Noi măsurători arată valori mari şi în cartiere considerate „verzi“.

 Conf.dr. Silviu Gurlui, cadru didactic al Facultăţii de Fizică, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, a sesizat weekendul trecut că, luni, 5 martie, se va manifesta un fenomen de inversiune termică, un fenomen natural ce blochează practic noxele emise la nivelul solului, şi a mai realizat o serie de măsurători ale valorilor particulelor materiale PM 2.5 (particule mai mici de 2,5 microni) şi PM 10 (<10 microni). Acestea arată, practic, gradul de poluare dintr-o anumită zonă, fiindcă sunt printre cele mai nocive emisii.

În condiţiile în care condiţiile maxime admise sunt de 50 µg/m3 pentru PM10 şi 25 µg/m3 pentru PM2.5, profesorul a găsit ieri dimineaţă valori de 203 PM10 şi 86 PM2,5 în Ezăreni, 279 PM10 şi 124 PM2.5 în Păcurari şi 223 PM10 şi 108 PM2.5 în Copou.

Practic, valorile înregistrate au fost şi de şase ori mai mari decât cele maxime admise, iar în multe dintre fotografiile realizate de profesor apare vizibil şi feno­menul de tip smog, o ceaţă densă lăsată la nivelul clădirilor care produce un aer irespirabil.

Citeste si: Un student din Iasi a obtinut punctaj maxim la Olimpiada Internationala de Matematica

Profesorul Silviu Gurlui a ţinut şi să explice de ce astfel de mă­surători sunt importante, şi nu cele de tip medie, realizate la staţiile APM sau de către privaţii care au propriile instalaţii. El spune că riscurile pentru sănătate sunt foarte mari dacă o valoare critică este mare şi pentru o perioadă scurtă de timp, de zeci de minute. Iar media lunii respective va arăta, invariabil, o valoare mai redusă, care poate fi argumentată ca fiind „suportabilă“.

„Sunt valori măsurate instantaneu. Măsurătorile făcute de APM sau de alţii se referă la anumite medii care, în timp, sunt de regulă mai mici decât valorile instantanee, iar eu am realizat măsurători punctuale în zone în care nu sunt staţii. Însă daţi fiind toţi factorii, precum mişcările maselor de aer, diverse surse de poluare, pot fi variaţii mari şi la distanţe de 10 – 20 de metri faţă de o staţie pentru că sunt mulţi parametri care influenţează valorile finale“, a explicat conf.dr. Silviu Gurlui.

Acesta a specificat că foloseşte în măsurători echipament special dedicat cerce­tării achiziţionat pentru astfel de experimente, care măsoară media pe un minut într-o anumită zonă. Problema pe care o explică profesorul este că sunt compuşi chimici pe care i-a putut măsura cu echipamente speciale din laboratoarele de la UAIC ce nu sunt portabile şi care au arătat valori foarte mari.

 „Le­gislaţia trebuie corijată, fiindcă sunt compuşi chimici care nu se măsoară şi care au valori instantanee extrem de periculoase, i-am mă­surat prin alte tehnologii so­fisticate şi mult mai scumpe. Însă pentru aceşti compuşi PM10 şi PM2.5 este foarte rău că se fo­lo­seşte ca măsurătoare medierea re­zultatelor, care duce la o alterare a rezultatelor finale“, a explicat cer­cetătorul.

Sursa: ziaruldeiasi.ro