Dupa ce a fost „plimbata” prin 3 unitati medicale, o tanara de 27 de an a murit la Spitalul de Boli Infectioase
Tânăra din Roman, în vârstă de 27 de ani, care se și afla în cea de-a 21-a săptămână de sarcină a murit la spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi. Medicii susțin că femeia a ajuns târziu la această unitate medicală, după ce a fost internată în alte trei spitale.
Tânăra a ajuns luni la spitalul din Roman, acuzând dureri de cap, în cursul zilei de marţi fiind direcţionată de medici către Maternitatea Elena Doamna din Iaşi.
De aici, tânăra însărcinată a fost trimisă la Spitalul de Neurochirurgie. Medicii acestei unităţi au decis, mai apoi, transferul către spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi, fiind diagnosticată cu meningoencefalită*.
Femeia a intrat în stop cardio-respirator, iar medicii spitalului de Boli Infecţioase nu i-au mai putut salva viaţa.
Conform directorul medical al Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi, medicul Mihnea Hurmuzache, dacă femeia ar fi ajuns la Spitalul de Boli Infecţioase măcar cu 12 ore mai devreme, poate că ar fi existat o şansă pentru a o salva.
Necropsia va fi efectuată la Institutul de Medicină Legală din Iaşi, urmând a fi determinată cauza exactă a decesului.
*meningoencefalita – Inflamație a meningelui și a creierului, cauzată de un agent infecțios (microbian sau virotic), toxic sau alergic. Dacă tratamentul nu este administrat la timp, prognostic se arată nefavorabil, cu un posibil rezultat fatal. Simptomele bolii în fiecare persoană diferită, deoarece totul depinde de gradul de afectare a sistemului nervos central.
sursa: news.ro
Un cunoscut VLOGGER român a murit la 29 de ani: ‘Odihnește-te în pace sufletul meu frumos’
Un cunoscut VLOGGER român a murit la 29 de ani: ‘Odihnește-te în pace sufletul meu frumos’
Andrei Mihai Lueștean, cunoscut de tinerii din România ca Tbo-Pablo, a murit ieri într-un spital din Iași, la numai 29 de ani.
Pagina sa de socializare, unde acesta posta multe videoclipuri realizate de el și prietenii săi, era urmărită de aproape 27.000 de persoane, care apreciau umorul acestuia.
Pablo a ajuns la spital cu o infecție, iar din păcate, infecția s-a răspândit în tot corpul. Din nefericire, medicii nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viața.
Dumnezeu sa te ierte inimioara mea! Astept ziua cand ne vom revedea..
Posted by Tbo Alexandra Alina on 28 Octombrie 2017
Logodnica lui Pablo a fost cea care a anunțat moartea tânărului pe Facebook, iar inițial toți au crezut că este o glumă: „Odihnește-te în pace sufletul meu frumos! Mereu vei rămâne iubirea vieții mele! Te iubesc cu toată ființa mea!”.
„Totul e din păcate extrem de adevarăt.Cine dorește să-l vadă pentru ultima dată poate veni la Biserica SF. Mina începând de luni după-amiază. A murit la Iași așa că nu ni-l dă până luni. Inmormântarea va avea loc marți în jurul orelor 12.00 – 13.00. Vă rog să nu mai insistați cu prostiile. Ne faceți foarte rău. Mulțumesc”, a postat logodnica lui Pablo.
- Published in Sănătate
Povestea românului care a sculptat statuia Mântuitorului din Rio de Janeiro
Povestea românului care a sculptat statuia Mântuitorului din Rio de Janeiro
Cristo Redentor (Cristos Mântuitorul), monument reprezentativ pentru Art Deco, are o înălțime de 30 metri, împreună cu soclul 38 de metri, lățimea la nivelul brațelor 28 metri și o greutate de 1.145 de tone.
În lucrarea sa enciclopedică „Brasil e Romenia, Pontes Culturais” – Ed. Thesaurus – 2010, prof. Atico Vilas, în secţiunea „Sculptura română în Brazilia”, referindu-se la sculptorul Gheorghe Leonida, menţionează:
„Cel ce vine în zilele noastre la Rio de Janeiro, pe cale terestră, maritimă sau aeriană, zăreşte imediat minunatul monument dedicat lui Isus Hristos. A devenit simbolul acestui oraş. Însă, puţini ştiu, chipul acelei gigantice sculpturi a fost opera unui român. Pe când studiam la Rio de Janeiro, în decada 1950, animatoarea culturală, d-na Vana Duchiade, patroana Librăriei Leonardo da Vinci, ne informase că un artist român fusese responsabil pentru sculptura capului Mântuitorului Hristos.
De atunci, am notat această informaţie cu intenţia ca la prima oportunitate să aprofundăm cercetarea. În ziua de 15 iulie 2000, când eram la Bucureşti, profesor la Universitatea Internaţională, am contactat telefonic pe dl. Lazăr Zamfirescu, fiul ministrului român la Legaţia de Rio de Janeiro în perioada interbelică, rudă îndepărtată a sculptorului Gheorghe Leonida şi a surorii sale Elisa Leonida, prima femeie inginer din lume, care mi-a confirmat că, într-adevăr, artistul Gheorghe Leonida a lucrat la atelierul artistului Landowsky, când acesta l-a angajat să realizeze capul menţionatului monument”.
Gheorghe Leonida provine dintr-o familie care a dat ţării numeroase personalităţi (inginerul Dimitrie Leonida si Elisa Leonida Zamfirescu, de asemenea inginer). Gheorghe Leonida s-a născut la Galaţi, în 1892 (1893, după alte surse).
Cum tatăl său, ofiţer de carieră, a fost nevoit să plece din Galaţi, Gheorghe a absolvit liceul la Bucureşti, unde apoi a urmat Conservatorul de Arte Frumoase, secţia sculptură. Şi-a făcut debutul în 1915, la un salon naţional. După ce a luptat în Primul Război Mondial, şi-a continuat studiile de artă în Italia, timp de trei ani, iar operele sale au fost încununate cu mari premii la Roma (pentru lucrarea „Reveil”) şi la Paris („Le Diable”).
În 1925, s-a mutat în capitala Franţei, unde Paul Landowsky tocmai primise comanda pentru statuia Cristo Redentor (Cristos Mântuitorul). Unanim recunoscut pentru expresivitatea chipurilor pe care le realiza, Gheorghe Leonida a fost angajat de Landowsky să sculpteze capul monumentalei statui a lui Iisus.
Începută în 1926, întreaga lucrare a fost finalizată în 1931 şi a devenit în timp un adevărat simbol al Americii Latine. Cu o înălţime totală de 38 de metri (numai capul are 3,75 metri) şi o greutate de 1.145 de tone, Cristo Redentor este considerată una dintre minunile lumii moderne.
Întors în ţară, Gheorghe Leonida a continuat să sculpteze, însă a murit la 49 de ani, în primăvara anului 1942, căzând de pe acoperişul casei sale din Bucureşti, în timp ce culegea flori de tei.
Regimul comunist i-a minimalizat opera, din cauza faptului că Leonida a sculptat mai multe busturi ale membrilor Casei Regale, astfel că faimoasa sa contribuţie la minunea din Rio a rămas uitată de români. Lucrările lui Gheorghe Leonida se află în principal la Castelul Bran şi la Muzeul Naţional de Artă.
Devenind celebru în Franța ca portretist, sculptorul român Gheorghe Leonida a fost inclus de către Paul Landowski în echipa care a început să lucreze la statuia gigantică de la Rio de Janeiro în 1922, fiind însărcinat să realizeze capul statuii Mântuitorului. Materialul de construcție este compus din beton armat, acoperit cu un strat de mozaic.
Monumentul este folosit de biserica catolică la diferite aniversări ca loc de pelerinaj. În orașul bolivian Cochabamba a fost amplasat un monument asemănător, care depășește cu 8 m înălțimea monumentului brazilian. În prezent există în Brazilia și Portugalia mai multe copii ale statuii.
- Published in Cultură
Cum au ajuns românii pe locul doi în lume la emigraţie. Motive şi consecinţe
Cum au ajuns românii pe locul doi în lume la emigraţie
Exodul românilor din ţară atinge cote alarmante. Cel mai recent raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că ţara noastră este a doua într-un top mondial al migraţiei, după Siria, ţară lovită de un război civil. Specialiştii spun că în câţiva ani, România ar putea rămână fără forţă de muncă
Avem peste 3,4 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate sau stabiliţi definitiv acolo cu tot cu familii, ceea ce plasează România pe poziţia a doua într-un top mondial al migraţiei. Cifrele vin de la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) ai cărei reprezentanţi susţin că suntem întrecuţi doar de Siria, stat lovit de un război civil.
În procente, diaspora reprezintă 17% din populaţia totală a României. Concret, potrivit ultimului raport ONU referitor la migraţie, cu date din 2015, România înregistrează a doua cea mai mare creştere a diasporei unei ţări. Mai exact, ţara noastră a înregistrat o creştere a migraţiei de 7,3% pe an, în timp ce pe primul loc este Siria cu 13,1% , iar pe locul trei Polonia, cu 5,1%.
Experţii Naţiunilor Unite notează că România are cea mai accelerată creştere a numărului de migranţi într-un stat care nu s-a confruntat cu războiul. La rândul lor, românii consideră că sunt forţaţi să plece la muncă în străinătate pentru că şi-au pierdut locurile de muncă sau li s-au diminuat semnificativ veniturile, iar şanse reale pentru un trai decent ar mai avea doar în străinătate.
Cine pleacă în străinătate
Cei care emigrează sunt îndeosebi tinerii, fie că merg la studii sau la muncă, susţin specialiştii. O categorie aparte o constituie studenţii şi chiar elevii, recrutaţi de universităţile din Vest. „Ca profil, emigrantul român este un om tânăr, nu neapărat necalificat. Căpşunarii au fost un fenomen caracteristic primului deceniul de după 1989.
Acum, pleacă foarte mulţi oameni calificaţi, cu studii superioare, care nu se pot realiza în România. Pleacă şi foarte mulţi studenţi şi chiar elevi. Sigur că motivul principal este cel economic. E clar, oamenii pleacă pentru că pot câştiga mai bine. Dar mai sunt şi alte motive ale plecării masive. Perspectiva de a face performanţă în carieră, de a se împlini profesional. Aici, mulţi se simt plafonaţi”, a explicat, pentru „Adevărul”, sociologul Mircea Kivu.
Analistul politic Adi Zăbavă susţine că românii s-au adaptat uşor în ţările de adopţie, ceea ce a amplificat fenomenul migraţionist.
„Este evident că argumentul economic primează în decizia celor mai mulţi români de a pleca în străinătate. Suntem un popor care se adaptează uşor, iar similarităţile culturale cu ţările de adopţie, precum Italia, Spania sau Franţa, au contribuit şi ele la exodul masiv. Vorbim de similarităţi pe care alte popoare din estul Europei nu le au”, a explicat analistul.
Potrivit acestuia, pe lângă factorul economic, cel politic a avut rolul său în exodul românilor peste graniţă.
„Cu siguranţă, politicul a jucat un rol important, în sensul creării unor aşteptări mari. Nu vorbim neapărat de clasa politică în sine, ci de contextul politic. Monopolul aceloraşi politicieni cred că a fost şi este în continuare un factor de contribuţie în decizia de a emigra.
Clasa politică a fost monopolizată de anumite partide prezente pe scena politică de la începutulanilor ’90. Au fost doar nişte schimbări de cadre, dar fără noutăţi care să aducă o speranţă la nivel general. Corupţia şi birocraţia au contribuit şi ele la fenomenul migraţionist. Acest fenomen a creat un pod care a dus la această problemă majoră pentru România”, spune analistul.
De aceeaşi părere este şi sociologul Mircea Kivu, care consideră că politicul stă la baza tuturor deciziilor greşite.
„Politicul este responsabil de cam tot ce se întâmplă. Vorbim de decizii politice greşite care au dus la o anumită situaţie. Lipsa de investiţii, lipsa de finanţare în educaţie, cercetare şi alte domenii importante şi-au spus cuvântul. Din păcate, nu văd modificări care să schimbe lucrurile în bine. Chiar dacă unele salarii au mai crescut, ele sunt incomparabile cu veniturile din alte state”, a mai spus specialistul.
România rămâne fără forţă de muncă În ceea ce priveşte consecinţele pentru România, specialiştii spun că sunt dezastruoase.
„Jumătate din populaţia activă din România a plecat în străinătate. Asta ne face să nu mai avem nicio rază de speranţă. Au fost ani în care resursa financiară trimisă în ţară de românii care muncesc în străinătate a ajutat foarte mult economia ţării, dar acest lucru se va termina. Practic, aceşti oameni vor avea din ce în ce mai puţine conexiuni cu ţara. În aceste condiţii, România va rămâne fără forţă de muncă.
Acest lucru este foarte vizibil mai ales în judeţele din vestul ţării. Coroborat cu declinul demografic, migraţia populaţiei active va fi devastator pentru România. Practic, aceşti oameni, în loc să contribuie la PIB-ul României, contribuie la PIB-ul altor ţări. Oricine are o minimă cultură politică ştie că cea mai importantă resursă a unui stat este resursa umană”, afirmă Adi Zăbavă.
- Published in National