Prima Miss Moldova din istorie a cucerit inimile cu frumusețea ei blajină. Primul concurs de miss moldovenesc a fost organizat în anul 1929, la iniţiativa conducerii publicaţiei Realitatea ilustrată.

Printre cele 2.500 de tinere înscrise la preselecţii s-a aflat şi Marioara Cazaban, o studentă din Iaşi, care, deşi nu a ajuns în finală, a cucerit inimile tuturor, fiind și prima Miss Moldova din istorie.

„Frumuseţea moldovenească este blajină, timidă chiar şi limpede ca o doină„

În urmă cu peste 80 de ani, o tînără din Iaşi cucerea inimile bărbaţilor din întreaga ţară. Marioara Cazaban avea să fie desemnată Miss Moldova la primul concurs de frumuseţe.

Pentru lumea mondenă din perioada interbelică, primul concurs de miss a fost unul extrem de mediatizat. Organizat în anul 1929 la iniţiativa conducerii publicaţiei „Realitatea ilustrată”, evenimentul a stîrnit un val de interes în rîndul tinerelor. Nu mai puţin de 2.500 de fete cu vîrsta cuprinsă între 16 şi 25 de ani s-au înscris la preselecţii, trimiţîndu-şi fotografiile pe adresa revistei amintite.

Concursul era afiliat „Miss Universum”, care se organiza deja de 11 ani la Galveston, în Statele Unite ale Americii. Aşadar, cîştigătoarea urma să reprezinte România peste Ocean.

Din comitetul de organizare al evenimentului au făcut parte, printre alţii scriitorul Liviu Rebreanu, pictorii Frederic Storck şi I. Steriadi, în vreme ce juriul care a decis cîştigătoarea a fost compus din Dem Dobrescu (primar al Bucureştiului), Principesa Ioana Ghica, doamnele Cuţescu, Stork, Olga Creceanu şi domnii Brătescu-Voineşti, Ion Minulescu şi H. Blazian.

În finala concursului au ajuns şapte reprezentate desemnate cîştigătoare regionale, plus trei reprezentante ale Capitalei. În etapa finală din SUA, România a fost reprezentată de Magda Demetrescu, o tînără de 17 ani din Bucureşti. În Statele Unite, românca s-a clasat pe locul şase, dintr-un total de 44 de concurente.

Cu toate acestea, încă o tînără a reuşit să atragă atenţia tuturor cu frumuseţea sa, prima Miss Moldova. Marioara Cazaban avea 20 de ani şi era studentă la Facultatea de Litere a Universităţii „Al. I. Cuza”. În acelaşi timp studia şi pianul la Conservator.

Reporterii „Realitatea ilustrată” au vizitat-o şi au realizat un articol despre ea:

„«Miss Moldova» îşi adecvează foarte bine atitudinea generală în ceiace cuprinzător exprimă adjectivul «cuminte». Deaceia n’o vezi zglobie trecând în promenadă la orele consacrate, după cum n’o poţi întîlni la seratele şi reuniunile unde obişnuit fetele noastre îşi caută sursa de distracţii.

D-şoara Marioara Cazaban este un exemplu frumos de studentă harnică, cheltuind energia şi timpul liber în lecturi şi studii.

Ea confirmă astfel un specific intelectual care în genere aparţine sufletului moldovenesc şi care desigur nu-i poate decât completa cu succes darul frumuseţii. Este sinceră şi comunicativă. Gestul ei, sfios şi tânăr; graiul ei, melodios şi cald; privirea-i limpede şi iubitoare.

D-şoara Cazaban întruneşte astfel o colecţie de calităţi morale care, chiar dacă ar fi fost lipsită de farmecul fizic, iar fi dat totuş dreptul de a fi o reprezentantă a generaţiei ei.

Pe «Miss Moldova» am găsit-o în locuinţa ei din str. Păcurari, într-un interior simplu şi ospitalier unde mi-a relatat câteva:

„Miss Moldova” spune că a fost foarte bine organizat, întrecînd, chiar toate aşteptările:

„Cu ocazia acestui’ concurs am constatat că ţara are fete frumoase; din toate părţile ţării s’au adunat în Capitală, un adevărat colier de perle, care de care mai frumoase, mai atrăgătoare. Frumuseţile fiecărei regiuni au ceva specific: muntencele au o frumuseţe îndrăzneaţă, aproape rafinată; ardelencele şi bucovinencele posedă o frumuseţe vioae dar rece; moldovencele sunt mai banale; iar frumuseţea moldovenească este blajină, timidă chiar, şi limpede ca o doină… Idealul unei reuşite la concursurile de frumuseţe este să facă cinematograf. Ei bine, eu nu găsesc în aceasta un ideal. Idealul meu vi-l voi spune după ce voi termina studiile”.

Despre călătorii, aceasta a spus:

„Mi-ar plăcea să fac voiajuri in străinătate, însă bine înţeles, după ce-mi voiu cunoaşte ţara, care este foarte frumoasă. Imi plac cinematograful, teatrul, concertele, sporturile de iarnă, etc. dar nu sunt amatoare de dans.”

„În literatura moldovenească — continuă d-şoara Cazaban — prefer pe Ionel Teodoreanu, Mihai Sadoveanu, Liviu Hebreanu şi pe spiritualul Topîrceanu. Din literatura străină prefer pe Ştefan Zweig, Thomas Hardy şi poeziile lui Baudelaire şi Paul Verlaine.”

Despre artă, muzica, sună melodios răspunsul domnişoarei Cazaban.

„Am dat examen la conservator şi am fost primită in anul IV la pian. Armonia dulce a pianului este o desfătare supremă pentru mine şi pentrucă-l iubesc mult, poate voi pleca în străinătate şi mă voi devota lui.”

„Moda femeilor este ceva foarte variat şi fiecare variaţie îşi are charme-ul lui. Prefer totuş rochiile-soie, pentru că amintesc timpurile nobleţei de la curtile regale franceze. Ce vrei, domnule, sânt o romantică.”

Ce ține de viața personală, aceasta spunea:

„Copilăria mea a fost foarte plăcută şi astăzi mi-aduc cu drag aminte de ea.”

Pendula din perete bătu patru lovituri răspicate. Ora 4. Ora cînd d-şoara Caizaban trebuia să plece la Conservatorul de muzică pentru o oră de pian.”