Povestea românului care a sculptat statuia Mântuitorului din Rio de Janeiro
Povestea românului care a sculptat statuia Mântuitorului din Rio de Janeiro
Cristo Redentor (Cristos Mântuitorul), monument reprezentativ pentru Art Deco, are o înălțime de 30 metri, împreună cu soclul 38 de metri, lățimea la nivelul brațelor 28 metri și o greutate de 1.145 de tone.
În lucrarea sa enciclopedică „Brasil e Romenia, Pontes Culturais” – Ed. Thesaurus – 2010, prof. Atico Vilas, în secţiunea „Sculptura română în Brazilia”, referindu-se la sculptorul Gheorghe Leonida, menţionează:
„Cel ce vine în zilele noastre la Rio de Janeiro, pe cale terestră, maritimă sau aeriană, zăreşte imediat minunatul monument dedicat lui Isus Hristos. A devenit simbolul acestui oraş. Însă, puţini ştiu, chipul acelei gigantice sculpturi a fost opera unui român. Pe când studiam la Rio de Janeiro, în decada 1950, animatoarea culturală, d-na Vana Duchiade, patroana Librăriei Leonardo da Vinci, ne informase că un artist român fusese responsabil pentru sculptura capului Mântuitorului Hristos.
De atunci, am notat această informaţie cu intenţia ca la prima oportunitate să aprofundăm cercetarea. În ziua de 15 iulie 2000, când eram la Bucureşti, profesor la Universitatea Internaţională, am contactat telefonic pe dl. Lazăr Zamfirescu, fiul ministrului român la Legaţia de Rio de Janeiro în perioada interbelică, rudă îndepărtată a sculptorului Gheorghe Leonida şi a surorii sale Elisa Leonida, prima femeie inginer din lume, care mi-a confirmat că, într-adevăr, artistul Gheorghe Leonida a lucrat la atelierul artistului Landowsky, când acesta l-a angajat să realizeze capul menţionatului monument”.
Gheorghe Leonida provine dintr-o familie care a dat ţării numeroase personalităţi (inginerul Dimitrie Leonida si Elisa Leonida Zamfirescu, de asemenea inginer). Gheorghe Leonida s-a născut la Galaţi, în 1892 (1893, după alte surse).
Cum tatăl său, ofiţer de carieră, a fost nevoit să plece din Galaţi, Gheorghe a absolvit liceul la Bucureşti, unde apoi a urmat Conservatorul de Arte Frumoase, secţia sculptură. Şi-a făcut debutul în 1915, la un salon naţional. După ce a luptat în Primul Război Mondial, şi-a continuat studiile de artă în Italia, timp de trei ani, iar operele sale au fost încununate cu mari premii la Roma (pentru lucrarea „Reveil”) şi la Paris („Le Diable”).
În 1925, s-a mutat în capitala Franţei, unde Paul Landowsky tocmai primise comanda pentru statuia Cristo Redentor (Cristos Mântuitorul). Unanim recunoscut pentru expresivitatea chipurilor pe care le realiza, Gheorghe Leonida a fost angajat de Landowsky să sculpteze capul monumentalei statui a lui Iisus.
Începută în 1926, întreaga lucrare a fost finalizată în 1931 şi a devenit în timp un adevărat simbol al Americii Latine. Cu o înălţime totală de 38 de metri (numai capul are 3,75 metri) şi o greutate de 1.145 de tone, Cristo Redentor este considerată una dintre minunile lumii moderne.
Întors în ţară, Gheorghe Leonida a continuat să sculpteze, însă a murit la 49 de ani, în primăvara anului 1942, căzând de pe acoperişul casei sale din Bucureşti, în timp ce culegea flori de tei.
Regimul comunist i-a minimalizat opera, din cauza faptului că Leonida a sculptat mai multe busturi ale membrilor Casei Regale, astfel că faimoasa sa contribuţie la minunea din Rio a rămas uitată de români. Lucrările lui Gheorghe Leonida se află în principal la Castelul Bran şi la Muzeul Naţional de Artă.
Devenind celebru în Franța ca portretist, sculptorul român Gheorghe Leonida a fost inclus de către Paul Landowski în echipa care a început să lucreze la statuia gigantică de la Rio de Janeiro în 1922, fiind însărcinat să realizeze capul statuii Mântuitorului. Materialul de construcție este compus din beton armat, acoperit cu un strat de mozaic.
Monumentul este folosit de biserica catolică la diferite aniversări ca loc de pelerinaj. În orașul bolivian Cochabamba a fost amplasat un monument asemănător, care depășește cu 8 m înălțimea monumentului brazilian. În prezent există în Brazilia și Portugalia mai multe copii ale statuii.
- Published in Cultură