„Cata incompetenta crasa la autoritati!”. Schimbari radicale pentru Valea Lupului
„Cata incompetenta crasa la autoritati! Schimbari radicale pentru Valea Lupului. Dupa mai multe luni de discutii, autoritatile au decis masurile care vor fi luate pe sectorul de drum de la Valea Lupului, unde se intampla din ce in ce mai des accidente rutiere mortale. Portiunea din Drumul European 583 de la Metro pana la Popas Pacurari a devenit o adevarata aventura atat pentru pietoni, cat si pentru conducatorii auto.
Numai in ultimele luni in aceasta zona au avut loc o serie de accidente groaznice, soldate cu numerosi raniti si persoane decedate. Satui sa-si mai puna viata in pericol, localnicii din Valea Lupului au organizat chiar proteste prin care au cerut construirea unor pasarele pietonale. Masurile au fost insa altele si nu au fost luate foarte usor.
Conducerea Prefecturii Iasi a convocat o intalnire la care au participat reprezentanti ai Primariei Valea Lupului, ai municipalitatii iesene, Directiei Regionale de Drumuri si Poduri, Politiei Rutiere, Politiei Locale, precum si ai comunitatii. In urma acestei intalniri s-au decis intr-un final si masurile care vor fi puse in practica pentru ca zona tranzitata de drumul european DE 583 sa nu mai reprezinte o adevarata capcana a mortii.
Astfel, in zona Popas Pacurari, traversata frecvent nepermis, a fost amenajata o trecere de pietoni, iar ulterior va fi montat si un semafor. Semaforul va fi montat orizontal, peste drum, lucrarea urmand a fi finantata de cele doua primarii.
Mai mult, tot acolo vor fi montate si panouri de avertisment cu mesaje de tipul „Atentie, frecvent accidente. Zona periculoasa!”, benzi rezonatoare pe sosea si spinari de magar. Pe langa trecerea de la Popas Pacurari vor mai fi montate limitatoare de viteza, panouri de avertizare si la celelalte doua treceri de pietoni care strabat drumul DE 583 de pe raza comunei. Acestea au fost solutiile stabilite pe termen scurt si care vor fi puse imediat in practica.
Scandal pe constructia pasarelelor
Un caz aparte a fost legat de constructia pasarelelor pietonale. Reprezentantii locuitorilor au cerut constructia unei pasarele pietonale in zona Popas Pacurari. Motivatia a tinut de statia de autobuz aflata pe partea opusa, unde oamenii ar ajunge mai usor. Autoritatile au aratat ca nu se poate construi o pasarela in acel loc, motiv de scandal in cadrul intalnirii.
Cu toate ca localnicii sustin aceasta ideie, cei de la Primaria Valea Lupului si cei de la Primaria Iasi au mentionat ca zona nu este propice pentru o asemenea constructie. Concret, in acel loc se afla o serie de conducte ale ApaVital SA ce impiedica o asemenea constructie.
In plus, cum partea dreapta pe sensul dinspre Pacurari spre Metro apartine de Valea Lupului, iar partea opusa de municipiul Iasi, lucrarea s-ar lovi de birocratie.
In cele din urma, autoritatile au decis sa se faca un studiu de oportunitate si sa se stabileasca locurile unde ar putea sa se construiasca astfel de pasarele. Au fost identificate doua zone, cea de la Antibiotice SA, in dreptul sensului giratoriu care va fi gata la anul si cea din dreptul unei troite. Prefectul Marian Serbescu le-a dat termen sase luni tuturor celor implicati pentru a face toate studiile necesare privind constructia acelor pasarele.
„As dori ca la aceste intalniri sa nu mai pasam responsabilitatea si sa gasim exact solutiile. Trebuie sa identificam solutii pe termen scurt, dar si solutii pe termen lung. Acolo trebuie montate presemnalizari la treceri, dar si montarea unor panouri prin care sa se arate ca sunt frecvent accidente. Totodata, semaforizarea este o alta solutie identificata pentru reducerea accidentelor”, a spus prefectul Marian Serbescu.
Citeste si: „Gradina Iasi“, locul din Vietnam care le aminteste de Romania
Discutiile sunt interminabile
Cu toate acestea, cei prezeneti la sedinta au discutat in contradictoriu vreme indelungata. Atat reprezentantii Directiei de Drumuri, cat si cei ai Primariei s-au contrat cu localnicii nu doar pe tema pasarelelor. S-a propus chiar mutarea statiei de autobuz de peste drum de Popas Pacurari pentru fluidizarea traficului, lucru blamat de locuitori.
Altii au cerut montarea radarelor politiei, insa autoritatile nu dispun de personal suficient pentru a lucra pe acest sector. Cu toate acestea, sefii Primariei Iasi s-au aratat dispusi sa achizitioneze un radar fix pentru acea zona a Iasului, radar care va fi dat in administrarea Serviciului Rutier. Desi deciziile au avut darul de a-i multumi pe cei prezenti la sedinta, unii politicieni s-au aratat deranjati de solutiile gasite.
„Cata incompetenta crasa la autoritati! Politia la Borcan, semafoare, treceri de pietoni… Si asa vom iesi sau intra din sau in Iasi in doua ore. Acum dureaza 40 minute! Niciun factor de raspundere nu gandeste normal si in viitor: trei benzi pe sens pana la Letcani- fara giratorii, ci cu suspendate. Ar trebui ca firmele mari ce au magazine in zona sa dea bani si sa faca poduri suspendate de intrare si iesire. Nu trebuie obligati contribuabilii sa dea bani pentru ei. Totodata, este nevoie de pasarele pietonale”, a spus consilierul judetean Vasile Cotiuga.
Sursa: bzi.ro
- Published in Local
Cati oameni trebuie sa mai moara, pentru ca o pasarela sa fie ridicata?
Cati oameni trebuie sa mai moara, pentru ca o pasarela sa fie ridicata?
De o lunga perioada de timp, locuitorii din zona Valea Lupului fac reclamatii peste reclamatii si cer cu disperare gasirea unei solutii in legatura cu trecerile de pietoni. Zeci de accidente grave s-au petrecut in aceasta zona a Iasului si nimeni nu misca un pai. Motivul? Este foarte simplu! Nepasarea! Caldura unui birou spatios, cafeaua gustoasa facuta de o secretara sexy si teancul de dosare aruncat la misto pe un colt de masa valoreaza mult mai mult decat viata unui om.
Ieri o femeie a murit nevinovata, zdrobita de asfalt. Un tanar din Bacau a trimis-o catre moarte. Probabil ca va raspunde pentru ca a omorat-o pe femeia care lucra la Spitalul „Sfantul Spiridon”, dar nu asta conteaza. Nu este primul accident, nu este primul corp uman tarat zeci de metri pe asfalt in acea zona si cu siguranta nu va fi nici ultimul.
Locuitorii din zona au iesit in strada, si-au tinut copiii in brate si au strigat cat au putut de tare ca se tem si ca se simt in pericol de fiecare data cand traverseaza strada. Degeaba au facut asta. Autoritatilor nu le-a pasat. Probabil ca mai sunt si minti bolnave cu functii de conducere care „adora” sa priveasca periodic cadavre umane. Doar asa s-ar putea gasi o explicatie logica.
Desigur, de fiecare data cand vreun om care a avut „nesimtirea” de a trai in Valea Lupului si-a strigat nemultumirea, a primit in schimb cateva zambete de la sefii Iasului si o promisiune: „Se va face!” Singurul lucru pe care l-ar putea face autoritatile ar fi de a transforma Valea Lupului in Valea Mortii.
Citeste si: Declaratii ingrijoratoare privind stocurile de gaze pentru iarna 2017-2018
Cum pot unii sa decida sa lase liber mortii intregul drum? Nu poti sa nu te gandesti la un lucru pe cat de morbid, pe atat de real. Oare daca vreunul din cei care conduc Iasul si-ar vedea un copil, un parinte sau un prieten zdrobit sub rotile unui camion sau a unui autoturism in aceasta zona a Iasului, ar lua masuri?
O pasarela ar fi o solutie ideala. Autoritatile se izbesc mereu de probleme, fie ele chiar si inventate. Daca unii au reusit sa faca apa sa curga la deal, la Iasi nu se poate face o pasarela care ar salva multe vieti.
A mai murit un om, inca unul… Oare de cati morti mai este nevoie pentru ca o pasarela sau mai multe sa fie ridicate in zona? Sa raspunda cei care decid. Cu siguranta s-ar gasi ieseni care s-ar jertfi daca ar fi siguri ca s-ar schimba o data pentru totdeauna ceva.
Sursa: bzi.ro
- Published in Local
ACCIDENTELE MORTALE din IAŞI şi legatura dintre ele. Cifra morţii a pândit de fiecare dată!
ACCIDENTELE MORTALE din IAŞI
Trei accidente deosebit de grave, au îngrozit un oraș întreg. Motivele producerii acestor accidente sunt prea bine cunoscute. Atât de politiști, dar și de cadrele medicale care sunt chemate să salveze vieți de fiecare data cand acestea se produc.
Accest articol nu reprezintă un „proces de judecată„, reprezintă mai mult un semnal de alarmă.
Nu ştim încă bilanţul victimelor din accidentele rutiere pentru anul curent, dar cifrele anului 2016 sunt sumbre.
48 DE MORŢI SI 411 RĂNIŢI GRAV ÎN ACCIDENTE PRODUSE ÎN 2016
Acum când scriu, ceasul arată 19:01. Pană la această oră au avut loc peste patru accidente rutiere. Cel mai grav fiind cel produs azi dimineaţă în zona Nicolina, unde o femeie a fost acroşată de către un taximetrist.
Îmi doream de ceva vreme să fac un articol despre consecinţele vitezei, acoolului şi uneori a oboselii. Am căutat câteva detalii despre cele mai grave accidente rutiere din Iaşi( anul 2017).
Am realizat după câteva minute cu stupoare ca toate aveau ceva în comun: “Cifra doi.”
Iată ce reprezintă cifra doi: “De la această cifră se trage răul, căci prin 2 a încetat unitatea și a început dualitatea, lupta binelui cu răul, această cifră a provocat antagonismul. „2” reprezintă însăși lumea, o eternă luptă. Oare, reprezintă şi lupta dintre viaţă şi moarte?”
Oare câţi şoferi au curajul să spună că au condus cu peste 140 km/h? Probabil mulţi o să spună: “EU ŞTIU SĂ STĂPÂNESC MAŞINA.” TU poate DA, alţii NU!
Oare câţi şofei au curajul să spună că au condus chiar dacă erau foarte obosiţi?
Oare câţi şoferi au curajul să spună că au condus băuţi?
CELE TREI ACCIDENTE CARE AU ÎNTRISTAT UN ORAŞ ÎNTREG:
3 SEPTEMBRIE : Un accident rutier grav a avut loc în dimineaţa zilei de duminică, 3 septembrie, la intrarea în municipiul Iaşi. Medicii au declarat decesul a două persoane, alta fiind internată în stare gravă la spital.
Evenimentul rutier a avut loc la intrarea în Iaşi prin cartierul Păcurari, pe raza localităţii Valea Lupului. Potrivit informaţiilor furizate de către reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi, vinovat de producerea accidentului ar fi un tânăr de 22 de ani, care se deplasa înspre Iaşi.
Din cauza vitezei excesive, acesta a sărit peste un parapet de beton ce desparte sensurile de mers în acea zonă. Zidul este pus tocmai pentru a asigura protecţia şoferilor de eventuale accidente rutiere. Ancheta continuă in accest caz.
22 MARTIE : Un bărbat a murit și iubita lui au murit, după accidentul produs intersecția de la Granit, pe bulevardul Socola. Aceștia au fost uciși de un avocat beat care gonea cu o viteză incredibilă. Ce ghinion… Pur şi simplu se aflau în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit.
4 FEBRUARIE : O ciocnire violentă între un Audi și un autoturism Dacia Logan a avut loc în zona Podu Roș. Au mai fost lovite și un Citroen și un Ford K. În urma accidentului au murit cei doi pasageri din Dacia Logan, soț și soție.
Martorii spun că autoturismul Audi venea dinspre Nicolina către Podu Roș, a forțat trecerea pe culoarea roșie a semaforului. A reusit să evite în ultimul moment pietonii, a pierdut controlul volanului și a intrat în plin în Dacia Logan, din lateral. Loganul venea dinspre Aleea Rozelor și vira dreapta spre Podu Roș.
- Published in Info Trafic
Miroslava, mai bogată decât oraşele Hârlău si Târgu Frumos la un loc. Și Ciurea e pe val!
Miroslava are venituri proprii cât Tg. Frumos şi Hârlău la un loc. Și Ciurea e pe val. Pe ultimele locuri în clasament sunt Drăguşeni, Costeşti şi Grozeşti.
Comuna Miroslava are venituri mai mari decât fiecare dintre oraşele judeţului, respectiv decât Tg. Frumos, Hârlău sau Podu Iloaiei. De altfel, şi populaţia acestei suburbii a Iaşiului este mai mare decât oricare dintre cele trei oraşe, după rezultatele ultimului recensământ oficial.
Potrivit situaţiei realizate de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, privind execuţia veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale pe unităţi administrativ-teritoriale, în 2014, Miroslava a avut venituri totale de 23,9 milioane de lei, în comparaţie cu 20,5 milioane – Tg. Frumos, 19,7 milioane – Hârlău şi 12,2 milioane de lei – Podu Iloaiei.
Diferenţa este însă şi mai mare dacă vorbim de venituri proprii. Astfel, Miroslava a produs mai mult de jumătate din veniturile pe care le-a avut la dispoziţie în 2014, respectiv 13,3 milioane de lei.
Administraţia locală din Tg. Frumos a contabilizat din surse proprii doar ceva mai mult de o treime din bugetul său (7 milioane), iar celelalte două oraşe – ceva mai mult de un sfert (5,5 milioane la Hârlău şi 3,1 milioane de lei la Podu Iloaiei).
Municipiile primesc mai mult decât realizează
Cât priveşte cele două municipii din judeţ, şi ele au obţinut finanţare mai mare decât dublul veniturilor proprii. În 2014, Iaşiul a avut la dispoziţie 717,3 milioane de lei (dintre care 324 milioane venituri proprii), iar Paşcaniul, la o populaţie de zece ori mai mică, a avut un buget de 64,2 milioane de lei (23,75 milioane din venituri proprii).
De altfel, cel mai relevant clasament al localităţilor ieşene pentru puterea lor economică este cel care compară veniturile proprii. La aceste venituri se pot adăuga subvenţii, fonduri europene sau din rectificări bugetare etc., ajungându-se astfel chiar şi la înzecirea sumei.
De exemplu, comuna Horleşti a realizat, din venituri proprii, 0,85 milioane de lei în 2014, dar în acel an a primit peste 10 milioane de lei subvenţii de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Anul 2014 a fost unul bănos şi pentru comuna Dumeşti. Celor 2 milioane de lei, bani produşi în comună, li s-au adăugat alte 7 milioane din fonduri europene plus încă 3,4 milioane din subvenţii şi alte 4 milioane din sume defalcate ulterior din cotele de TVA.
„În campanie, unii trimiteau felicitări şi reclame. Eu trimiteam somaţii“
Miroslava conduce detaşat în clasamentul veniturilor proprii, cu 13,3 milioane de lei, urmată, dintre comune, de Holboca, 4,6 milioane, Ciurea, 4,6 milioane, şi Aroneanu, 4 milioane de lei venituri proprii în 2014 – ultimul din raportările anuale complete ale DGRFP Iaşi.
La cealaltă extremă, cu mai puţin de jumătate de milion de lei realizaţi în ograda proprie, sunt, în ordine descrescătoare, Mădârjac, Drăguşeni, Costeşti şi Grozeşti. De reţinut însă că primele trei comune numără între 11,5 şi 12 mii de locuitori, în vreme ce în fiecare dintre comunele sărace trăiesc mai puţin de 1.800 de oameni.
Un caz interesant este cel al comunei Aroneanu: cei 3.400 de locuitori ai săi au crescut veniturile proprii ale comunei cu 50 la sută din 2012 (1,17 milioane lei) în 2013 (1,75 milioane lei) şi cu peste 100 la sută din 2013 în 2014 (4 milioane de lei). Chiar dacă ar fi o greşeală în datele celor de la Finanţe Publice, primarul comunei, Benoni Moruzi, ne-a explicat că importantă este colectarea taxelor şi impozitelor.
„Anul trecut, în campanie, unii trimiteau felicitări şi reclame. Eu trimiteam somaţii de plată“, spune el, explicând că bugetul mic nu îngăduie să se piardă niciun leu.
Pentru 2015, veniturile proprii nu treceau de 1,7 milioane de lei.
În 2016, veniturile totale ale Primăriei Miroslava au depăşit 28 de milioane de lei, dintre care 16 milioane au fost venituri proprii.
Previziunile pentru anul în curs sunt 29, respectiv 18 milioane de lei, conform proiecţiei de buget, lăsând în urmă iarăşi Tg. Frumos (23,5, respectiv 8,4 milioane lei).
Pentru o altă candidată la podium, Ciurea, veniturile totale estimate pentru 2017 trec de 22 de milioane de lei, din care 8,8 milioane sunt venituri proprii – cam cât a avut Hârlăul anul trecut.
Criteriul populaţiei şi cel al apropierii de aglomeraţiile urbane sunt cei mai importanţi factori care determină puterea economică a comunelor. Astfel, cu o excepţie (Rediu), comunele suburbane Iaşiului se regăsesc între primele 15 în topul veniturilor proprii.
Pe de altă parte, dacă Miroslava şi Ciurea se regăsesc pe podium din 2012 încoace, alături când de Valea Lupului, când de Tomeşti, când de Holboca, la fel şi ultimele locuri par a fi rezervate de Mădârjac, Drăguşeni, Grozeşti. Sărăcia e o povară, dar şi ecartul dintre primul şi ultimul loc din clasament se măreşte pe an ce trece.
Material realizat de catre RADU MEȘNIȚĂ – Ziarul de Iasi
- Published in Local