se certe, iar de aici nu mai stim ce s-a întâmplat. Noi credem cã fratii ei i-au fãcut felul lui Costel, n-avea cine altcineva” – spun apropiații familiei.
Apropiații acestei familii afirmă că mereu se ceartă și ajung la scandaluri de acest gen, dar cu toate acestea, se împacă de fiecare dată. Când sunt întrebați care este motivul acestor scandaluri, toată lumea spune clar: băutura.
sursă declarații și foto: vremeanoua.ro
- Published in National
Povestea Anei, eleva sclipitoare cu media 10 la BAC: „Cred că tinerii de astăzi renunţă foarte uşor, performanţa necesită timp şi sacrificii“
Ana Maria Polcovnicu, absolventa Liceului „Emil Racoviţă” Vaslui, este unul dintre cei trei elevi din judeţ care a reuşit să obţină nota maximă la toate probele Bacalaureatului 2017.
Ambiţioasă, studioasă, modestă, cu mult bun simţ şi un respect deosebit pentru profesorii care au îndrumat-o şi colegii alături de care a trăit în cei patru ani de liceu ca într-o familie. Aşa poate fi caracterizatză, Ana, eleva de 10 a Liceului ”Emil Racoviţă” Vaslui.
”M-am pregătit să termin frumos cei patru ani de liceu. Mă aşteptam să obţină o notă mare, chiar dacă nu mă gândeam că va fi 10 pe linie. Am muncit mult, pentru că am ştiut că performanţa necesită sacrificii şi timp, dar am făcut-o pentru mine, pentru familia mea, pentru profesorii mei. Fără ei nu aş fi reuşit să culeg aceste roade. Lor le datorez parcursul meu şi sunt convinsă că astăzi am reuşit să îi fac fericiţi şi pe ei”, mărturiseşte Ana, eleva care a absolvit Liceul ”Emil Racoviţă” ca şefă de promoţie cu media 9.96.
Ana Polcovnicu este din localitatea Muntenii de Jos, nu are cont de Facebook, apreciind că pentru ea ar fi ”o pierdere de vreme”, iar printre pasiunile sale literatura, dansurile populare ocupă un loc aparte. Îşi doreşte să ajungă magistrat, urmând să susţină admiterea la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti.
”Faptul că am provenit din mediul rural, nu a fost o problemă pentru mine după ce am ajuns la liceu. Şansa mea a fost că am avut parte de profesori extraordinari şi la şcoala din Muntenii de Jos. Datorită lor, trecerea de la gimnaziu la liceu a fost fără probleme, iar rezultatele au fost dintre cele mai bune”, explică Ana.
Profesorii Anei au numai cuvinte de laudă la adresa adolescentei, pe care o consideră un elev-model. În timpul celor patru ani de liceu, Ana a fost nelipsită de la concursurile şi olimpiadele şcolare de latină, limba spaniolă sau istorie, de unde s-a întors cu premii. Este convinsă că nu ar fi reuşit niciodată să obţină rezultate deosebite fără sprijinul profesorilor.
”Rolul pe care îl au profesorii în viaţa unui elev este colosal, iar eu am avut şansa ca la Liceul ”Emil Racoviţă” să întâlnesc profesori a căror muncă şi implicare în pregătirea elevilor nu au măsură. Am avut parte de nişte profesori extraordinari, care dincolo de profesie sunt nişte oameni superbi. Pe doamna dirigintă Cristina Ghelbere o iubesc, nu am cuvinte pentru a-i mulţumi pentru tot ceea ce a făcut pentru noi, elevii. La fel şi în cazul doamnei profesoare de Istorie, Ionela Lepărdă, un dacăl remarcabil care m-a făcut să iubesc istoria, deşi nu pot spune că eram atrasă în mod special de această disciplină. Dumneaei reuşeşte prin nişte conexiuni fascinante să aducă trecutul în prezent şi să-l şi înţelegi. Respectul şi preţuirea mea se îndreaptă către toţi dascălii care au m-au ajutat să fiu ceea ce sunt astăzi”, a declarat, pentru ”Adevărul”, Ana Maria Polcovnicu.
Adolescenta din Vaslui este convinsă că tinerii din ziua de astăzi ar avea mai mult succes, dacă nu ar ceda uşor în faţa obstacolelor.
”Am întâlnit de-a lungul anilor de liceu o varietate de copii, cu multe contradicţii. Cu toţii însă sunt atât de frumoşi. Consider că tinerii de azi renunţă foarte uşor, atunci când întâmpină o dificultate. Dacă nu ar fi delăsători, sunt convinsă că rezultatele nu ar întârzia să apară”, a conchis zecista Liceului ”Emil Racoviţă”
- Published in National
„STUDENT” condamnat pentru că a vrut… ochiuri!
Un bărbat din Vaslui care se dădea drept „student” la Litere şi la Psihologie a fost pedepsit pentru că a jefuit o studentă, vecină de bloc * acesta şi-a încropit o „cagulă” dintr-un tricou şi şi-a sechestrat vecina, care îl surprinsese în casa ei * pentru că nu a găsit prea multe bunuri de valoare şi pentru că era înfometat, individul a pus-o pe victimă să-i facă… ochiuri!
Un individ acuzat de o tâlhărie mai puţin obişnuită s-a ales cu o pedeapsă din partea judecătorilor. Astfel, magistraţii din cadrul Judecătoriei Iaşi au dispus condamnarea lui Dumitru Hrincă la pedeapsa rezultantă de patru ani de puşcărie, pentru tâlhărie calificată şi lipsire de libertate în mod ilegal.
„Instanţa admite acţiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de Elena P. Obligă inculpatul să plătească acestei părţi civile suma de 250 de lei, cu titlu de despăgubiri civile. De asemenea, obligă inculpatul la plata sumei de 850 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat”, au precizat judecătorii ieşeni. De remarcat este faptul că sentinţa nu este definitivă, ea putând fi atacată la instanţa superioară.
Sechestrată vreme de o oră
În urmă cu câteva săptămâni, procurorii ieşeni au decis trimiterea în judecată a lui Dumitru Hrincă (31 de ani), din Vaslui. Potrivit anchetatorilor, pe data de 23 martie, în jurul orei 16.30, prin escaladarea balconului şi având faţa acoperită cu un tricou, individul a intrat în locuinţa unei tinere, a răvăşit lucrurile din casă, cu intenţia de lua ceva, dar, fiind surprins de persoana vătămată, care a revenit acasă, a încuiat uşa pentru a o împiedica să fugă, a ameninţat-o cu un cuţit, i-a cerut bunuri, reuşind să îi ia bijuterii, suma de 50 de lei şi un parfum şi a lipsit-o de libertate timp de o oră. Într-un moment de neatenţie al individului, victima a reuşit să fugă.
Anchetatorii au menţionat că, în ziua respectivă, Elena P. (30 de ani) a anunţat Poliţia despre faptul că, în momentul în care a intrat în apartamentul în care stă cu chirie, a constatat că înăuntru era un necunoscut care i-a pus mâna la gură, a ameninţat-o şi a ţinut-o captivă timp de aproape o oră, timp în care i-a luat bunuri de aproximativ 250 de lei.
Conform procurorilor, individul locuia de ceva timp, împreună cu prietena sa, studentă la UMF, în acelaşi imobil cu victima. În ziua cu pricina, din cauza faptului că rămăsese fără loc de muncă, iar prietena lui plecase la cursuri, individul s-a pus pe băut (200 ml de vodcă şi 500 ml de bere). După ce a băut, acesta a decis să intre în apartamentul vecinei şi s-a înarmat cu un cuţit şi şi-a acoperit faţa cu un tricou de culoare galbenă, spun oamenii legii.
Şi-a dat alt nume
După ce a fost surprins de victimă, acesta a început să discute cu ea, spunându-i mai întâi că este student la Litere şi că se numeşte „Vlad”, dar, mai apoi, revenind şi susţinând că este student la Psihologie. Mai mult, pentru a o linişti, individul i-a zis că nu o va răni şi chiar a sărutat-o pe frunte şi i-a spus să nu îi fie frică.
„Inculpatul mirosea a alcool şi i-a spus părţii vătămate că îi este foame, după care a condus-o la frigiderul din bucătărie şi a deschis uşa, spunându-i să-i gătească ouă. Aceasta s-a conformat, a făcut un ou ochi, pe care inculpatul a refuzat să îl mănânce, spunând că a vrut să vadă dacă persoana vătămată are abilităţi (dându-şi seama, probabil, că, pentru a mânca, va fi nevoit să-şi dea jos tricoul de pe faţă)”, a precizat Monica Palaghia, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi.
Oamenii legii au adăugat că, la un moment dat, victima a reuşit să fugă din apartament şi să strige după ajutor. Individul a părăsit apartamentul victimei şi, fiindcă prietena lui se întorsese acasă, a luat-o pe aceasta şi au mers… la o plimbare, punând cuţitul şi tricoul cu care îşi acoperise faţa în geanta concubinei. În timpul plimbării, individul i-a povestit prietenei sale ce făcuse. La scurt timp, acesta a fost ridicat din imobil de către poliţiştii chemaţi la faţa locului de către victimă.
Sursă: Evenimentul.ro
- Published in Local