Cazul lui    Marinel Simirianu este unul dramatic. Deşi e infirm, tentativa de a primi o pensie socială minimă a eşuat în urmă cu 4 ani.

„Un mare salut cu respect, pentru voi toți din acest grup, chiar dacă sunt fără ambele picioare din Noiembrie 1994, și fără ochiul stâng din 1982, încă nu mi-am pierdut curajul și demnitatea de a fi în continuare o persoană puternică și luptătoare. Pentru viața mea  aș dori dacă în caz că cineva din acest grup, ar putea să-mi dea o mică informație sau poate că are cunoștințe de cauză, ce proceduri ar trebuie ca să urmez pentru a obține o pensie de Invaliditate, după cum ar fi, legea  263/2010? Am avut depus acest dosar la Casa de Pensii Iași în 2013, dar din păcate mi-a fost respins, pe motiv că nu am lucrat nicăieri, și timp de 3 ani nu am mai avut dreptul să mai optez pentru această pensie de Invaliditate, iar în Octombrie 2016, am fost iarăși la Casa de Pensii pentru revizuirea dosarului, apoi am fost informat precum că ar trebui să mai aștept încă un an de zile, ca cei de la Casa de Pensii să mă scoată din evidența Dumnealor, apoi să reîncep să fac alt Dosar și să-l depun la ei, și așa am pierdut 4 ani de zile, deci cam din Septembrie ar trebui să reîncep iarăși demersurile Dosarului. Cerințele mele ar fi dacă ar putea cineva să-mi dea toate informațiile corecte despre acest articol, 263/2010. Cei de la informațiile Casei de pensii m-au indus tot timpul numai în eroare cu informațiile lor. Vă mulțumesc tuturor, pentru a se putea lua legătura cu mine personal, pot fi contactat la numărul de telefon 0765.324.404.”  a postat  Marinel Simirianu  pe grupul portalului  EstidinIasi.ro

Maria Andronache, şefa Casei de Pensii, arată că legea e clară:  „cine nu dovedeşte vechime în muncă, nu primeşte pensie”.

Cum Marinel şi-a pierdut picioarele la 19 ani, nu avea cum să aibă această vechime. Dar, de la tentativa din 2013, a apărut o portiţă legislativă.

„O soluţie ar fi să-şi cumpere vechime deoarece poate, este legea în vigoare”, ne-a explicat Maria Andronache.

Legile sunt „pentru unii mumă, pentru alţii ciumă“, ar spune Marinel.

Are 42 de ani, iar destinul pare să fi fost crunt cu el. La doar şapte ani, a rămas fără un ochi. I l-a scos un frate mai mare, cu foarfecul, în timp ce se jucau. Când să intre cu dreptul în viaţă, la 19 ani, a rămas fără picioare. I le-a retezat trenul, într-un accident stupid în halta Costeşti, lângă Tg. Frumos. Iar necazurile nu se opresc aici. Din 2013 încearcă să obţină o pensie de invaliditate, după Legea 263/2010.

„Am fost acum patru ani la Casa de Pensii şi am făcut toate demersurile medicale la comisii şi tot ce a trebuit să fac. Atunci am înţeles că trebuia să plătesc o cotizaţie, ca să apar la ei că am lucrat măcar câteva zile cu carte de muncă. La ghişeul de la Casă mi-au spus că nu trebuie să plătesc nimic. Când mi-a venit decizia, am văzut că mi-au respins dosarul deoarece n-am cotizat, nu am făcut stagiul militar şi nu am lucrat cu carte de muncă nicăieri. Consider că cei de la Casa de Pensii m-au indus în eroare şi din cauza lor am pierdut patru ani“, a explicat Marinel Simirianu.

Spune că a ajuns şi la o emisiune TV, însă cei de acolo, în loc să-l ajute concret, au încercat să-i transforme povestea de viaţă într-un spectacol, pentru audienţă, iar el nu a fost de acord cu acest lucru. Şi aşa a rămas, aştep­tând.

„Am fost în audienţă la Casa de Pensii atunci, în 2013 şi mi s-a explicat că timp de trei ani nu mai am dreptul să mai cer pensie. Anul trecut am fost iar, deoarece se împliniseră cei trei ani, am refăcut fişa medicală, la ortopedie şi oftalmologie, apoi am fost să verific dosarul pentru reevaluare. Atunci mi-au spus că trebuie să mai aştept un an ca să mă scoată din evidenţa lor, apoi să depun alt dosar“, spune bărbatul de 42 de ani.

Până acum a trăit dintr-o indemnizaţie de 340 de lei. Însoţitor este chiar unul dintre fraţii săi, plătit de primărie cu 1.000 de lei. Însă cu banii primiţi de acesta şi cu indemnizaţia lui Marinel, trăiesc cinci persoane.

„Fratele meu e căsătorit, are doi copii. Eu locuiesc singur în casa părintească, ca să am linişte, însă el mă aju­tă. Acum vreau să reîncep de­mersurile, sper că pot rezolva ceva. Chiar dacă sunt fără ambele pi­cioare şi fără ochiul stâng, încă nu mi-am pierdut curajul şi demnitatea de a fi în continuare o persoană puternică şi luptătoare“, mărturiseşte Marinel.

A apărut o variantă

Am cerut lămuriri despre situaţia dosarului său, dar şi despre con­diţiile pe care trebuie să le îndepli­nească bărbatul, reprezentanţilor Casei de Pensii din Iaşi.

„Ştiu situaţia lui, deoarece e una mai deosebită. Problema este că trebuie să aibă vechime în muncă înainte de expertizare. Cum el a rămas fără picioare la 19 ani, la el nu se mai aplică. Situaţia este destul de clară, cine nu dovedeşte vechime în muncă nu primeşte pensie, toţi cei care sunt într-o situaţie similară nu primesc. O soluţie ar fi să-şi cumpere vechimea deoarece poate, este legea în vigoare“, a precizat Maria Andronache, şefa Casei de Pensii Iaşi.

Aceasta spune că nu există altă soluţie şi că doar în acest fel ieşeanul poate primi cei 520 de lei, cât este cuantumul pensiei sociale minim garantate.

Citeşte şi Lecție de viață! Ieșeanul care ar putea pleca multe capete! O poveste emoționantă, dar care merită APLAUDATĂ

„Ar trebui să cumpere măcar o lună, două sau trei de vechime, iar pentru acest lucru ar veni să plătească minim 600 de lei. Dacă vine fratele lui la noi să rezolve trebuie să aibă o procură ca să se poată face contractul. La noi figurează doar cu o zi vechime, dar nu este suficient. Următorii paşi ar fi să vină cu documentele de la comisia de expertiză, documente cu care a venit şi în 2013, iar după ce are decizia cu gradul de invaliditate se poate încadra. În 2013 legea cerea 14 ani de vechime pentru persoanele invalide, între timp s-a schimbat, îţi trebuie minim o lună“, adaugă aceasta.

În prezent, în judeţul Iaşi există aproape 15.000 de persoane care primesc pensie de invaliditate.

Sursă:  Paula TROFIN – Ziarul de Iasi