O ieșeancă de 19 ani a murit într-un accident rutier în Londra. Se îndrepta spre locul de muncă
O ieșeancă de 19 ani a murit într-un accident rutier în Londra. Românca în vârstă de 19 ani se îndrepta spre locul de muncă.
Sursă foto: standard.co.uk
Georgiana Grădinariu a fost lovită de o mașină pe 31 august, pe Lea Bridge Road, în Leyton, la numai câteva sute de metri distanţă de casa în care locuia împreună cu tatăl ei, Cătălin, în vârstă de 49 de ani și fratele ei, Ștefan, în vârstă de 27 de ani. S-a mutat acolo în urmă cu trei săptămâni.
În stare gravă, Georgiana a fost transportată la spital, acolo unde a murit din cauza rănilor foarte grave suferite la cap şi la picioare.
Tânăra a venit în Londra la sugestia fratelui ei, însă i-a plăcut atât de mult încât a rămas şi chiar şi-a găsit un loc de muncă la un hotel din Shoreditch. I-a impresionat pe administratori iar aceştia i-au oferit un training pentru a deveni manager.
Fratele Georgianei a declarat pentru standard.co.uk. că sora lui era extrem de inteligentă şi că absolvise Liceul de Arte din Iaşi. “Era foarte deşteaptă. Știa foarte multe limbi străine: franceză, italiană, engleză. A început să învete chiar şi japoneză. Mă simt gol. Nu pot să simt nimic”, a spus Ștefan.
În urmă cu zece ani, mama Georgianei a murit de cancer. “Am rămas fără mamă şi soră. E foarte greu. Ea a avut o copilărie grea pentru ca m-a avut doar pe mine şi pe tata, dar cu toate acestea a crescut frumos şi a fost o fată perfectă”, a declarat Ștefan.
Șoferul mașinii implicate în accident a primit îngrijiri medicale la fața locului, iar apoi a fost dus la o stație de poliție din estul Londrei pentru a fi interogat. Bărbatul nu a fost însă arestat.
- Published in National
Kaufland amendat cu 10.000 de lei după ce un client a fost REFUZAT pe motiv că NU VORBEȘTE UNGUREȘTE
Joi a fost prezentată o filmare realizată de o persoană care a vrut să-și cumpere o porție de mici de la Kaufland Odorheiu Secuiesc și a fost refuzată fiindcă vorbea românește.
Directorul Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Braşov, Sorin Susanu, a precizat că inspectorii care au aplicat amenda la Kaufland Odorheiu Secuiesc sunt etnici maghiari. Aceştia l-au întrebat pe managerul supermarketului cum angajează vânzătoare care nu vorbesc limba română, iar acesta ar fi răspuns: „Nu le cerem limba română, ar fi discriminare”.
Directorul OPC Brașov: „Nu este o excepţie. În ultimii 3 ani am avut zeci de chesituni similare, de la etichete de produse alimentare exclusiv în maghiară, la faptul că nu erau serviţi turişti la diferite unităţi turistice dacă nu ştiau maghiară, la chestiunea referitoare la maşina Poliţiei locale Harghita (care era inscripţionată doar în maghiară-nr)”.
„Regretăm situația semnalată și totodată ne cerem scuze. Subliniem că ne delimităm ferm de astfel de comportamente discriminatorii. Politica noastră este să oferim servicii de calitate, caracterizate de amabilitate, față de toți clienții, nediferențiat. Vă asigurăm că facem toate eforturile de a comunica cu toți clienții noștri într-o manieră corectă și instruim periodic angajații pentru a preveni astfel de situații”, au răspuns cei de la Kaufland România.
O echipă de la Protecţia Consumatorului Harghita s-a deplasat, vineri dimineaţă, la supermarketul Kaufland din Odorheiu Secuiesc, pentru a verifica în ce măsură faptele relatate de un blogger clujean sunt reale. Situaţia s-a repetat, motiv pentru care compania a fost amendată. Directorul OPC Braşov susţine că nu este vorba despre un caz izolat.
Kaufland revine, vineri seară, cu noi precizări în urma scandalului iscat la Odorheiu Secuiesc:
„În cursul zilei de 1 septembrie 2017, reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor Miercurea Ciuc au realizat un control la unitatea Grill din cadrul magazinului Kaufland din Odorheiu Secuiesc, verificând termenele şi condiţiile de depozitare ale produselor şi au adresat angajatelor unităţii întrebări legate de meniuri, procedura de servire, specificul preparatelor. La finalul acestei vizite de lucru, din data de 01.09.2017, reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor Miercurea Ciuc au acordat o sancţiune în suma de 10.000 lei, conform procesului verbal nr. 0844623 din 01.09.2017. Procesul verbal specifică foarte clar faptul că amenda a fost dată în baza materialului video din data de 31.08.2017 care circulă pe internet şi nu are la bază un alt incident similar petrecut în ziua vizitei A.N.P.C. la unitatea Grill Kaufland. Referitor la informaţia apăruta pe diverse canale media cu privire la o amendă acordată Kaufland Romania în anul 2015 pentru „reclame şi pliante realizate exclusiv in limba maghiară”, menţionăm ca această amendă nu există“.
10.000 de lei a fost amenda pe care a primit-o Kaufland Odorheiu Secuiesc după ce o echipă de la Protecţia Consumatorului Harghita a încercat să afle dacă situaţia descrisă de bloggerul clujean Miliţianul a fost reală: vânzătoarea nu l-a servit deoarece nu vorbea limba maghiară.
„S-a constatat că vânzătoarea de la grill nu înţelege limba română şi nu a putut să comunice cu un client român, motiv pentru care s-a aplicat amenda de 10.000 de lei pentru faptul că prestarea serviciilor nu se poate realiza în mod corespunzător”, a declarat directorul Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorului Braşov, Sorin Susanu
Văzând această chestiune, au iniţiat un control şi într-adevăr, s-a constatat că vânzătoarea nu stăpâneşte limba română şi, ca urmare, nu poate presta corespunzător serviciile.” . Ce spune Legea în această situaţie, s-a decis amendarea cu 10.000 de lei a Kaufland Odorheiu Secuiesc conform Legii 296/2004 – Codul consumatorului. S-a invocat articolul 28 care prevede:
„Se interzice refuzul vânzării unui produs sau prestării unui serviciu către un consumator fără un motiv justificat conform prevederilor legale în vigoare”
De asemenea, incidentă este şi Ordonanţa nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor care prevede la articolul 7 că „prestatorii de servicii trebuie să asigure la prestarea serviciilor, condiţiile stabilite de producător, de actele normative în vigoare, precum şi cele specifice desfăşurării activităţii”.
Directorul CRPC Braşov susţine că acelaşi supermarket a mai fost amendat, în 2015, cu 5.000 de lei pentru că toate reclamele şi pliantele erau realizate exclusiv în limba maghiară, lucru discriminatoriu pentru consumatorii români:
„Nu e o excepţie, au fost zeci de cazuri similare”
- Published in National
Sedusă de un puşcăriaş: Povestea ieșencei cu inima frantă care a răspuns la un număr de telefon la întâmplare
Sedusă de un puşcăriaş: Povestea ieșencei cu inima frantă care a răspuns la un număr de telefon la întâmplare
Potrivit ziarulevenimentul.ro, povestea a început în iulie 2009, când Adrian Codruţ Romaniuc (35 de ani) a sunat-o, din Penitenciarul Galaţi, pe ieşeanca Loredana C.
Numărul a fost format la întâmplare, dar bărbatul, care ispăşea o pedeapsă pentru tâlhărie, a reuşit să păstreze legătura cu interlocutoarea.
„În urma discuţiilor, care durau ore întregi, partea vătămată i-a dezvăluit date personale, intime, aşa încât inculpatul a reuşit să-şi facă o imagine foarte clară asupra situaţiei ei materiale şi familiale”, a precizat pentru ziarulevenimentul.ro Iulian Iftodi, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătorie.
Romaniuc a descoperit că Loredana contractase un împrumut.
„El a convins-o că a fost condamnat pe nedrept după o bătaie şi că era om cu stare, casă şi maşină, care muncise în Italia. Inculpatul i-a spus părţii vătămate că s-a îndrăgostit de ea şi i-a promis că se vor căsători. Partea vătămată a trimis în mod repetat bani, prin mandat poştal, pe numele inculpatului, al soţiei acestuia şi al altor persoane”, spune Iftodi.
Chiar şi după ce a schimbat penitenciarul şi apoi a ieşit de după gratii, Romaniuc a mai adunat nişte bani de la „iubită”. În total, femeia i-a dat 111.508 lei. Până la urmă, ea şi-a dat seama că a fost păcălită şi a făcut plângere la Poliţie. În faţa anchetatorilor, Romaniuc a susţinut că Loredana i-a dat banii de bunăvoie.
- Published in Local
Povestea copiilor care au adus un teanc de bani la secţia de poliţie: „Mă simţeam rău cu banii altuia la mine“
Povestea copiilor care au adus un teanc de bani la secţia de poliţie: „Mă simţeam rău cu banii altuia la mine“
Luca Alexandru (11 ani) şi Cătălin Mihai Ciută (12 ani), doi copii din Câmpina, elevi în clasa a V-a la Şcoala Generală Ion Câmpineanu, au ajuns peste noapte vedete datorită unui gest care a impresionat comunitatea locală.
Luca şi Cătălin au găsit pe jos, într-o parcare din spatele unui complex comercial din centrul municipiului Câmpina, o importantă sumă de bani pe care, în loc să o cheltuie, au predat-o la sediul Poliţiei Municipale.
Cei doi băieţi au fost recompensaţi de poliţişti, pentru spiritul lor civic, cu suc şi prăjituri, iar bărbatul care a pierdut banii a promis că va avea grijă ca băieţii să primească un cadou frumos.
Luca şi Cătălin au povestit că, în timp ce se plimbau cu bicicletele prin parcarea din spatele Complexului ABC din Câmpina, au observat un plic pe care era notat ceva. L-au ridicat curioşi să vadă ce scrie pe hârtie şi aba atunci au realizat că în plic se află şi un teanc de bani.
“Iniţial nu am văzut banii, dar am ridicat hârtia să văd ce este. Erau facturi cu multe calcule pe ele. Când am întors acea hârtie am găsit un fişic mare de bani. Erau legaţi cu un elastic. Am zis că trebuie să-I duc la Poliţie cât mai urgent. I-am pus în buzunar şi am plecat acasă să o anunţ pe bunica mea că voi merge la Poliţie, să şite de mine. Şi ea a insistat foarte mult să mergem la Poliţie.
Mă simţeam rău, că banii aceia nu erau ai mei. Am fugit la Poliţie cu prietenul meu, iar acel domn poliţist ne-a felicitat că i-am găsit. Când am ajuns acasă, a venit la noi o doamnă poliţist cu un suc şi părjituri şi ne-a felicitat”,a povestit Cătălin.
Luca şi Alexandru sunt colegi de clasă, iar de vineri au devenit vedete în şcoala unde învaţă FOTO Diana Frîncu Stănuţa Aldea, bunica lui Cătălin în grija căreia a rămas copilul după ce părinţii lui au plecat să muncească în afara ţării, spune că pentru ea a fost un şoc, atunci când băiatul a intrat în casă cu teancul de bani.
“Pentru mine şi pentru el a fost un şoc. A venit transpirat tot şi mi-a spus că a găsit un ghemotoc de bani. Aşa mi-a zis. I-am numărat. Erau 3200 de lei, iar eu în casă atunci aveam doar 5 lei, dar nu am avut niciun pic ezitarea să zic să-i oprim. Nu-mi trebuie bani nemunciţi”, a spus femeia.
Cei doi băieţi au plecat singuri la sediul Poliţiei Municipale din Câmpina unde le-au spus poliţiştilor tot ceea ce s-a întâmplat. Persoana care a pierdut banii, administratorul unei societăţi comerciale din oraş, a fost identificată imediat după înscrisurile prezente pe plicul în care erau banii. Acesta a fost contactat de oamenii legii, iar vineri, individul a intrat din nou în posesia banilor pierduţi.
Câmpineanul care a pierdut plicul a venit, vineri, la Poliţie, să recupereze banii
“A fost o întâmplare. Mi-au căuzut banii din buzunar când m-am dat jos din maşină în parcarea blocului. Mi-am dat seama că nu-i mai am cam într-o jumătate de oră. M-am întors în parcare, am căutat peste tot, dar nu i-am mai găsit. 90 la sută îmi luasem gândul că îi voi mai găsi. Apoi s-a întâmplat minunea. Am fost contactat de către Poliţie că doi copii au găsit banii în parcare şi au venit speriaţi la Poliţie să-i predea. Un gest minunat, de nota zece”, a declarat persoana care a pierdut suma de bani şi care a ţinut să nu-şi dezvăluie identitatea.
Bărbatul a precizat că îi va recompensa pe cei doi puşti cu un cadou sau cu bani.
- Published in National
Povești cutremurătoare din orfelinatele groazei din România
Povești cutremurătoare din orfelinatele groazei din România
La mai bine de 27 de ani de la Revoluţie, orfanii încă mai reprezintă o problemă gravă a României, pe care autoritaţile o ascund. Au dispărut orfelinatele groazei din 1990, dar tragediile nu s-au încheiat. Povești cutremurătoare din orfelinatele groazei din România ale copiilor adoptaţi în anii ‘90 nu-i lasă să-şi vadă de vieţile lor. Se simt datori şi se tot întorc în România să-i salveze pe ceilalţi orfani blocaţi în sistem. Din 2001, adopţiile internaţionale au fost blocate şi de atunci numărul copiilor aflaţi în grija statului s-a triplat.
Astăzi sunt 60 de mii de orfani abandonaţi în sistem! Cel mai mare militant pentru drepturile orfanilor din România este Izidor. A fost salvat din orfelinatul groazei de la Sighetu Marmaţiei,la 11 ani. „Dacă aş fi rămas aici, în România, eu cred că eram acum pe stradă ori la casa de batrâni. Sau mort”.Salvarea lui a fost John Upton – un american devenit celebru după ce a dezvăluit lumii întregi grozăviile din centrul de irecuperabili de la Sighet. John a promis că va încerca să îl ducă pe Izidor în America. S-a ţinut de cuvânt. A salvat viaţa a sute de copii din România, orfani cu dizabilităţi severe. Pentru ei, adopţia internaţională a însemnat şansa la viaţă.
Erau copiii bolnavi, care se legănau, un obicei tipic orfanilor, pentru că nu au avut o mamă care să-i legene. În România erau declaraţi irecuperabili. În Statele Unite au început să ducă existenţe normale. Postul ABC din America le-a urmărit evoluţia. Izidor a avut şansă să spună „Mamă”, în 8 Octombrie 1991.
„Mama care m-a înfiat este cea adevărată. Pentru ce m-a crescut, a fost acolo pentru toată viaţa, pentru tot ce am făcut bun şi rău”, mărturiseşte Izidor.
Şase operaţii la picior, înotul şi diverse terapii i-au dat o viaţă nouă. În 2001 s-a întors pentru prima oara în România. I-a gasit pe câţiva foşti colegi la o casă de batrâni. A cunoscut-o şi pe mama care l-a abandonat la 6 luni în spital pentru că avea poliomielită. Izidor şi-a publicat povestea. „Abandonat pe viaţă” este titlul cărţii. Ţine conferinte şi în America. A realizat şi un film. În toate a cuprins strigatul de ajutor al orfanilor pe care i-a lasat în România.
„Trebuie să deschidă adopţia internaţională pentru copii bolnavi, cu dizabilităţi, da, este posibil” ( n.r. sa-i salveze), este convins Izidor.
Alex i s-a alăturat. S-a născut pe străzi, unde a şi stat cu mama lui, în primele zile de viaţă. Apoi, 2 ani a locuit la un orfelinat din Cluj, unde nimeni nu l-a mângâiat. A dezvoltat un retard mental şi tulburări de comportament. A fost adoptat la 2 ani de o familie din Germania. A absolvit un colegiu de matematică, este campion la pentatlon, vorbeşte germana, engleza şi studiază japoneza. Alex şi Izidor vor să schimbe legea adopţiei din România. În sprijinul lor au trecut oceanul şi Jones din Canada şi Veronica din America.
„Mi-aş dori să salvez fiecare copil de aici. Şi, uneori, mi-aş fi dorit să nu fi fost adoptată, pentru că simt că nu am meritat-o şi că aş fi putut salva viaţa altei persoane în locul meu. Iar pentru copiii care nu sunt adoptaţi, mi-aş dori să primească dragostea şi afecţiunea pe care am avut-o eu”, spune Veronica Clark. Abandonată de părinţi la câteva luni în spital, bolnavă, până la 4 ani şi jumătate deja trecuse prin două orfelinate.
„Eu şi alţi copii am fost hraniţi puţin, eram malnutriţi şi nu aveam afecţiune, nu eram iubiţi”.
Veronica şi-a găsit şi mama biologică în Râmnicu Sarat. Femeia care a abandonat-o i-a mai dat o palmă. Nu a vrut să o vadă! Studentă la o universitate de artă din America, Veronica face voluntariat în România. Ca şi Jones, care acum lucrează cu copii cu dizabilităţi.
„România ne leagă. Şi ceea ce ne aduce şi mai mult împreună este faptul că ne pasă de ţară şi ne pasă de orfanii ei. Vreau să aibă un viitor mai bun”, explică Jones. Jones a fost adoptat la doar 2 luni. A avut o copilărie frumoasă în Canada. A terminat si facultatea.
Mărturiile unor tineri abandonați de părinți în Orfelinatul Groazei, cum a fost numit Spitalul de Neuro-Psihiatrie din Siret, sunt cutremuratoare.
Acum, sunt adulți cu sechele lăsate de medicamentele puternice pe care le primeau în copilarie, fără noimă. Practica inumană denunțată de Gazeta Sporturilor nu se limita la centru de plasament din Brasov, ci se pare că e veche de zeci de ani și generalizata. Copiii abandonați, cu tulburări de comportament, primeau medicamente destinate bolnavilor psihic, care ii transformau în “legume”.
În urmă cu 30 de ani, Vasile a fost abandonat de părinti la Spitalul de Neuro-Psihiatrie din Siret, județul Suceava.Instituția avea la acea vreme 500 de copii internați, dintre care, spune el, numai jumătate aveau probleme psihice. Restul erau ținuți în sistem de orfelinat. Vasile povestește că, pentru că era un copil vioi, primea pastile si injecții care îl “făceau cuminte”.
Vasile Dohotaru, victima: “Am fost batut, legat, pastile zi de zi, pentru că fugeam afară, pe aici prin curte. In jumatate de ora adormeam, nu știam ce-i cu mine, nu voiam să mănânc, voiam doar sa dorm. Cât timp am stat aici, de la 3 la 18 ani, am luat medicamente.”
Grav e că pacientul resimte și în prezent efectele narcolepticelor primite in copilarie.
Vasile Dohotaru, victima: “Mi-au afectat ficatul, prostata. Imi doresc foarte mult copii și acum nu mai pot din cauza pastilelor, din cauza a ceea ce am trăit în spitalul acesta. Am fost la medic si mi-a zis ca din cauza asta.”
O tânără a trecut printr-un tratament similar. Mărturiile ei sunt tulburatoare: “Eu am ajuns bine și de acolo am ieșit cu probleme. A fost greu pentru că ne dădea pastile cand eram agitati, cand plangeam. Dadeau și injecții, eu am gropi în picioare, m-au desfigurat, am ramas cu cicatrice.”
La fel a patit si un barbat internat in acelasi loc in care copiii nu primeau atentie, ci medicamente:
“Dimineața când ne trezeam, venea asistenta, îmi dădea picaturi, in 5 minute adormeai. Mă amețea capul, am ieșit la toaletă și am căzut. Punea in mâncare și în ceaiul de dimineața. Ne lua somnul, mai ales când mergeam la scoala.”
Aproape 60 de mii de orfani trăiesc pe cheltuiala statului. În centre de plasament sunt exact tot atâţia copii ca în 2001, când guvernul a blocat adopţiile internaţionale printr-un moratoriu. Cu toate acestea, doar 4.000 de orfani au fost declaraţi adoptabili. Statul nu are timp să dea explicaţii de ce numărul orfanilor a crescut de când au fost blocate adopţiile internaţionale. Gabriela Coman, directoare a Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Copilului şi Adopţie, a răspuns în scris realizatorilor Reportajelor Telejurnalului că este prea ocupată. După insistenţe au fost obţinute răspunsuri la 36 de întrebari – o radiografie a sistemului în care sunt blocaţi orfanii. Statistici reci şi răspunsuri seci, oficiale.
Autoritatea Naţională pentru Drepturile Copilului recunoaşte că blocarea adopţiilor internaţionale „a avut la bază o serie de solicitări din partea Parlamentului şi Comisiei Europene, care în procesul de negociere a aderării noastre la UE au acordat acestei tematici o atenţie specială”.
Sursa: stiri.tvr.ro
- Published in Social
Cârje sau scaun cu rotile de împrumut pentru oamenii necăjiți din Iași
Ai folosit cârje sau scaun cu rotile și acum te împiedici de ele în casă?
De multe ori întâlnim pacienți care ne povestesc despre externarea din spital după o intervenție chirugicală ortopedică. Majoritatea poveștilor au în comun faptul că pacienții nu au primit cârje sau un fotoliu rulant (scaun cu rotile) pentru a se deplasa facil la ieșirea din spital.
După o accidentare ai mers în cârje, iar la finalul recuperării medicale ai simțit să le arunci cât mai departe? Este un sentiment normal, întâlnit la toți pacienții care s-au aflat în situația ta. Noi te scăpăm de dispozitivele de mers de care nu mai ai nevoie și le oferim spre împrumut oamenilor care au cu adevărat nevoie de ele, care la rândul lor le vor aduce înapoi.
Noi ne vom asigura că sunt funcționale și dezinfectate înainte de a ajunge în mâinile următorului pacient.
Din pacate, nu puține sunt situațiile când după o internare într-un spital, pacientul este externat fără aceste dispozitive și singurul său sprijin devine un părinte, frate sau prieten.
Astfel, cabinetul nostru va găzdui dispozitivele donate de foștii pacienți, până când altcineva va avea nevoie să se ajute de ele pentru o deplasare independentă, de exemplu, spre cabinetul de kinetoterapie.
Această idee ne-a venit atunci când am fost întrebați de câțiva pacienți dacă am putea să facem din nou utile astfel de dispozitive de mers după prima lor utilizare.
Mulțumim pentru gestul tău omenos!
Adresa și programul nostru le găsești în secțiunea de contact.
- Published in Local
Întâlnirea Internaţională a Tinerilor Ortodocși la Iaşi
Întâlnirea Internaţională a Tinerilor Ortodocși la Iaşi
Duminică, 3 septembrie 2017 începând cu ora 20:00 va avea loc concertul excepțional Holograf, Orchestra Lăutarii şi maiestrul Nicolae Botgros şi Ion Paladi în fața Palatului Culturii.
Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocşi din România ce se va desfăşura in anul 2017 la Iaşi îşi doreşte a fi un eveniment important cu caracter național şi internațional ce va aduna în capitala Moldovei 6000 de tineri.
Prezentatorul va fi Daniel Buzdugan. Aşteptăm la Iaşi între 1-4 septembrie tineri ortodocşi din România, Republica Moldova, Ucraina, Grecia, Italia, Spania, Albania, Macedonia, Franța, Germania, Belgia, Serbia, Albania, Elveția, Turcia, Iordania, Siria, Portugalia, Irlanda, Marea Britanie dar şi de pe continentul African.
De pe 1 septembrie pana pe 4 septembrie 6000 de oameni vor transforma oraşul nostru plin de istorie într-un adevarat centru cultural în care cetățenii săi dovedesc că sunt primitori şi plini de entuziasm.
Aşa că, dragi ieşeni fiți mândri că ITO a reuşit să aducă oraşului nostru un astfel de eveniment şi tratați străinii care vor veni pe meleagurile noastre aşa cum se cuvine, evitând orice act de violență sau injurii la adresa lor.
- Published in Eveniment
Impresionant! Lucruri neștiute despre România
Lucruri neștiute despre România. Știai că…?
Bancnota românească de 10 bani pusă în circulație în 1917 este cea mai mică bancnotă din lume. Dimensiunile acesteia erau de doar de 2,75 x 3.80 cm.
Biserica de lemn a Mănăstirii Săpânța-Peri este cea mai înaltă biserică din lume. Construcția are o înălțime totală de 78 metri, se află pe malul Tisei și fost realizată între anii 1998 și 2003. Turla mănăstirii este vizibilă de la o distanță de cinci kilometri peste Tisa și poate fi admirată de românii din Transcarpația, regiune a Maramureșului istoric rămasă în Ucraina.
Manastire
Cel mai scump ziar din lume este un ziar românesc. Zimbrulu și Vulturulu, gazetă bisăptămânală politică și literară și primul ziar de orientare unionistă, a apărut pe 3 iulie 1850, la Iași. Un exemplar din 1858, expediat către un destinatar din Galați, a fost achiziționat în anul 2007 de către colecționarul londonez Joseph Hackmey pentru suma de 1.115.000 USD (830.000 euro). Valoarea ridicată a exemplarului este dată și de faptul că acesta are aplicate pe prima pagina opt timbre din cea de a doua emisiune Cap de bour (unele dintre cele mai valoroase timbre din lume).
Există o religie născută pe teritoriul României și care este astăzi este răspândită în Statele Unite ale Americii, Scoția, Țările de Jos și Ungaria. Este vorba despre credință unitariană, care a apărut în Transilvania la mijlocul secolului al XVI-lea.
SONY DSC
Canalul Dunăre-Marea Neagră este pe locul trei în lume în topul celor mai lungi căi de navigație create de mâna omului (după Canalul Suez și Canalul Panama). Pentru construcția sa au fost excavați 294 milioane m3 la canalul principal și alte 87 milioane m3 la ramura nordică, Poarta Albă-Midia Năvodari (mai mult cu 25 milioane decât la Canalul Suez și cu 140 milioane decât la Canalul Panama). Construirea canalului a necesitat o investiție de circa 2 miliarde de dolari, ceea ce presupune o durată de recuperare a investiției de peste 600 de ani.
Strada Sforii din Brașov este cea de a treia cea mai îngustă stradă a Europei (după Spreuerhofstraße din Germanania și Parliament Street din England Anglia). Strada are 83 de metri lungime, iar lățimea ei este cuprinsă între 1,11 și 1,35 m.
Soprana Alma Gluck, una din cele mai faimoase artiste licrice ale lumii și prima cântăreață de operă care a reușit să vândă 1 milion de înregistrări, s-a născut La Iași, pe 11 mai 1884.
Și, tot în 1884, Timișoara devenea primul oraș din Europa continentală cu străzile iluminate electric.
Cele mai vechi fosile de homo sapiens din Europa au fost descoperite în sud-vestul României, în Peștera cu Oase. Fosilele, provenind de la trei indivizi (numiți de cercetători “Oase 1”, “Oase 2” și “Oase 3”), au fost datate la o vechime de 35.000 de ani, sau 40.500 folosind date calibrate.
Cea mai înaltă sculptură din Europa este chipul lui Decebal sculptat într-o stâncă de la Cazanele Dunării. Basorelieful are 55 m înălțime și o lățime de 25 m. Alte dimensiuni: lungimea ochilor: 4,3 metri; lungimea nasului: 7 metri; lățimea nasului: 4 metri.
Palatul Parlamentului este cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume. Cu o suprafață desfășurată de 330.000 m², se află pe locul 2 în lume la capitolul “Clădiri Administrative” (după clădirea Pentagonului), iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m³ ai săi, pe locul 3 în lume, după clădirea de asamblare a rachetelor spațiale de la Cape Canaveral din Florida și după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic.
Muzeul Astra din Sibiu este al doilea cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Se întinde pe o suprafață de 96 hectare, din care expoziția propriu-zisă ocupă 42 de hectare.
Cea mai lungă poezie de dragoste din lume este Luceafărul, de Mihai Eminescu. Un record oficializat în februarie 2009.
Cel mai vârstnic atlet din lume care a câștigat o probă de maraton este românca Constantina Diță. Aceasta a câștigat proba în 2008, la Jocurile Olimpice de vară de la Beijing, la vârsta de 38 de ani.
Pilotul de curse cu cea mai îndelungată carieră este românul Laurențiu Moldovan: 39 de ani și 364 de zile.
Amfetaminele au fost descoperite și sintetizate pentru prima dată în lume de către românul Lazăr Edeleanu. Tot Lazăr Edeleanu este și inventatorul metodei moderne de rafinare a petrolului.
Cea mai veche inscripție din lume pare a fi cea descoperită de arheologi pe șantierul autostrăzii Sibiu-Orăștie pe 31 octombrie 2012. Aceasta ar putea dovedi existența scrisului încă din neoliticul timpuriu (cca. 6600 – 5500 î.Hr.).
Cea mai veche vopsea cunoscută în istoria lumii a fost descoperită tot pe șantierul autostrăzii Sibiu-Orăștie.
Rețeaua de transport în comun de suprafață din București este cea de a patra mai mare din Europa (și una dinte cele mai dense de pe continent, transportând 2,3 milioane de pasageri pe zi).
- Published in Cultură
Povestea EMOȚIONANTĂ a ieșencei în brațele căreia s-au născut peste o mie de bebeluși. Felicitări!
Povestea EMOȚIONANTĂ a ieșencei în brațele căreia s-au născut peste o mie de bebeluși.
Meseria de „moaşă“ dispare încet-încet de la un an la altul, după desfiinţarea secţiei de profil de la UMF Iaşi, acum doi ani. Asta în ciuda faptului că lipsa moaşelor autorizate ţine Iaşul şi România pe primul loc în ţară, respectiv în UE la mortalitate infantilă şi la numărul de mame minore.
Alte statistici îngrozitoare legate direct de lipsa moaşelor în comunităţi: anual, aproape 20.000 de mame sunt adolescente, iar peste 40.000 de mame nu au avut nicio vizită medicală înaintea naşterii. Din acest motiv, în statisticile oficiale suntem primii şi la numărul nou-născuţilor cu malformaţii. „Ziarul de Iaşi“ a stat de vorbă cu cea mai „prolifică“ moaşă din judeţ.
La cei 60 de ani ai săi, Maria Bolotă este ieşeanca în braţele căreia s-au născut aproape o mie de bebeluşi. Ea este şi prima femeie licenţiată în specializarea de moaşă la Iaşi, făcând facultatea la 50 de ani. Acum e înscrisă la doctorat şi vrea să lupte în continuare pentru sănătatea mamelor şi a nou-născuţilor, prin orice mijloc.
Povestei primei moaşe cu patalama din Iaşi, în rândurile următoare:
La sfârşitul anului trecut, Ministerul Sănătăţii (MS) anunţa că România este cunoscută ca fiind ţara cu cea mai mare rată de mortalitate infantilă, de sarcini nesupravegheate şi de sarcini în rândul adolescentelor din toată Europa.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, rata mortalităţii infantile în 2015 era de 8 la mie, de aproape două ori mai mare decât rata medie a UE, iar în acelaşi an au născut 41.000 de femei care nu au avut nicio vizită medicală pe durata sarcinii, fie din cauza sărăciei, fie din cauza accesului dificil la medic. Mai mult, alte 18.500 mame au fost adolescente, reprezentanţii MS subliinind că toate aceste probleme ar putea fi prevenite cu ajutorul moaşelor.
„Rolul lor este să asiste sarcina aflată în parametri normali, să urmărească şi să asiste naşterea naturală, să îngrijească mama şi nou-născutul cel puţin 28 de zile după naştere, să recunoască eventualele complicaţii medicale şi să ajute la prevenirea sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor“, au precizat reprezentanţii MS.
În momentul de faţă, la nivel naţional există doar 1.000 de moaşe licenţiate, dintre care în Iaşi sunt aproximativ 100. Însă nu toate pot fi integrate în sistemul de îngrijiri, din cauza legislaţiei lacunare, în România nefiind norme de practică, ghiduri şi protocoale care să reglementeze clar această profesie.
„Ideal ar fi ca această susţinere să însemne existenţa unei moaşe în fiecare comunitate, mai ales în sate, deoarece ar avea răbdare şi au cunoştinţele necesare. De obicei, femeile din mediul rural ajung direct la spital să nască, şi astfel se nasc copii cu malformaţii sau cu alte probleme de sănătate“, a explicat Liliana Pintilie, preşedintele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR), filiala Iaşi.
Secţie desfiinţată
La Iaşi, situaţia este una dramatică, deoarece, în urmă cu aproximativ patru ani, conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi (UMF) a decis desfiinţarea specializării de moaşe, deoarece numărul de studenţi care accesau programul erau unul foarte mic.
Astfel, dacă în 2007 a absolvit prima promoţie, în anul 2015 a absolvit ultima, care a avut nouă studenţi, un număr extrem de mic având în vedere că alte generaţii aveau câte 30 de studenţi.
Maria Bolotă este prima moaşă din Iaşi care a absolvit această specializare, la aproape 50 de ani, după ce 25 de ani a mângâiat pe creştet femeile care se pregăteau să dea naştere copiilor, fiind asistentă de obstetrică-ginecologie.
Anul trecut s-a înscris şi la un doctorat, dorind să găsească factorii care duc la ruperea prematură a membranelor înainte de termen, să curme şi suferinţa mamelor care îşi pierd copiii prin naşterea prematură. Din păcate, spune ea, în ultimii ani, lipsa moaşelor din fiecare comunitate a dus la o creştere a naşterilor prin cezariană, majoritatea femeilor fiind speriate de dureri, neavând cine să le încurajeze şi să sufere alături de ele până aduc pe lume copilul.
Moaşa, un liant al familiei
În urmă cu cîteva zeci de ani, moaşele erau cele cărora duminica, la biserică, oamenii le dădeau bineţe, fiind cunoscute ca făcând parte dintre oamenii respectaţi dintr-o comunitate, alături de preot, învăţător sau medic. Ele erau cele care reuşeau să împlinească visul unei familii, aducînd pe lume „boţul de aur“ din fiecare casă.
Maria Bolotă nu a numărat vreodată câte astfel de bucurii a adus în fiecare casă prin care a trecut, fiind vorba de sute, chiar o mie. Asta pentru că fiecare dintre ele a reprezentat „o minune dumnezeiască“, însă totodată şi o responsabilitate de care s-a bucurat abia după ce amândoi, şi mama şi copilul, erau bine.
Tot moaşele erau cele care pe vremuri, dacă erau repartizate într-un sat, începeau să îl cunoască la pas încă din momentul în care coborau din autobuz. Participau la petreceri, la reuniuni sau la praznice, în special acolo unde se adunau cei mai mulţi oameni, iar grija lor era să identifice viitoarele mămici, întrebând în stânga şi-n dreapta de ele pentru a le putea găsi cât mai uşor.
Moaşele luau în mâini cele două vieţi şi le purtau de grijă până ce „minunea dumnezeiască“, aşa cum le place lor să le spună bebeluşilor, ajungea pe lume.
În primii ani, Maria Bolotă a fost moaşă în Movileni, la câţiva kilometri de oraş, fiind repartizată acolo chiar dacă terminase cu nota 10. Atunci a auzit şi pentru prima dată cum oamenii îi spuneau „coana moaşă“, iar la acel moment i se părea un fel de jignire, deoarece exista preconcepţia că moaşele erau femei simple, fără niciun fel de studii, care doar ajutau mamele să nască, pe baza unui spirit instinctiv. Mai apoi a realizat că, de fapt, moaşa e cea care modelează, aşteaptă şi dă siguranţă mamei că totul va fi bine.
„După ce-am terminat şcoala postliceală, în anul 1975, am fost trimisă la Movileni, pentru că nu aveam buletin de Iaşi. Atunci directiva era ca să trimitem femeile să nască la clinicile universitare, iar noi aveam rolul cel mai important în depistarea gravidei, dispensarizarea şi urmărirea ei după naştere. Dacă nu depistam gravidele până în trimestrul I eram sancţionată. Atunci era şi problema cu întreruperea sarcinilor, şi trebuia să te ocupi şi de consiliere, să îi explici că mai importantă e viaţa ei, a celor doi-trei copii, decât să facă o nenorocire. Pentru că, unde mănâncă trei, mai mănâncă unul“, povesteşte femeia, spunând că în decursul acestor ani a convins multe femei să nu îşi abandoneze copilul.
- Published in Local
Recoltă abandonată în câmp din cauza zilierilor pretenţioşi. Fermier: „E peste puterea mea să-i conving să lucreze“
Recoltă abandonată în câmp din cauza zilierilor pretenţioşi
Tot mai mulţi agricultori din judeţul Dolj spun că sunt nevoiţi să îşi abandoneze recolta pe câmp, din cauză că nu găsesc forţă de muncă. Oamenii susţin că zilierii nu vor să vină la lucru, iar atunci când reuşesc să-i convingă, aceştia acceptă doar cu anumite condiţii.
Claudiu Dună este unul din fermierii din oraşul Dăbuleni (Dolj) care pur şi simplu au lăsat recolta să se usuce pe câmp. Anul acesta din cinci hectare de pepeni a recoltat doar jumătate.
Agricultorul are în momentul de faţă 200 de tone de lubeniţă neculeasă şi susţine că a luat această decizie pentru că nu a găsit forţă de muncă.
„Producţia la pepeni anul acesta a fost bună, dar când a venit timpul să o culeg mi-am dat seama că nu am cu cine. Am plătit 1.000 de lei la 10 oameni pe zi, însă dacă stau să trag linie realizez că profitul nu este absolut deloc în astfel de condiţii. Oamenii nu vor să vină la muncă, iar în momentul în care acceptă pun şi condiţii, vor mâncare, băutură şi să lucreze doar patru ore pe zi. Jumătate din recoltă a rămas pe câmp, mai exact 200 de tone. Le-am abandonat pentru că nu am avută altă soluţie.
Îmi pare rău, dar nu am ce să fac. În momentul de faţă noi nu mai vindem lubeniţa nici cu 20 de bani, iar mie acum îmi trebuie 15 oameni. Dacă fac un calcul trebuie să scot din buzunar 1.500 de lei pe zi. Chiar nu se merită. Românilor nu le place să muncească şi stau la mila statului, pentru că ştiu că primesc ajutor social şi nu fac nimic. Mi-au spus în faţă acest lucru şi a trebuit să accept realitatea“, a povestit fermierul.
Fermierii şi-au abandonat recolta pe câmp
Zmeura s-a uscat pe câmp
În comuna doljeană Leu, agricultorii sunt în aceeaşi situaţie. Cinci tone de zmeură au rămas neculese pe câmp, iar fermierii se plâng că nu găsesc zilieri.
„Nici nu îmi mai vine să vin pe câmp să văd cum toată recolta s-a uscat. Oamenii nu vor să vină la muncă, pentru că motivează că salariul minim pe conomie s-a mărit, aşa că vor mai mulţi bani. Efectiv nu ai pe cine să iei din sat să vină să te ajute. Mi-au spus că mai bine stau la umbră decât să vină să stea prin soare, aşa că, din cauza lipsei de forţă, nu am mai recoltat. Pentru un kilogram de zmeură culeasă le-am oferit 4 lei, însă şi aşa au refuzat. Suntem disperaţi şi chiar nu ştiu ce o să facem la anul.
Cu siguranţă situaţia va fi la fel, iar oamenii vor refuza categoric să muncească cu ziua. Noi nu ne permitem să le oferim mai mult, pentru că trebuie să scoatem şi profit, însă ei nu înţeleg acest lucru şi cred că vor să profităm după urma lor, lucru total neadevărat. Dacă ar dispărea ajutoarele sociale atunci ar trebui să muncească. Dacă ştiu că au un venit acolo lună de lună nu se mai gândesc şi să muncească. Se mulţumesc cu ce primesc şi nu vor să facă nimic“, a povestit şi Maria Nicolae, producător din comuna doljeană Leu.
Fermierii susţin că nu găsesc forţă de muncă
Majoritatea zilierilor consideră că programul de opt ore este prea lung, aşa că refuză din start oportunitatea de a câştiga un ban.
„Mie până la ora 12.00 două persoane mi-au cerut suma de 150 de lei, iar neavând altă soluţie le-am dat banii. Pe lângă cei 150 de lei mi-au mai cerut ţigări şi băutură. Am avut de încărcat două maşini de lubeniţă“, a mai povestit Doina Dună, din oraşul Dăbuleni.
Agricultorii din Dolj spun că uneori sunt nevoiţi să caute zilieri şi în alte localităţi, iar de cele mai multe ori pierd toată ziua fără să aibă nimic de câştigat.
„Dacă la cules, la recoltat ar fi forţă de muncă, cu siguranţă noi ne-am scoate cheltuielile, dar exact la punctul-cheie noi ajungem să ne împotmolim. Dacă eu le dau lor 4 lei pe kilogramul de zmeură recoltat şi mai plătesc şi ce am investit, cu siguranţă sunt pe minus. În pieţe, un kilogram de zmeură ajunge undeva la opt lei. Dacă facem un calcul munca este în zadar. Am căutat oameni care să vină la muncă şi în alte localităţi, dar tot nu am găsit. Mai mult decât ce am făcut nu mai pot să fac. Este peste puterea mea să îi conving să vină să lucreze“, a mai povestit Maria Nicolae.
- Published in National