Cu ce-i mai bună mămăliga? Ştefan cel Mare, boţul de mămăligă și ghicitoarea cu care domnitorul i-a încurcat pe boieri
Cu toții știm ca bulevardul „Ștefan cel Mare și Sfânt” începe din „Piața Unirii” și se termină în „Piața Ștefan cel Mare și Sfânt” este numit după Domnul Moldovei, Ștefan cel Mare. S-a numit în timp „Ștefanul” și „Ulița Mare”. Dar de povestea boțului de mămăligă ați auzit? Dacă nu, minunata poveste cu tâlc este prezentată mai jos.
O legendă străveche preluată şi publicată la începutul secolului XX într-o revistă ce apărea la Fălticeni prezintă o întâmplare de care a avut parte Ştefan cel Mare după o confruntare cu tătarii.
Povestea al cărei personaj principal este Ştefan cel Mare a fost publicată în numărul 5-6 din iulie-august 1903 al revistei „Şezătoarea“, publicaţie de „literatură şi tradiţiuni populare“ condusă de Artur Gorovei.
De la început se precizează că legenda a fost culeasă de la profesorul Leonida Bodnărescu, care a auzit-o de la tatăl său. La rândul său, acesta preluase povestea de la tatăl său, Mihai Bodnărescu din Gălăneşti, Bucovina, personalitate cunoscută după ce a devenit unul din cei patru deputaţi români în Parlamentul de la Viena, la mijlocul secolului XIX. Pentru a atrage interesul cititorilor, povestea este prezentată sub forma unei ghicitori – „Cu ce-i mai bună mămăliga?“. Ştefan rătăcit prin pădure Legenda spune că Ştefan Vodă, însoţit de boieri şi căpitani de oşti, se afla în căutarea unui loc pentru o mănăstire, după ce tocmai îi alungase pe tătarii care năvăliseră în Moldova.
„Intrând Domnul Ştefan cu curtenii săi prin codrii deşi şi neumblaţi de prin pădurile Rădăuţului, descalecă într-un loc şi prinse a intra tot mai afund prin cele păduri. Până la o vreme curtenii îl însoţiră, dar sara întunecând, ei l-au pierdut din ochi pe Vodă“, spune legenda.
Căutările curtenilor au fost în zadar, mai ales că se lăsase noaptea, iar pădurea era foarte deasă. Osteniţi, aceştia au aprins un foc şi s-au odihnit până dimineaţă, când au pornit din nou în cercetarea pădurii. „…când soarele era amu sus, îl aflară pre Ştefan Vodă dormind într-o colibă a unui biet Român“. Vodă tratat cu mămăligă şi un pat de fân Legenda spune că Ştefan cel Mare ajunsese seara târziu în coliba unde l-au găsit a doua zi boierii. Domnitorul dăduse de refugiu după ce văzuse o lumină prin desişul pădurii.
Citește și: Duminică-concert Vama
„Strigă Vodă că de este cineva în colibă să iasă afară. Atunci ieşi un Român care tocmai se trezise din somn şi-l întrebă ce vrea. Ştefan îi zise că este un drumeţ şi c-a rătăcit prin pădure şi că este mort de trudă şi de foame“. Vodă a fost primit de gazdă în colibă, s-a aşezat pe un braş de fân aşternut pe jos şi care ţinea loc de pat. „De mâncare îi adusese Românul un darab de mămăligă rece. Vodă se uită la lumina unui tăciune ce-l ţinea Românul în mână la vârtoasa mămăligă şi întrebă pe colibaş ce are la mămăligă. Ori de n-are lapte, carne, verdeţuri sau altceva. Românul însă îi zise că n-are nimică la mămăligă“
Autorul poveştii ţine să precizeze că Ştefan nu era pretenţios („prea desmerdat în ale mâncării“), deoarece mult timp îl petrecea nemâncat în lupte. „Uitându-se însă la mămăliga cea rece şi vârtoasă, tot parcă-i venea oarecum s-o îmbuce aşa sacă. Dară vâzând că Românul n-are altă nemică, făcu voie din nevoie şi începu să îmbuce şi să înghiţă din ea, parcă era un fel din cele mai alese bucate“.
După ce şi-a potolit foamea cu mămăliga rece, şi a băut apă rece de izvor, adusă de stăpânul colibei în pălăria lui, Ştefan a adormit pe loc „un somn din cele voiniceşti“, până ce a fost găsit de curteni. Ştefan Vodă şi-a încurcat boierii cu o ghicitoare Stăpânul colibei a aflat cu uimire de la boieri pe cine a găzduit peste noapte, iar Ştefan Vodă i-a mulţimit pentru buna primire cu o mână de bani. Apoi, însoţit de curteni şi căpitani, Domnul Moldovei a plecat spre mănăstirea Putna, unde stareţul i-a întâmpinat cu o masă îmbelşugată.
„Pe timpul ospăţului, când vinul făcea ocol împrejurul mesei, şi toţi mesenii se făcură toţi vorbăreţi, întrebă Vodă pe curteni ori de-au mâncat ei mămăligă. Curtenii se cam mirară de această întrebare domnească, dar totuşi răspunseră cu toţii c-au mâncat. Dacă aţi mâncat, zise Vodă, atunci trebuie să ştiţi cu ce îi mai bună mămăliga“. La această provocare culinară, toţi şi-au dat cu părerea: „Unii gâciră, că cu friptură de pui cu smântână; alţii cu brânză de oi sau cu lapte, alţii cu verdeţuri ca: usturoi sau ceapă, alţii cu alte mâncări, care de care cum îl învăţa mintea a gâci, căci curtenii nu prea gustaseră din mămăligă, nu era ea doar mâncare boerească, ci ţărănească“
„Eu văd că nu gâciţi, de aceea vă voi spune eu cu ce este mămăliga mai bună – cu foamea!”
Sursă: adevarul.ro
- Published in Cultură, Divertisment, Legende
Cum se va numi Aeroportul International din Iasi?
Cum se va numi Aeroportul International din Iasi? Majoritatea aeroporturilor din România au fost „botezate“ deja. Aeroportul din Bacău se numeşte „George Enescu“, cel din Suceava – „Ştefan cel Mare“, cel timişorean – „Traian Vuia“, cel din Cluj-Napoca – „Avram Iancu“.
„În întreaga lume, şi cu precădere în Europa, există această tendinţă de a da numele unor mari personalităţi statale proiectelor mari de infrastructură. Semnificaţiile acestei tendinţe sunt multiple, de la nevoia de a personaliza un spaţiu prin excelenţă multietnic, multicultural, până la crearea unor sentimente oneste de patriotism local. Alte explicaţii se pot găsi în zona creşterii legăturii cu istoria locului, aducând beneficii importante pentru economia locală sau turism“, consilier judetean Alin Aivanoaei.
Acesta a apreciat că cel mai potrivit nume pentru aeroportul ieşean ar fi „Regele Ferdinand I“. Alin Aivanoaei şi-a justificat alegerea atât prin apropierea aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, cât şi prin rolul celui de-al doilea rege al României în promovarea Iaşului ca „a doua capitală“ a României. Cel mai important simbol al Iaşului, Palatul Culturii, început în timpul lui Carol I, a fost inaugurat în 1926, în prezenţa regelui Ferdinand. Iaşul a fost totodată, în timpul primului război mondial, capitala oficială a României, timp de doi ani. Regele Ferdinand a fost singurul rege al României care a domnit efectiv de la Iaşi.
„Atribuind denumirea «Regele Ferdinand» aeroportul internaţional Iaşi, cred că vom contribui la un sentiment şi mai important de mândrie şi patriotism local curat, demonstrând că Iaşul este şi va rămâne pentru totdeauna, legat prin istorie şi statalitate, capitala simbolică a României. Pentru o persoană care nu cunoaşte absolut nimic despre Iaşi, numai această denumire atribuită locului în care pune pentru prima dată piciorul aici, îi creează un sentiment de municipalitate cu rădăcini adânci în istorie, statalitate, europenitate“, a spus consilierul judetean Alin Aivanoaei.
Ecuaţiile lui Mangeron, folosite la satelitul Sputnik
Preşedintele CJ a apreciat însă că cel mai potrivit nume pentru aeroportul ieşean ar fi cel al unui om de ştiinţă legat de aeronautic. „Academicianul Dimitrie Mangeron a fost un astfel de om. Un om excepţional, care a dus numele Iaşului peste hotare. A primit 11 titluri de doctor honoris causa al unor universităţi din străinătate. Când ruşii au lansat primul satelit din lume, Sputnik, au făcut-o după ecuaţiile lui, şi chiar a fost chemat să le verifice calculele. Şi prin lucrările sale a fost implicat în aeronautică şi zborul spaţial. Aşa cum Asachi este onorat pentru dezvoltarea şcolii româneşti, Mangeronmerită amintit pentru dezvoltarea aeronauticii“, a spus Maricel Popa.
Acesta a precizat că a avut onoarea de a asista la cursurile ţinute de Mangeron la Facultatea de Mecanică a Universităţii Tehnice. Deşi marginalizat înainte de 1989 de autorităţile comuniste, Mangeron a continuat să predea.
„Mangeron a fost o legendă a Iaşului. La cursurile lui veneau studenţi din toţi anii, şi chiar de la alte facultăţi. Stăteau pe scări pentru a putea asista la cursuri, care erau efectiv excepţionale. Avea un talent deosebit de a transforma cele mai abstracte ecuaţii în lucruri de înţeles. Intra în amfiteatru şi îşi arunca pălăria pe catedră. Apoi ne cerea să-i calculăm traiectoria“, şi-a amintit Maricel Popa.
Reprezentantii prefecturii au declarat ca cel mai potrivit nume al Aeroportului este cel actual, fără nicio adăugire.
„Eu nu aş schimba nimic. «Aeroportul Internaţional Iaşi» este deja o denumire consacrată, poate chiar un brand, şi nu mi se pare oportună modificarea“, a spus unul dintre reprezentantii prefecturii.
În schimb, unul dintre reprezentantii prefecturii au apreciat că un nume ar fi necesar Aeroportului, dar din sfera culturală, dat fiind supranumele Iaşului de capitală culturală a României.
„«Mihai Eminescu» ar fi poate cel mai bun nume. Eminescu nu era ieşean, dar Iaşul a fost oraşul pe care l-a iubit cel mai mult, şi Iaşul a fost oraşul unde a devenit poetul nostru naţional. Eminescu este o valoare naţională, dar plecată de la Iaşi“, a declarat unul dintre reprezentantii prefecturii.
La Aeroportul din Iaşi a fost inaugurat un nou terminal, de 3.600 de m pătraţi, care va fi folosit numai pentru cursele externe. El a devenit operaţional din 25 octombrie, odată cu introducerea de noi zboruri.
Marius Bodea, directorul Aeroportului Iaşi: Din 25 octombrie intră Paris şi Munchen, ca două destinaţii noi. Totodată, vor fi dublate zborurile spre Londra şi Roma. Cu Manchester avem practic trei companii care zboară, Londra, ceea ce este foarte important pentru un aeroportul regional, iar de anul viitor, din martie, intră alte trei noi curse: Barcelona, Bruxelles şi Koln, şi noutatea cred eu cea mai importantă că, iată, sfârşitul acestui an surprinde cea mai mare realizare din punctul meu de vedere, şi anume contectarea Iaşului de Istanbul direct de către compania naţională Tarom. Practic, avem legătură cu toată lumea în acest moment.
Cinci curse către Bucureşti, Paris, Londra şi Roma vor fi operate de Blue Air, iar zborul către Munchen de către Tarom.
Odată cu finalizarea terminalului inaugurat, care a costat a costat 11 milioane de euro, s-au încheiat lucrările de modernizare a Aeroportului Iaşi, dar, totusi, ce nume va avea?
Sursa: romania-actualitati.ro; ziaruldeiasi.ro
- Published in Local