Misterul Peșterii Blestemate Partea I

 

Mulți dintre voi ați auzit probabil de Celebra Legendă cum că Palatul Culturii din Iași ar avea o legătură subterană cu Mănăstirea Cetățuia, nimic mai adevărat până acuma. Astăzi vă voi povesti de cel mai bine păstrat Secret al Iașiului, și anume despre ,,Peștera lui Duca” sau ,,Peștera Blestemată” cum mai este ea cunoscută printre mai ,,Marii Masoneriei”.

Gheorghe Duca Vodă (1620-1685)

Povestea începe după anul 1665 când la cârmuirea Moldovei ajunge domnitor Gheorghe Duca, de neam grec  și de origine modestă, dar crescut în casa lui Vasile Lupu, acesta vine pe tronul Moldovei pentru prima dată după moartea lui Eustatie Dabija în septembrie 1665, datorită susținerii soacrei sale Dafina Doamna și a Cupăreștilor.

Pe vremea aceea, noi plăteam dări foarte mari turcilor pentru a trăi și face negoț în liniște. Nu a domnit prea mult ptr că din invidie a fost pârât turcilor că ar complota împotriva lor și a fost detronat, iar la domnie urcă Alexandru Iliaș.

Dupa multe plocoane pe la poarta Sultanului și promisiuni că va da mai mulți bani dacă va reînscăuna  pe tronul Moldovei, este repus de către turci ca Domnitor în 1668, acesta la rândul sau crește taxele și astfel sărăcește țara și populația, ceea ce duce în 1671 la o răscoală împotriva domnitorului. Este din nou dat de turci jos de la domnie după ce aceștia îl ajută să înfrangă răscoala oamenilor împotriva sa.

În 1678 este trimis în Moldova pentru a domni a 3-a oară, acesta drept măsură de precauție după ce este instalat la Curtea Domneasca (Paltul Culturii), de teama unor noi conflicte armate sau a populației, caută să realizeze un tunel de legatură cu Mănăstirea Cetățuia, care în acel moment era cea mai fortificată și sigura Cetate din Iași.

Mănăstirea Cetățuia a fost  ctitorită în secolul al XVII-lea (1665-1666, 1668-1672 și 1678-1683) tot de el, exact în anii săi de domnie. A fost construită de la început ca un complex fortificat medieval capabil să ofere domnitorului și boierilor un reazem pentru o rezistență înarmată împotriva invadatorilor.

Pentru realizarea acestui proiect a adus cățiva arhitecți din Austria și Italia pentru a nu trezi suspiciuni prin rândul românilor, dar lucrarile  s-au executat sub conducerea unui mazâl din ţinutul Hotinului, numit Grigore Cornescu, cel care avea sa restaureze mai tarziu și Curtea de Argeș.

Lucrările au început tărziu prin toamna pentru a prinde tranversarea Bahluiului pe dedesupt pe timp de iarna când el va fi inghetat la suprafață și în caz de surpare, să nu  dea de bănuit oamenilor și spionilor turci. Au fost aduși peste 200 de sclavi care munceau în schimburi la săpăturile tunelului și consolidarea lui. Se lucrau din 2 direcții, una de la Curtea Domnească spre Mănăstire, și o echipă dinspre Mănăstire spre Curte, urmând ca întalnirea să se realizeze undeva prin zona Mănăstirii Frumoasa.

Gheorghe Duca împreună cu familia, în mână ținand Macheta Mănăstiri Cetățuia.

În primăvara lui 1680 echipa care săpa dinspre Mănăstirea Cetățuia spre Palat, dă la un moment dat, peste un zid imens din granit, ce a fost ciudat este faptul că acel zid nu semăna cu nimic realizat până acuma de mâna omului. Lucrarile sunt oprite și Duca Vodă împreună cu câțiva oameni asistă la spargerea zidului și descoperiri unui lucru colosal, în fața lor se intindea o imensă peșteră cu o lungime de peste 100 metri și cu o înalțime de aproximativ 20 metri.

Cronicile ascunse până acum publicului, spun că în mijlocul peșterii ar fi fost un sanctuar de aproximativ 5 metri lungime și 2 lățime cu însemne ciudate și nedescifrabile, de asemenea de-a lungul zidurilor de granit erau așezate oseminte și cranii de bărbați de diferite tipologi.

Unii dregatori ai curții au fost cu părere că acel loc provine de la zei, alții că sunt vechii urmași ai lui Zalmoxis, însă descoperirea cea mai mare, a fost faptul că într-un colț al altarului sau găsit câteva Lespezi de Piatră (13 la număr) cu desene și însemne ale omeniri.

Una din placile gasite in Peștera lui Duca

Conform preoților, acele plăci prezentau în totalitate, trecutul și viitorul lumii, iar una din plăci spunea ca acea persoană care va dezvălui și va profana acel lacăș, va fi blestemat pe viață, atât el cât și generațiile viitore, și oricine ar călca acest lăcaș va muri în chinuri.

Nu a dat importanță acestui aspect și a decis să își continuie lucrarea ocolind această peșteră, însa ia decizia ca ea sa rămană deschisă și să fie folosită ca depozit pentru materiale și averea mai marilor boieri.

În aprilie 1683, merge la Viena pentru a-i ajuta pe turci la asediul cetăţii, iar în lipsa lui, dar şi datorită insuccesului turcilor la Viena, boierii se răscoală la îndemnul lui Ştefan Petriceicu, iar Polonezii şi Cazacii invadează ţara.

Duca este prins la întoarcere în Iași la 25 decembrie 1683 şi dus în Polonia, unde moare în închisoare doi ani mai tarziu (1685) în chinuri groaznice. Se spune ca vorbea altă limbă și noaptea scrijălea pereții închisorii cu tot felul de însemne și semne indescifrabile. La domnie se instalează Ștefan Petriceu care aflând de Peștera lui Duca și gândindu-se că ar putea ascunde o comoară, intră și distruge o parte din tunel.

Supărarea venind de la faptul că nu reușește să găsească bogățiile familiei Duca și nici peștera acestuia. Intrarea în peștera fusese bine zidită și ascunsă de câtre Duca înaintea plecarii sale la Viena. În schimb găsește 1 din cele 13 plăci descoperite în tunel și o distruge. La nici 2 luni, cazacii îi înving pe turci și  Petriceicu este nevoit să fugă și să se retragă în Polonia, unde moare în condiții misterioase.

Dumitrașcu Cantacuzino este pus imediat de către turci pe tronul Moldovei și mutat la Iași în Curtea Domnească. Și acesta află la rândul său de legenda Peșterii lui Duca și tunelurile sale ascunse, și pornește o campanie de cercetare amănunțită. Descoperă până la urma peștera și rămâne uimit de cea ce poate să vadă acolo.

,, În interior au fost montate de câtre Duca Vodă, mese și scaune ptr boieri pentru a petrece și chefui în caz de război, într-un colț de peșteră se văd butoaiele cu vin de cea mai bună calitate și apă bună de băut. Într-un alt colț se văd cuferele mari ale foștilor boieri, pline cu giuvaeruri scumpe și munți de galbeni, aici e dracu cu comoara sa și acoliții săi ”.

Rămâne uimit de atâtea bogății strânse la un loc și cuprins de fenebra îmbogățiri peste noapte începe să cheltuie din ea. Devenise atât de hapsân, încât își comanda mâncare și lucruri scumpe doar ptr el și restul celor din jurul său mureau de foame. Blestemul îl cuprinsese și pe el.

Orașul Iași aproape că devenise pustiue pentru că o săracie cruntă și o foamete de nedescris se abătuse asupra orașului, iar noaptea, lupii intrau în oraș unde mâncau cadavrele rămase pe la colțurile străzilor a celor care erau necajiți și murise în timpul zilei de boală sau de foame.

La scurt timp este chemat de urgență la Constantinopol. De teamă ca nu care cumva turci să fii aflat de Peștera lui Duca, acesta se duce la înalta poartă otomană fără banii la el, ca să nu pară bogat. Este batjocurit de catre Sultan și lăsat liber și fără bani pe străzile Constantinopolului, unde de ciudă și cuprins de nebunie, moare în niște condiții mizerabile pe străzile orasului.

În partea a 2-a vom vedea cum au evoluat lucrurile de-a lungul timpului și măsurile luate de conducători țării referitor la Peștera lui Duca, precum și descoperirile făcute.

Citește și Misterul Peșterii Blestemate de sub mănăstirea Cetățuia (II)

Citește și  Misterul Peșterii Blestemate de sub mănăstirea Cetățuia (III)

Citește și  Misterul Peșterii Blestemate de sub mănăstirea Cetățuia (IV)