De-a lungul timpului, apa a fost cea mai importantă cerință a Iașiului. Problema ei a stat mereu în atenţia administraţiei locale încă de la înfiinţarea primăriei. Toţi primarii au avut-o în faţă, căutîndu-se mereu surse pentru creşterea debitului livrat consumatorilor, folosindu-se cele aproximativ 1200 fântâni şi 65 cişmele cu 14 havuzuri alimentate din izvoarele locale de la Aroneanu, Ciric, Şapte Oameni, Galata, Copou, Repedea.

La 3 mai 1897, Primăria încheia contractul pentru furnizarea a circa 10.000 m.c. apă de izvor pe zi. Pornindu-se la treabă, s-au făcut sondaje în zona Prutului, Bahluiului, Siretului, Moldovei, ajungîndu-se la concluzia că cea mai bună apă era cea din zona Timişeşti, unde se putea colecta 15.000 m.c. într-o primă fază şi circa 30.000 m.c. ulterior. Singurul cusur era acela că, pentru a ajunge la Iaşi trebuia parcursă o distanţă de aproximativ 100 km. E

xista posibilitatea realizării aceluiaşi debit şi din Prut, printr-o priză cu instalaţii de pompare. Aducţiunea de la Timişeşti avea avantajul unei ape de izvor pure, cît şi a căderii naturală datorită diferenţei de altitudine dintre sursă şi oraşul Iaşi.

Raportul hidrologului, înaintat primarului Al. Bădărău, în septembrie 1899, cu două variante de traseu, era primit cu rezerve, căci aducţiunea presupunea cheltuieli de peste 12 milioane lei şi unii consilieri considerau planul „fantezist ” sau „utopic” pentru posibilităţile financiare ale comunei.

Cu toate acestea, în urma cu 60 de ani în Iași a început alimentarea cu apa din râul Prut, manifestările desfașurându-se în data de 14 iulie 1957, la complexul Stației de tratare a apei de la Șorogari. Lucrările au început în luna mai 1956 în mai multe puncte: complexul Șorogari, conducta de aducțiune, priza Prut și stația de repompare Ion Creangă – și au durat numai un an și 3 luni (mai 1956 – iulie 1957), beneficiind de aportul brigăzilor de tineret ale șantierelor țării.

Preocuparile privind realizarea unei alimentari cu apa potabila din râul Prut datează încă din 1873, calitatea apei acestui râu fiind remarcată inclusiv de domnitorul Dimitrie Cantemir, în lucrarea „Descriptio Moldavie: „Prutul are apa cea mai ușoară și sănătoasă, cu toate că este cam tulbure; numai când o lași să stea într-un pahar nisipul cade la fund și atunci ai apa cea mai limpede”.

Soluția alimentării cu apa din râul Prut a avut ca principal impediment necesitatea pomparii și tratării apei acestui râu. Totuși, existența la acea vreme a aducțiunii dintr-o singură sursa (Timișești) crea mari dificultăți, orice defecțiune ducând la întreruperea alimentării cu apa pe o perioadă de câteva zile.

Tu știi de unde vine apa de la robinetul tău?

Municipiul Iași este alimentat cu apă din două surse, una subterană, cea de la Timișești, situată pe raza  județului Neamț și o alta de suprafață, râul Prut, punctul de captare a apei brute fiind însă în localitatea Țuțora, în amonte de locul de vărsare al râului Jijia în Prut. În ceea ce privește PH-ul, valoarea măsurată este 7,81 deci este în limitele stabiliate de lege 6,5-9,5, clorul rezidual 0,09, limitele legii 0,1-0,5 mg/l.