Femeia care a cusut poezia Luceafarul în trei ani pe o pânză uriaşă: „Mă trezeam noaptea şi continuam să cos“
O femeie în vârstă de 71 de ani din Cugir a realizat o performanţă demnă de Cartea Recordurilor. Maria Todor a reuşit ca într-o perioadă de trei ani, să coasă pe o pânză de cânepă poezia Luceafarul, de Mihai Eminescu. Cele 98 de strofe au fost ”scrise” cu aţă roşie.
Femeia a mai scris, pe aceeaşi pânză, versurile din Hora Unirii, Balada Mioriţa, proverbe, rugăciuni şi zicători. De asemenea, a realizat şi ilustraţii care reprezintă Coloana Infinitului şi Cuminţenia Pământului ale mareluui sculptor Constantin Brâncuşi, precum şi Vioara lui George Enescu. Maria Todor spune că a realizat toate acestea din dragoste pentru Mihai Eminescu şi ceilalţi mari scriitori sau artişti ai României şi că intenţionează să realizeze un mic muzeu într-o camera a locuinţei sale din Cugir.
CALCUL MATEMATIC PENTRU FIECARE STROFĂ, RÂND ŞI LITERĂ
”Mi-a plăcut întotdeauna să citesc, iar pe Eminescu l-am adorat. Plângeam la toate poeziile care îmi atingeau sufletul. Ideea mi-a venit într-o noapte, după ce recitisem pentru a nu ştiu a câta oară poezia Luceafarul. Atunci m-am hotărât să scriu cu acul şi cu aţa din arnica (fir de bumbac răsucit şi colorat – n.a ) de cea mai bună calitate, toate strofele poeziei. Mi-am amintit de pânza de cânepă pe care bunica mi-a lăsat-o să fac din ea saci şi am hotărât să folosesc câţiva metri din acest material. Nu a fost deloc uşor pentru că a trebuit să calculez matematic locul ce se cuvine pentru fiecare strofă, pentru fiecare rând sau literă. Mi-a luat aproape trei ani ca să termin tot ce am avut de scris”, spune Maria Todor.
Foto: Vasilica Todor
Femeia s-a născut în satul Ponor din Munţii Apuseni în 19 august 1946. În satul natal a urmat primii ani de şcoală şi a învăţat de la părinţi şi bunici să ţeasă la război, să croşeteze şi să coasă, dar şi multe alte treburi din gospodăriile ţărăneşti. În căutarea unui loc de muncă, s-a mutat în anul 1973 la Cugir unde a lucrat timp de 25 de ani la uzina Mecanică. După ce a ieşit la pensie şi-a reluat obiceiurile tradiţionale din tinereţe, respectiv ţesutul la război şi croşetatul. Are şi un costum popular confecţionat de ea în anul 1964, pe care îl îmbracă în zilele de sărbătoare şi atunci când merge la biserică.
A MEMORAT LUCEAFĂRUL ÎN TIMP CE COSEA VERSURILE
Despre performanţa de a scrie Luceafărul pe pânza de cânepă de şapte metri, Maria Todor susţine că a ajutat-o şi să înveţe întreaga poezie. ”Singură am decis să fac acest lucru şi nu am avut linişte până nu l-am terminat. Mă trezeam noaptea din somn şi continuam să cos. De multe ori nu puteam dormi din această cauză pentru că vroiam să termin cât mai repede. Mai coseam şi în timpul zilei, dar după ce îmi terminam treburile gospodăreşti. Exista ceva care mă determina să mă apuc din nou de cusut şi să fac ceva unic, despre care nu am mai auzit. În timp ce coseam cuvintele şi versurile, am reuşit să şi memorez întreaga poezie”, afirmă femeia din Cugir, citată de ziarulunirea.ro.
Foto: Vasilica Todor
Spaţiul rămas gol pe pânză a fost chiar mai greu de acoperit decât poezia lui Eminescu. ”M-am gândit să-l completez tot prin cusut cu lucruri importante din creaţia românească. Aşa că am ales o serie de cugetări, pilde, proverbe, diverse imagini reprezentând opere ale unor artişti. Dacă în ceea ce priveşte Luceafărul, cusut cu litere de tipar, a fost ceva mai uşor, mult mai greu a fost la celelalte lucrări cusute cu litere de mână, unde atenţia şi efortul au fost cu mult mai mari”, spune Maria Todor. Aceasta vrea să lase moştenire realizările sale unei nepoate cu talent la desen şi pictură.
Foto: Vasilica Todor
Sursa: adevarul.ro
- Published in Altele
VIDEO: „Luceafarul” lui Eminescu animat in 3D
Ion Cebotari, un basarabean pasionat de film si arta, a reusit sa creeze animatia in 3D a poeziei „Luceafarul” de Mihai Eminescu. Acesta spune ca 3 luni aproape ca nu a dormit pentru a-si face visul sa devina realitate.
„Luceafarul de Mihai Eminescu a fost pentru mine intotdeauna ceva mai mult decat o poezie. Am patruns in esenta poeziei si am lasat imaginatia sa zboare, m-am dedicat 101% ca sa redau exact toata subtilitatea si esenta strofelor. Am trait de unul singur toate etapele producerii unui film de animatie de la Development, Pre-production, Production si Post production. Am acumulat o experienta enorma si am pus in practica metode de produceri noi pe alocuri unicale”, afirma Ion Cebotari, despre cum a reusit sa aduca „Luceafarul” intr-o animatie 3D.
Citeste si: Un copil în noaptea de Crăciun: „Tati, bradul plânge! Nu îi place aici, hai să îl ducem înapoi în pădure.”
Impresionant! Lucruri neștiute despre România
Lucruri neștiute despre România. Știai că…?
Bancnota românească de 10 bani pusă în circulație în 1917 este cea mai mică bancnotă din lume. Dimensiunile acesteia erau de doar de 2,75 x 3.80 cm.
Biserica de lemn a Mănăstirii Săpânța-Peri este cea mai înaltă biserică din lume. Construcția are o înălțime totală de 78 metri, se află pe malul Tisei și fost realizată între anii 1998 și 2003. Turla mănăstirii este vizibilă de la o distanță de cinci kilometri peste Tisa și poate fi admirată de românii din Transcarpația, regiune a Maramureșului istoric rămasă în Ucraina.
Manastire
Cel mai scump ziar din lume este un ziar românesc. Zimbrulu și Vulturulu, gazetă bisăptămânală politică și literară și primul ziar de orientare unionistă, a apărut pe 3 iulie 1850, la Iași. Un exemplar din 1858, expediat către un destinatar din Galați, a fost achiziționat în anul 2007 de către colecționarul londonez Joseph Hackmey pentru suma de 1.115.000 USD (830.000 euro). Valoarea ridicată a exemplarului este dată și de faptul că acesta are aplicate pe prima pagina opt timbre din cea de a doua emisiune Cap de bour (unele dintre cele mai valoroase timbre din lume).
Există o religie născută pe teritoriul României și care este astăzi este răspândită în Statele Unite ale Americii, Scoția, Țările de Jos și Ungaria. Este vorba despre credință unitariană, care a apărut în Transilvania la mijlocul secolului al XVI-lea.
SONY DSC
Canalul Dunăre-Marea Neagră este pe locul trei în lume în topul celor mai lungi căi de navigație create de mâna omului (după Canalul Suez și Canalul Panama). Pentru construcția sa au fost excavați 294 milioane m3 la canalul principal și alte 87 milioane m3 la ramura nordică, Poarta Albă-Midia Năvodari (mai mult cu 25 milioane decât la Canalul Suez și cu 140 milioane decât la Canalul Panama). Construirea canalului a necesitat o investiție de circa 2 miliarde de dolari, ceea ce presupune o durată de recuperare a investiției de peste 600 de ani.
Strada Sforii din Brașov este cea de a treia cea mai îngustă stradă a Europei (după Spreuerhofstraße din Germanania și Parliament Street din England Anglia). Strada are 83 de metri lungime, iar lățimea ei este cuprinsă între 1,11 și 1,35 m.
Soprana Alma Gluck, una din cele mai faimoase artiste licrice ale lumii și prima cântăreață de operă care a reușit să vândă 1 milion de înregistrări, s-a născut La Iași, pe 11 mai 1884.
Și, tot în 1884, Timișoara devenea primul oraș din Europa continentală cu străzile iluminate electric.
Cele mai vechi fosile de homo sapiens din Europa au fost descoperite în sud-vestul României, în Peștera cu Oase. Fosilele, provenind de la trei indivizi (numiți de cercetători “Oase 1”, “Oase 2” și “Oase 3”), au fost datate la o vechime de 35.000 de ani, sau 40.500 folosind date calibrate.
Cea mai înaltă sculptură din Europa este chipul lui Decebal sculptat într-o stâncă de la Cazanele Dunării. Basorelieful are 55 m înălțime și o lățime de 25 m. Alte dimensiuni: lungimea ochilor: 4,3 metri; lungimea nasului: 7 metri; lățimea nasului: 4 metri.
Palatul Parlamentului este cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume. Cu o suprafață desfășurată de 330.000 m², se află pe locul 2 în lume la capitolul “Clădiri Administrative” (după clădirea Pentagonului), iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m³ ai săi, pe locul 3 în lume, după clădirea de asamblare a rachetelor spațiale de la Cape Canaveral din Florida și după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic.
Muzeul Astra din Sibiu este al doilea cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Se întinde pe o suprafață de 96 hectare, din care expoziția propriu-zisă ocupă 42 de hectare.
Cea mai lungă poezie de dragoste din lume este Luceafărul, de Mihai Eminescu. Un record oficializat în februarie 2009.
Cel mai vârstnic atlet din lume care a câștigat o probă de maraton este românca Constantina Diță. Aceasta a câștigat proba în 2008, la Jocurile Olimpice de vară de la Beijing, la vârsta de 38 de ani.
Pilotul de curse cu cea mai îndelungată carieră este românul Laurențiu Moldovan: 39 de ani și 364 de zile.
Amfetaminele au fost descoperite și sintetizate pentru prima dată în lume de către românul Lazăr Edeleanu. Tot Lazăr Edeleanu este și inventatorul metodei moderne de rafinare a petrolului.
Cea mai veche inscripție din lume pare a fi cea descoperită de arheologi pe șantierul autostrăzii Sibiu-Orăștie pe 31 octombrie 2012. Aceasta ar putea dovedi existența scrisului încă din neoliticul timpuriu (cca. 6600 – 5500 î.Hr.).
Cea mai veche vopsea cunoscută în istoria lumii a fost descoperită tot pe șantierul autostrăzii Sibiu-Orăștie.
Rețeaua de transport în comun de suprafață din București este cea de a patra mai mare din Europa (și una dinte cele mai dense de pe continent, transportând 2,3 milioane de pasageri pe zi).
- Published in Cultură