Cum au ajuns românii pe locul doi în lume la emigraţie. Motive şi consecinţe
Cum au ajuns românii pe locul doi în lume la emigraţie
Exodul românilor din ţară atinge cote alarmante. Cel mai recent raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că ţara noastră este a doua într-un top mondial al migraţiei, după Siria, ţară lovită de un război civil. Specialiştii spun că în câţiva ani, România ar putea rămână fără forţă de muncă
Avem peste 3,4 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate sau stabiliţi definitiv acolo cu tot cu familii, ceea ce plasează România pe poziţia a doua într-un top mondial al migraţiei. Cifrele vin de la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) ai cărei reprezentanţi susţin că suntem întrecuţi doar de Siria, stat lovit de un război civil.
În procente, diaspora reprezintă 17% din populaţia totală a României. Concret, potrivit ultimului raport ONU referitor la migraţie, cu date din 2015, România înregistrează a doua cea mai mare creştere a diasporei unei ţări. Mai exact, ţara noastră a înregistrat o creştere a migraţiei de 7,3% pe an, în timp ce pe primul loc este Siria cu 13,1% , iar pe locul trei Polonia, cu 5,1%.
Experţii Naţiunilor Unite notează că România are cea mai accelerată creştere a numărului de migranţi într-un stat care nu s-a confruntat cu războiul. La rândul lor, românii consideră că sunt forţaţi să plece la muncă în străinătate pentru că şi-au pierdut locurile de muncă sau li s-au diminuat semnificativ veniturile, iar şanse reale pentru un trai decent ar mai avea doar în străinătate.
Cine pleacă în străinătate
Cei care emigrează sunt îndeosebi tinerii, fie că merg la studii sau la muncă, susţin specialiştii. O categorie aparte o constituie studenţii şi chiar elevii, recrutaţi de universităţile din Vest. „Ca profil, emigrantul român este un om tânăr, nu neapărat necalificat. Căpşunarii au fost un fenomen caracteristic primului deceniul de după 1989.
Acum, pleacă foarte mulţi oameni calificaţi, cu studii superioare, care nu se pot realiza în România. Pleacă şi foarte mulţi studenţi şi chiar elevi. Sigur că motivul principal este cel economic. E clar, oamenii pleacă pentru că pot câştiga mai bine. Dar mai sunt şi alte motive ale plecării masive. Perspectiva de a face performanţă în carieră, de a se împlini profesional. Aici, mulţi se simt plafonaţi”, a explicat, pentru „Adevărul”, sociologul Mircea Kivu.
Analistul politic Adi Zăbavă susţine că românii s-au adaptat uşor în ţările de adopţie, ceea ce a amplificat fenomenul migraţionist.
„Este evident că argumentul economic primează în decizia celor mai mulţi români de a pleca în străinătate. Suntem un popor care se adaptează uşor, iar similarităţile culturale cu ţările de adopţie, precum Italia, Spania sau Franţa, au contribuit şi ele la exodul masiv. Vorbim de similarităţi pe care alte popoare din estul Europei nu le au”, a explicat analistul.
Potrivit acestuia, pe lângă factorul economic, cel politic a avut rolul său în exodul românilor peste graniţă.
„Cu siguranţă, politicul a jucat un rol important, în sensul creării unor aşteptări mari. Nu vorbim neapărat de clasa politică în sine, ci de contextul politic. Monopolul aceloraşi politicieni cred că a fost şi este în continuare un factor de contribuţie în decizia de a emigra.
Clasa politică a fost monopolizată de anumite partide prezente pe scena politică de la începutulanilor ’90. Au fost doar nişte schimbări de cadre, dar fără noutăţi care să aducă o speranţă la nivel general. Corupţia şi birocraţia au contribuit şi ele la fenomenul migraţionist. Acest fenomen a creat un pod care a dus la această problemă majoră pentru România”, spune analistul.
De aceeaşi părere este şi sociologul Mircea Kivu, care consideră că politicul stă la baza tuturor deciziilor greşite.
„Politicul este responsabil de cam tot ce se întâmplă. Vorbim de decizii politice greşite care au dus la o anumită situaţie. Lipsa de investiţii, lipsa de finanţare în educaţie, cercetare şi alte domenii importante şi-au spus cuvântul. Din păcate, nu văd modificări care să schimbe lucrurile în bine. Chiar dacă unele salarii au mai crescut, ele sunt incomparabile cu veniturile din alte state”, a mai spus specialistul.
România rămâne fără forţă de muncă În ceea ce priveşte consecinţele pentru România, specialiştii spun că sunt dezastruoase.
„Jumătate din populaţia activă din România a plecat în străinătate. Asta ne face să nu mai avem nicio rază de speranţă. Au fost ani în care resursa financiară trimisă în ţară de românii care muncesc în străinătate a ajutat foarte mult economia ţării, dar acest lucru se va termina. Practic, aceşti oameni vor avea din ce în ce mai puţine conexiuni cu ţara. În aceste condiţii, România va rămâne fără forţă de muncă.
Acest lucru este foarte vizibil mai ales în judeţele din vestul ţării. Coroborat cu declinul demografic, migraţia populaţiei active va fi devastator pentru România. Practic, aceşti oameni, în loc să contribuie la PIB-ul României, contribuie la PIB-ul altor ţări. Oricine are o minimă cultură politică ştie că cea mai importantă resursă a unui stat este resursa umană”, afirmă Adi Zăbavă.
- Published in National
CSM Politehnica Iaşi tratează cu un nou atacant! A jucat la FCSB şi CFR Cluj şi este fost campion al României
CSM Politehnica Iaşi încearcă în continuare să-şi întărească lotul de jucători. Formaţia ieşeană caută de mai mult timp să transfere un atacant de careu, care să-l ajute pe Andrei Cristea, jucător ce dă randament mult mai bun din postura de vârf secund.
Grecul Pantelis Kapetanos, care a jucat la FCSB şi CFR Cluj, este liber de contract.
Principala ţintă a Iaşului la ora actuală este Pantelis Kapetanos. Grecul, care are 34 de ani, este liber de contract după ce a evoluat sezonul trecut la clubul elen Veria, care a retrogradat din prima ligă, unde a marcat de 6 ori în 24 de partide.
Kapetanos este cunoscut românilor din perioada în care a jucat la FCSB (2008-2011, 2013) şi CFR Cluj (2011-2013), interval în care a bifat 128 de partide şi 48 de goluri în Liga I.
După experienţa din România, atacantul înalt de 1,90 metri a mai jucat doi ani la Skoda Xanthi, unde l-a avut antrenor şi pe Răzvan Lucescu. Până la sosirea în campionatul nostru, Kapetanos mai fusese legitimat la alte trei echipe greceşti, Kozani, Iraklis şi AEK Atena.
De asemenea, el a mai facut parte din lotul Greciei la Cupa Mondiala din 2012. Tratativele cu Pantelis Kapetanos au fost recunoscute de oficialii CSM.
- Published in Sport
Padoc improvizat din dragoste pentru… bani! Imagini revoltătoare!
În timp ce unii oameni nu mai știu ce să mai facă să ajute animalele, iar cabinetele veterinare, fundațiile și adăposturile din Iași se zbat să contribuie prin diverse programe, precum cele de sterilizare gratuită, un localnic din Holboca procedează „fix pe dos”. Într-un padoc improvizat în curtea acestuia, mai mulţi câini au fost ţinuţi în condiţii revoltătoare.
„Aşa sunt ţinuţi. Nici măcar o păturică, nici măcar absolut nimic să se încălzească. Şi se duc în piaţă şi cer două, trei, patru sute de euro pentru unul”, se plânge un localnic.
13 căţei, toţi de rasă au fost ţinuţi în condiţii greu de imaginat în casa din Holboca, judeţul Iaşi. Vecinii au fost cei care au dat alarma.
„El din toamnă a început să-i aducă. Într-o zi chiar îl văzusem că stătea… unul, doi buldogi erau morţi, i-a pus într-un sac. După ce am făcut acea sesizare la Primărie am văzut că a venit şi a luat din saci, s-a mai rărit”, mărturiseşte o localnică.
„Nu ştiu câţi mai sunt, dar sunt foarte mulţi. Eu i-am spus odată… A zis că „Degeaba îmi faci reclamaţie că nu ai ce să-mi faci că eu sunt doctor”, spune un alt localnic.
Reporterii observator au încercat să stea de vorbă cu omul bănuit că ar aduna animalele în curte. Dar fără rezultat. Bărbatul s-a urcat în maşină şi gonit.
Citește și După 12 ani, mama a decis în sfârșit să oprească suferința propriului copil! Tânărul este acum…
„Sunt plini de mizerie, de excremente. Apă nu este la niciunul în boxă. Sunt numai câini de rasă, foarte mici. Este foarte clar că este vorba de un înmulţitor de câini. Probabil îi ţine aici, evident fără nicio autorizaţie, şi pentru a-i comercializa”, spune Cătălin Pavaliu, de la Fundaţia Sky, protecţia animalelor.
Animalele sunt ţinute chiar şi în casă. Poliţiştii ajunşi la adresa reclamată nu au avut ce să facă. Nu pot intra pe proprietate privată fără un mandat.
„Pentru cei de la Poliţie şi de la Direcţia Sanitar Vetrinară de la Poliţia Animalelor, pentru că există acest departament, poate vor să vină să vadă cum sunt chinuite nişte animale pentru ca nişte nemernici să facă bani”, adaugă un membru al fundaţiei.
Reporterii observator s-au întors astăzi să vadă starea animalelor. Între timp, acestea au fost mutate însă într-o altă locaţie.
sursa: observator.tv
- Published in Local
Ieșeanul care și-a petrecut întreaga sa viață jucând timpul pe degete
Ieșeanul Ion Cristea şi-a petrecut întreaga sa viaţa în spatele cadranelor de ceas, le-a creat, le-a reparat şi s-a îngrijit toată viaţa de ele.
Ion Cristea a încercat de mai multe ori să strângă în jurul său oameni tineri care să poată „fura” meserie de la el, însă spune resemnat că „noua generaţie are alte priorităţi”. De altfel, el este în prezent una dintre puţinele persoane atestate ca expert în mecanică fină şi orologie din zona Moldovei.
Sursa foto: Foto-ideea.blogspot.ro
Bărbatul a reparat majoritatea ceasurilor turn din Moldova, iar, pentru că este considerat expert în restaurarea obiectelor din metal, în trecut, a reabilitat statuia libertăţii din Ploieşti şi copertina de pe Palatul Cotroceni.
Ion Cristea a reparat ceasul Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iaşi, unul dintre cele mai vechi din Moldova, care datează din 1843, a repus în funcţiune ceasul turn al Bisericii Lipoveneşti, iar din 1984 păşeşte aproape zilnic în turnul Palatului Culturii, pentru a veghea asupra ceasului de acolo, unul dintre ceasurile mecanice din turnuri care a funcţionat aproape fără oprire din 1925, când a arătat pentru prima dată ora exactă.
„După multe demersuri făcute timp de 35 de ani, toate hârtiile pentru permiterea accesului la ceas au fost aprobate, cu excepţia avizului de la pompieri. Aceştia nu au aprobat vizitarea turnului cu ceas de teama că, odată ajunşi aici, sus, vizitatorii s-ar putea arunca pe fereastră. Această percepţie a blocat vreme de 35 de ani accesul turiştilor în turn. Nimeni n-a putut urni acest pietroi pus de pompieri. După reabilitarea Palatului, s-a reuşit aprobarea vizitării ceasului din turn”, a spus Ion Cristea.
„Dacă ceasul merge bine, nu te întreabă nimeni nimic. Dacă merge aiurea sau s-a stricat, toată lumea te întreabă ce ai făcut.”
„În 1970 s-a făcut o staţie de sonorizare pentru tot oraşul. Apoi, s-a adus o staţie de emisie – recepţie care bătea 200 de kilometri cu gândul ca bătăile ceasului să se audă până la Chişinău. Practic, să cânte Hora Unirii în inima Basarabiei. Dar a venit Brejnev şi a zis “Net”.
În 1993, primarul de atunci al Iaşiului, Constantin Simirad, a cerut ca difuzorul din faţa primăriei să fie oprit, ca să nu îl mai deranjeze zgomotul. Încet, sistemul a fost oprit în tot oraşul.
„Acum, mă bucur că am reuşit să punem din nou în funcţie staţia de sonorizare şi, astfel, la fiecare oră fixă, la Iași se aud acordurile Horei Unirii. Sper ca şi proiectul cu Chişinăul să fie reluat.”, a mai adăugat Ion Cristea.
Ceasornicul din turnul Palatului a contribuit în mod deosebit la faima clădirii. Acesta moştenea amintirea orologiului instalat în turnul porţii Curţii Domneşti la 1728 şi care a dat, multă vreme, ritmurile oraşului. Instalarea unui orologiu cu carillon a fost, în sine, o opţiune romantică, întrucât construirea acestui gen de mecanisme se afla în ultima fază de evoluţie istorică.
Aceasta era o idee retro, în acord cu spiritul clădirii. Ceasul a fost produs în Germania, la Hamburg, de firma J.F. Weule-Bocknem, şi instalat în Turnul Central al Palatului Culturii în 1925, de „casa” inginerului Horia Pascalovici din Bucureşti.
Mecanismul ceasului transmite mişcarea către acele celor trei cadrane, prin axuri şi grupuri de roţi dinţate conice. Acesta se încarcă automat, la fiecare 12 ore, cu ajutorul unui motor electric şi al unei greutăţi de 120 kg, ce se ridică la o înălţime de 8 m.
Cadranele sunt decorate cu mici vitralii, reprezentând cele douăsprezece zodii. La exterior, doi plăieşi în costume naţionale, zugrăviţi pe zidul turnului stau de strajă încadrând ceasornicul, după modelul oştenilor pictaţi la Castelul Peleş. Potrivit lui I.D. Berindei, arhitectul care proiectat şi construit Palatul în perioada 1906 – 1925, cei doi oşteni pictaţi în frescă sunt „plăieşii lui Dragoş Vodă”, descălecătorul Moldovei.
Carillonul ceasului este un sistem de clopote acordate, o replică modernă a mecanismelor similare din Evul Mediu occidental. Cele 8 clopote reproduc, la fiecare oră exactă, „Hora Unirii”, melodia lui Al. Flechtenmacher fiind înregistrată pe un tambur cu 69 ştifturi.
- Published in Cultură
Românii care vor să cumpere un sat întreg pentru a-l salva de la dispariţie. Ce poveste fascinantă ascunde locul părăsit, cu biserică şi drum de marmură
Povestea satului Alun, clădit la marginea carierei de marmură şi abandonat aproape în totalitate, a dat naştere unei iniţiative neobişnuite: mai mulţi tineri vor să cumpere casele părăsite, unele vechi de mai multe decenii, pentru a readuce la viaţă aşezarea din Ţinutul Pădurenilor.
Satul Alun din Ţinutul Pădurenilor mai are doi – trei locuitori, în funcţie de anotimpul în care este vizitat. Are însă peste 50 de case părăsite, o fostă şcoală şi un internat ruinate, o biserică din lemn veche de trei secole, dar închisă definitiv după 1990, o altă biserică de marmură şi un drum de marmură şi piatră, unic în România.
În Alun locuiau în urmă cu aproape jumătate de secol peste 100 de familii. Ultima casă, cu numărul 104, a fost construită în anii 1960, în apropierea carierei de marmură. De atunci, din „satul înmărmurit“, cum îi spun localnicii din aşezările învecinate, au început oamenii să migreze.
Odată cu venirea iernii, satul aflat la capătul unui drum pavat în anii 1960 cu marmură devine un loc straniu, din care se retrag chiar şi cei câţiva bătrâni.
Locul pustiu, altădată prosper, ar putea fi readus la viaţă şi transformat într-una dintre atracţiile importante ale zonei, spun iniţiatorii unei campanii neobişnuite, promovată în spaţiul virtual. Cristian Jurca şi Denise Tama se numără printre iniţiatorii proiectului denumit „Cătunul” prin care îşi doresc să salveze satul Alun.
Apelul românilor care vor să salveze un sat
„Satul Alun, comuna Bunila, judeţul Hunedoara. Această aşezare unicat în România, cel mai îndepărtat cătun din Ţinutul Pădurenilor, cum urci spre Munţii Poiana Ruscă, este unicat datorită unui element cheie: marmura. Cariera de marmură abandonată după anii 1990 se află chiar la intrarea în sat, drumurile fiind pavate cu marmură, nu doar casele, bisericile şi mănăstirile de acolo.
Din 110 familii, au mai rămas două. Oamenii îşi aduc aminte cum rând pe rând copiii au plecat la oraş, bătrânii s-au dus, obiceiurile s-au stins cu ei, luând meşteşugurile în mormânt.
Casa Poporului este construită cu marmură din Satul Alun. Bucăţi din marmură erau cărate la Simeria, unde erau tăiate, iar de acolo erau transportate cu trenul până în capitală, pentru a ajuta la construcţia celei mai mari clădiri (ca suprafaţă) după Pentagon. În Satul Alun se află singura biserică din ţară construită în întregime din marmură, unicat în Europa.
De ce vă spun toate astea, poate vă întrebaţi, nu doar să vă arăt cât de frumoasă e ţara asta, nu doar să vă arăt cât de bogaţi suntem, de fapt câte oportunităţi avem, dar nu ne dăm interesul, preferăm s-o distrugem, este mai simplu, nu?
V-aduceţi aminte când am postat anunţul: caut nouă nebuni că şi mine să cumpărăm o casă de vacanţă. Ei bine, nişte oameni (unul dintre, Cristian Jurca) cu spirit civic şi <>, au luat-o în serios şi, în loc de casă, vor să <> un sat întreg, sat care mai are undeva la 30 de case, sat pe care vrem să-l aducem la viaţă, să-i redăm culoarea, să-l aducem la lumină şi o să fie cel mai vizitat loc din România. Garantez!
Ca membru fondator al acestui proiect, rog toate persoanele, care au posibilitatea, să se alăture nouă în acest drum pavat cu marmură. Avem nevoie de voi toţi. Orice sprijin este bine venit. Trebuie să ştiţi că proiectul este în desfăşurare, Primăria ne-a dat cale liberă, iar noi asta aşteptăm cel mai mult, restul vine de la sine. Pas cu pas.
Dragă Casă a Poporului, făcută din marmură din Satul Alun, ajută-ne să te-ajutăm. Sus cu viaţa!”, scrie Denise Tama, în prezentarea proiectului denumit Cătunul, pe Facebook.
Cristian Jurca a povestit că a vizitat satul Alun după ce a citit mai multe reportaje şi a fost impresionat de locul din Ţinutul Pădurenilor. A luat legătura cu autorităţile locale din zonă, care şi-au arătat sprijinul pentru iniţiativa tinerilor şi, spune el, treptat proiectul de revitalizare a satului Alun, îmbrăţişat de zeci de români, va prinde contur.
- Published in National
Un fiu e fiu până se însoară, o fiică este fiică toată viața
Un fiu e fiu până se însoară, o fiică este fiică toată viața
Când urmează să se nască un nou copil într-o familie, fiecare membru al familiei își dă cu părerea despre sexul viitorului copil. Cei mai mulți spun că nu contează dacă va fi băiat sau fata, sănătos să fie, dar sunt câțiva care vor neapărat o fată sau neapărat un băiat în familie.
Există o poveste emoționantă pe care ar trebui să o citești înainte să îți alegi “tabăra”.
“Doi tineri și-au făcut o promisiune în ziua nunții lor. Nu vor deschide usa casei lor nimănui. Indiferent de cine le bate la ușă.
Într-o dimineață părinții mirelui au bătut de la ușa casei proaspăților însurăței. Cei doi s-au privit în ochi, și-au respectat promisiunea și nu au deschis ușa.
După o vreme, a venit și rândul părinților miresei să bată la ușa casei tinerilor. Cuplul nu a deschis ușa la primele bătăi în ușă. Tânăra și-a privit soțul în ochi și a început să plângă.
– Nu pot! Nu pot să nu le deschis ușa. Deja mi-e dor de ei.
Soțul nu a zis nimic și a lăsat-o să deschidă ușa.
Anii au trecut peste cei doi. Cuplul avea cinci copii: patru băieți și mezina, o fetiță.
Când s-a născut fetița, capul familiei a fost extrem de fericit. A organizat o petrecere mare la care a invitat toată familia.
Oamenii au venit bucuroși și s-au minunat de fericirea bărbatului. Nu îl mai văzuseră niciodată atât de fericit. L-au întrebat:
– De ce ești așa de fericit? Nu te-am văzut așa de fericit când ți s-au născut cei patru fii.
El le-a răspuns:
– Fata mea este cea care îmi va deschide ușa.
Fiicele sunt cu adevărat unice. Ele nu rup niciodată legătura cu părinții lor. Chiar și după ce se căsătoresc, ele nu uită de părinți.”
- Published in National