Iaşul sau Iaşiul? – o dispută lingvistică istorică între nordul şi sudul ţării, tranşată de specialişti după principiul „uzul face norma“
Iaşul sau Iaşiul? – o dispută lingvistică istorică între nordul şi sudul ţării, tranşată de specialişti după principiul „uzul face norma“
Cum se pronunţă articulat corect numele oraşului Iaşi s-a transformat de-a lungul timpului într-un „război“, purtat la nivel popular şi chiar academic, între moldoveni şi dâmboviţeni. Lingviştii consultaţi de „Adevărul“ au încercat să tranşeze disputa.
Atât normele academice în vigoare, cât şi scrierea folosită în sudul ţării favorizează, pentru articularea hotărâtă la cazul nominativ, varianta „Iaşiul”.
„Unele substantive proprii pluralia tantum manifestă tendinţa de refacere a unei forme de singular (marcate de articolul definit), adecvate specificului individualizator al numelor proprii: Bucureştiul/Bucureştii, Iaşiul/Iaşii, Paştele/Paştii etc. […]”, este menţionat în Gramatica Academiei, 2005, vol. I, p. 123.
Cu toate acestea, majoritatea moldovenilor consideră o blasfemie folosirea altei variante de articulare, în afară de „Iaşul”. Cei mai importanţi lingvişti din Capitala Moldovei concordă în argumentaţii potrivit cărora „revolta” populară locală este justificată.
Pentru a explica de ce privilegiază varianta „Iaşul”, lingvistul Stelian Dumistrăcel, profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi şi şef al Departamentului de Dialectologie din cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, filiala Iaşi, citează un principiu enunţat de marele lingvist român Eugen Coşeriu:
„În lingvistică, vorbitorul este măsura tuturor lucrurilor. Lingvistul nu trebuie să uite niciodată că limbajul funcţionează prin şi pentru vorbitori, nu prin şi pentru lingvişti”.
„Din cauză că localnicii (ca toţi moldovenii) nu pronunţă «înmuiată» (nici) consoana ş, forma curentă în vorbire este Iaş (deşi se scrie Iaşi). Pornind de la pronunţie, în scriere, forma articulată a devenit Iaşul, ca în numele revistei «Iaşul literar».
Cînd, recent, pe afişe diverse apare Iaşiul (… ospitalier, să zicem), lumea culturală din capitala Moldovei protestează ca la o anomalie!“, scrie profesorul Stelian Dumistrăcel într-un articol publicat în nr. 178, ianuarie 2014, al revistei „Timpul”.
Cercetătorul ieşean constată, cu umor fin, că niciun moldovean autentic nu s-ar încumeta să scrie sau să pronunţe „Iaşiului”. Aceasta deoarece i s-ar părea că seamănă cu dâmboviţenii care pronunţă şiah în loc de şah.
„Iată şi alte enunţuri cu aceeaşi formă: «Sărbătorile Iaşului 2013»; printre manifestări, «Noaptea albă a Iaşului»; s-a publicat şi «Harta Sărbătorilor Iaşului», după cum a existat şi «Spotul oficial al Sărbătorilor Iaşului».
Dar, în textul ştirilor despre oraşul nostru publicate în ziare din Bucureşti, vom întîlni curent forma de genitiv Iaşiului, ca şi cum ni s-ar corecta o anumită greşeală (de tipul copil, nu copchil)”, adaugă Stelian Dumistrăcel în articolul din revista „Timpul”.
Este „corectă” forma Iaşul sau Iaşii?
Cea de-a doua formă este cea originară, reprezentînd echivalarea în limba română a formei gramaticale ce apare în documentul primei atestări a numelui, redactat în slavonă, datînd din 1408. De altfel, aşa se scria pînă în secolul al XIX-lea.
„Cităm cîteva titluri de notorietate, ale lui Alecsandri, „Iaşii în 1844, o fiziologie”, şi Iaşii în carnaval (1845), o comedie, sau „Magaziile (magazinele) Iaşilor” , o prezentare de factură publicitară a lui C. Negruzzi (1846).
„Astăzi, istoricii şi oamenii de cultură inspiraţi de aceştia susţin folosirea exclusivă a formei Iaşi, pe care mai ales primii o promovează şi în titluri de opere”, mai scrie Stelian Dumistrăcel în „Timpul”.
Cu toate acestea se pot constata şi uşoare forme de incoerenţă discursivă apărute în scrierile unor oameni de cultură ieşeni.
„Tradiţia culturală este păstrată şi de titlul albumului semnat de Valentin Ciucă, „Iaşii, între medieval şi modern” (2008), dar, culmea ironiei, apariţia editorială a fost anunţată şi comentată în ziare sub enunţul „Manual de iubit Iaşul”! Diferite oscilaţii sînt prezente şi în titlurile cărţilor unui monograf sui-generis al oraşului, Ion Mitican:
„Cu Mihai Eminescu şi Ion Creangă prin Tîrgul Ieşilor” (1990), „Cu Iaşii mînă-n mînă” (1997, în colaborare cu C. Ostap), dar „Iaşul între adevăr şi legendă” (2000, cu acelaşi colaborator), după cum emisiunea unui post de televiziune avîndu-l ca invitat pe I. Mitican era titrată „Iaşul lui Mitican”.
„Aşadar, astăzi, Iaşii, ca nume al oraşului, pare să reprezinte o formă uşor arhaică, respectiv o selecţie şi o preferinţă de coloratură elitistă”, comentează Stelian Dumistrăcel.
- Published in Local
MISTER ELUCIDAT! Ce a declanșat bubuitura care a pus pe jar un întreg județ ieri. Ieșenii trebuie sa afle motivul
Iată ce a declanșat bubuitura care a pus pe jar un întreg județ ieri. Aceasta este cea mai probabilă ipoteză a specialiştilor în privinţa bubuiturii care s-a propagat ieri deasupra Iaşului. Nicio autoritate nu are cunoştinţă.
Acest fenomen fizic rar se petrece când un avion, de regulă militar, depăşeşte viteza sunetului,. Mach1: sunetul se propagă radial, putând fi resimţit până la 48 de kilometri.
Explicație boom sonic: „Acesta se petrece atunci când un obiect, cel mai probabil un avion de mare viteză, de regulă militar, depăşeşte viteza sunetului, Mach1. Sunetul se propagă în urma acestuia în formă radială, putând fi resimţit până la 48 de kilometri faţă de epicentru.
Sursele de specialitate afirmă că acest zgomot poate fi provocat şi de un avion care zboară la o altitudine foarte mare şi care nu este vizibil cu ochiul liber.”
„Dacă ai un cerc de 20 de kilometri unde s-a auzit zgomotul, nu poţi spune că propagarea este izotropă, dintr-o singură direcţie, prin urmare sursa este punctiformă, deci zgomotul a fost produs de o mişcare la nivelul oraşului Iaşi“, a explicat prof.dr. Maricel Agop, de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“.
Un eveniment similar cu cel de la Iaşi a avut loc pe 20 aprilie 2016, la Călăraşi. Potrivit presei locale, un suflu puternic asemănător cu cel al unei explozii semnificative a creat panică printre locuitorii oraşului.
Evenimentul s-a petrecut la ora 14, în timp ce, la Iaşi, bubuitura din 1 iunie s-a auzit în jurul orei 13.30. La fel ca la Iaşi, reporterii din Călăraşi au căutat informaţii la autorităţi, dar niciuna dintre acestea nu a putut oferi vreo explicaţie.
„Observatorul de Călăraşi“ a arătat că nici la numărul de urgenţe 112 nu a fost primit vreun apel. Ca în cazul Iaşului, bubuitura din Călăraşi s-a auzit şi în localităţi învecinate.
Presa locală a scris că autorităţile au trimis mai multe echipe în teren, în zone unde bubuitura s-a auzit cel mai tare. În încercarea de a identifica locul unde s-ar fi produs presupusa deflagraţie, dar nu au descoperit nimic.
Pe surse, reporterilor din Călăraşi li s-a transmis că ar fi fost o „detonare controlată“ la o unitate militară din apropierea oraşului. Ziariştii au subliniat că bubuitura nu s-a auzit în zone din imediata apropiere a unităţii.
- Published in Local
Drama unui medic din Iași! Să tranșeze judecătorii tineri, necăsătoriți și fără copii divorțurile?
Drama unui medic din Iași! Să tranșeze judecătorii tineri, necăsătoriți și fără copii divorțurile?
Un medic din Iaşi trece printr-o adevărată dramă după ce justiţia i-a restricţionat accesul către propria fiică.
Mihai Asaftei, cadru medical la Spitalul „Sfântul Spiridon“, îşi poate îmbrăţişa fiica doar de două ori pe lună, câte două ore, în condiţiile în care, spune el, copila şi-ar dori să-şi vadă tatăl mult mai des.
De mai bine de doi ani, Asaftei se află într-un adevărat război juridic cu fosta sa nevastă, cel mai mult având de pierdut fetiţa lor de şase ani. Asaftei reclamă că justiţia din Bacău ar fi fost influenţată atunci când a stabilit programul de vizită.
Apărătorii săi ridică o altă problemă: cât de abilitat e un judecător necăsătorit şi fără copii în a tranşa un divorţ cu copii?
De mai bine de doi ani, medicul ieşean Stelian Mihai Asaftei, de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sfântul Spiridon“, se luptă în instanţă pentru a-şi putea vedea fetiţa de 6 ani. Doctorul ieşean spune că trece printr-un adevărat calvar deoarece judecătorii din judeţul Bacău au pronunţat mai multe sentinţe în urma cărora dreptul de a-şi vizita copilului i-a fost restrâns.
În prezent, doctorul Asaftei îşi poate vizita copilul de două ori pe lună, câte două ore, având drept de vizită şi în vacanţa mare a copilului. Ieşeanul se luptă în instanţă să îşi poată vedea mai des fetiţa încă din 2015, conflictul juridic fiind purtat cu fosta sa soţie.
Deciziile judecătorilor
Calvarul medicului începe în toamna anului 2014, atunci când pe rolul Judecătoriei Bacău este înregistrat dosarul de divorţ dintre el şi fosta sa soţie, Petronela C. Despărţirea celor doi a fost una cu scandal, pe rolul organelor judiciare din Bacău fiind înregistrate multiple plângeri şi de o parte, şi de cealaltă, fără ca nimeni să fie efectiv trimis în judecată.
Medicul ieşean a reclamat, de pildă, că a fost agresat fizic de către socrul său, o persoană catalogată ca fiind „influentă“ în municipiul Bacău.
La începutul anului 2015 este pronunţată o primă soluţie a justiţie în privinţa programului de vizită a copilului.
Medicul putea atunci să îşi vadă copila „în fiecare zi de luni, marţi, miercuri din săptămână, între orele 16-21, în cea de-a doua şi a patra săptămână din lună, iar în prima şi a treia săptămână din lună în fiecare zi de marţi, cu posibilitatea deplasării minorei“.
Fosta soţie a doctorului nu a fost însă mulţumită de soluţia judecătorilor, formulând apel, respins de instanţa superioară. Continuă însă procesul de divorţ, pe fond, programul de vizită fiind modificat de mai multe ori.
După o serie de decizii pe care medicul Asaftei le consideră aberante, justiţia din Bacău decide, prin vocea unui judecător de aproximativ 30 de ani, ca medicul ieşean să aibă legături personale cu fiica sa „în a doua şi a patra zi de miercuri din fiecare lună, cu posibilitatea deplasării minorei şi în afara domiciliului acesteia, însă pe raza municipiului Bacău“.
Se mai stabileşte, de asemenea, ca fata să poată veni la tată în primele două săptămâni ale lunilor din vacanţa de vară. Medicului i s-a mai permis să o poată vizita pe minoră timp de trei ore la ziua ei de naştere şi la onomastică. Întreaga telenovelă nu s-a sfârşit însă, procesul continuând la Tribunalul Bacău.
Ce spune doctorul
„Deciziile a doi judecători, care nu cred că sunt părinţi – iar dacă sunt e şi mai grav, au pecetluit în mod abuziv relaţia afectivă cu fetiţa mea. Domniile lor au considerat că este suficient ca timpul petrecut cu fetiţa mea să se reducă la patru ore pe lună şi la două weekenduri. Ceea ce nu ştiu domnii judecători, e ca prin această decizie strâmbă au privat un copil să aiba o relaţie firească şi armonioasă cu propriul tată. Au împiedicat un copil să simtă că are un tată alături de ea. Prin această decizie au hotărât că este mai bine să nu dezvolte o relaţie afectivă şi stabilă cu tatăl“, ne-a spus medicul Asaftei.
- Published in Local
O primarita DE 31 DE ANI din Romania DA DE PAMANT cu localnicii: “Puneti mana si munciti. Nu mai asteptati sa va pice in gura”
O primarita DE 31 DE ANI din Romania DA DE PAMANT cu localnicii: “Puneti mana si munciti. Nu mai asteptati sa va pice in gura”
Primarul comunei aradene Petris, Irina Onescu – numita de unii localnici ”primarita MTV” dupa ce a realizat emisiuni la acest post – isi cearta satenii, pe Facebook, pentru mizeria si buruienile de pe strazi.
Primarita comunei Petris a scris pe Facebook un mesaj adresat satenilor, in care ii critica pentru ca nu pastreaza curatenia in sat si le cere sa iasa la munca, potrivit News.ro.
”Probabil ati sesizat ca ieri si astazi (luni si marti – n.r.) am incercat, pe cat se poate, sa curatam buruienile, rugii si iarba, crescute excesiv pe marginea drumului. De ce nu s-a facut acest lucru pana acum? Iata o intrebare cu doua raspunsuri, in egala masura valabile. Probabil v-ati astepta sa arunc din start vina in ograda administratiei anterioare. Dar nu voi face asta. Vina administratiei cade pe locul doi. Pentru ca inainte de toate cred ca este vina noastra, a celor care locuim aici si care nu ne obosim sa tundem cei cativa metri patrati de iarba din fata casei ori sa igienizam, sa toaletam si sa intretinem catusi de putin aceasta comuna”, a scris Irina Onescu.
Primarita le transmite localnicilor ca nu au nicio scuza pentru mizerie, postand si fotografii realizate dupa ce a fost tunsa vegetatia si in care apar gunoaiele care pana atunci erau ascunse printre buruieni.
”Nu aveti nicio scuza, multi dintre voi, pentru faptul ca va lasati ingropati in balarii si mizerie, chiar la voi acasa (…) imi imaginez ca este tare greu sa strangeti in urma voastra… Puneti mana si munciti, nu mai asteptati sa va pice in gura! Ajutati-l si pe vecinul care poate nu se descurca singur, ori nu are uneltele necesare”, a mai scris primarita.
Ea a decis sa lase gunoaiele pentru o vreme acolo unde le-a gasit: ”Le-am lasat acolo momentan, sa le «admirati» si sa va «bucurati» de ele”.
Tanara primarita le cere localnicilor sa organizeze actiuni de voluntariat si ameninta ca va da amenzi:
”Nu va cad mainile daca va sacrificati 2-3 ore dintr-o zi, intr-o luna, pentru o actiune de voluntariat. Vom da si amenzi de acum inainte”.
Cateva zeci de comentarii au fost postate de localnici sau cunoscuti ai primaritei, majoritatea apreciind modul in care aceasta actioneaza: ”Asa Irina, pune bata pe ei”; ”Fa curat in primarie. Sunt care iau bani degeaba acolo”; ”Felicitari pentru initiative, as vrea sa atrag atentia ca mai sunt si anumiti «enoriasi» ai comunei care isi arunca dejectiile direct in rau”; ”Poate faceti o actiune si de curatare a raului Petris, sa ne putem bucura iara de el”.
De cand a fost aleasa primar, Irina Onescu tine legatura cu satenii si prin retelele de socializare, unde le transmite periodic informatii despre locurile de munca disponibile sau despre initiative ale administratiei locale.
Irina Onescu are 31 de ani si a devenit cunoscuta pentru ca in trecut a realizat emisiunea de televiziune ”MTV Passport”. Dupa ce a fost aleasa in functie, la alegerile din iunie, unii localnici au poreclit-o ”primarita MTV”.
Probabil ați sesizat că ieri și astăzi am încercat, pe cât se poate, să curățăm buruienile, rugii și iarba, crescute…
Posted by Irina Onescu on 12 Iulie 2016
- Published in Politică
Harta atacurilor teroriste din ultimii 20 de ani. Care sunt ţările cu cel mai ridicat risc de producere a atentatelor
Harta atacurilor teroriste din ultimii 20 de ani. Care sunt ţările cu cel mai ridicat risc de producere a atentatelor
Lumea pare că stă pe un butoi cu pulbere, care explodează, pe rând, în toate colţurile globului. Ameninţarea teroristă îşi face simţită prezenţa tot mai des şi se răspândeşte în tot mai multe zone.
Dacă în Statele Unite riscul de deces din cauza terorismului este de 1 la 46.000, cifrele variază foarte mult la nivel mondial.
Aceste date au fost prezentate cu ocazia împlinirii a 45 de ani de ameninţare teroristă, de cercetătorii Carnegie Mellon şi Ingrape Institute, cu ajutorul informaţiilor din baza de date a atacurilor teroriste petrecute la nivel global.
Echipa a construit o harta a țărilor cu risc ridicat de atac terorist din lume şi a riscului de atentate aferent fiecărei regiuni aflate în zona de risc.
Ultimii 20 de ani au fost marcaţi de o serie de astfel de situaţii, în urma cărora mii de oameni şi-au pierdut viaţa şi alte câteva mii au fost rănite.
1996: În acest an, mai multe atacuri au avut loc în America Centrală şi în sudul Asiei. În decembrie 2016, o bombă a explodat într-un tren din India, 33 de persoane pierzându-şi viaţa în acest atac.
1997: Peste 10 persoane au murit în Israel şi cel puţin 150 au fost rănite după ce mai mulţi atacatori sinucigaşi au atacat locuri publice din această ţară. Atacuri cu bombe au avut loc şi în Sri Lanka şi Egipt, iar în India, 23 de persoane au murit într-un atac armat.
1998: Cele mai multe pierderi de vieţi omeneşti au fost înregistrate în Kenya şi Tanzania. Membrii Al-Qaeda au bombardat două ambasade ale Statelor Unite, reuşind să ucidă peste 200 de persoane şi să rănească cel puţin 4.000.
1999: Cel mai grav atac din acest an s-a produs în regiunea Dagestan din Rusia. O serie de bombe au lovit clăridi cu apartamente. În urma atacurilor aproape 300 de persoane au murit şi peste 1.000 au fost rănite.
2000: Primul an din noul mileniu a fost unul relativ paşnic. Cel mai grav eveniment nefericit a fost un val de bombardamente din Philipine în care au murit 22 de oameni, 100 fiind răniţi.
11 septembrie 2001: Este cea mai neagră dată din istoria recentă a Statelor Unite. Peste 2.700 de persoane au fost ucise în timpul atacurilor asupra Turnurilor Gemene de la New York. Aproximativ 300 dintre aceştia erau pompieri şi oameni din serviciile de urgenţă.
2002: Anul a fost marcat de un atac produs în America de Sud, în urma căruia au murit 17 persoan şi au fost rănite 10.
2003: Atacuri cu bombe s-au produs în Rusia, Maroc şi Israel. A început războiul din Irak, astfel că s-a înmulţit numărul de atacuri sinucigaşe în această ţară
.
2004: Anul va rămâne în istorie pentru atacul terorist de la Madrid, din gara Atocha, când 200 de persoane şi-au pierdut viaţa şi peste 2.000 au fost rănite. Talibanii şi cei din gruparea Al-Qaeda deveneau cea mai mare ameninţare pentru Europa.
2005: Oraşul irakian Hillah a fost zguduit de un atac cu maşină capcană, care a luat vieţile a 127 de persoane şi a rănit alte câteva sute. În luna iulie a acestui an, patru atacatori sinucigaşi au urcat într-un autobuz din Londra. 50 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 700 au fost rănite.
2006: Neliniştea a continuat în Orientul Mijlociu, astfel că, aproape în fiecare lună, aveau loc atacuri în Irak, Afganistan şi Pakistan.
2007: Atacuri în pieţele publice din Irak au avut loc în primele două luni ale anului. Acestea reprezintă al doilea cel mai grav atentat din istorie din punctul de vedere al numărului de persoane decedate, 800, urmându-i celui din 11 septembrie 2001.
2008: O serie de atacuri armate au avut loc în Mumbai în luna noiembrie a acestui an, sute de oameni fiind ucişi sau răniţi.
2009: Prima jumătate a acestui an a fost lipsită de activitate teroristă, însă în cea de-a doua jumătate atacatorii sinucigaşi au luat din nou la ţintă Irakul şi India. Sute de oameni au murit în atacuri cu maşină capcană.
2010: Cel mai grav atac din acest an s-a produs în Pakistan. 500 de oameni au fost răniţi în această ţară în atacuri cu bombă.
2011: Activitatea teroristă s-a înteţit în Pakistan şi India, dar şi în Africa şi America de Sud.
2012: Au început conflictele în Siria, Damascul şi Alepul devenind puncte fierbinţi ale activităţii teroriste.
2013: Conflictele s-au intensificat în Orientul Mijlociu. În luna februarie 80 de persoane au murit şi 250 au fost rănite în Damasc, în timp ce în aprilie, 5 oameni au fost ucişi şi peste 200 răniţi în atacul cu bombă din timpul Maratonului din Boston.
2014: 200 de oameni şi-au pierdut viaţa în atacurile din Nigeria, de la Boko Haram. ISIS au continuat să facă ravagii în Siria şi Irak.
2015: Atacuri cu bombă s-au produs în Turcia şi Yemen, cauzând moartea a sute de oameni. A fost anul în care Parisul a fost principala ţintă a militanţilor Statului Islamic. În februarie 2015 s-a produs atacul de la Charlie Hebdo, urmând, în noiembrie, cel de la Bataclan, în urma căuia şi-au pierdut viaţa 130 de persoane, alte 368 fiind rănite.
Anul 2016 a urmat şi el cu atacuri sângeroase la Bruxelles şi, din nou, la Paris, însoţite de atacuri armate în SUA.
Ultimul atac terorist a fos ieri, 17 august, care a lovit Barcelona, după ce o furgonetă a intrat în plin în mulțime chiar pe Rambla, faimoasa arteră pietonală, înțesată mereu de localnici și turiști.
- Published in Extern
Ionuț are 28 de ani și a crescut la orfelinat. Mama lui NU l-a vrut și l-a ABANDONAT! Nu e doctor și nu l-au vrut pe ambulanță, dar el nu s-a dat bătut!
Ionuț are 28 de ani și a crescut la orfelinat. Mama lui NU l-a vrut și l-a ABANDONAT! Nu e doctor și nu l-au vrut pe ambulanță, dar el nu s-a dat bătut!
Ionuț Ursu are, la 28 de ani, o poveste de viață care bate orice scenariu de film. Abandonat după naștere și crescut prin orfelinate, cu un diagnostic de HIV ce s-a dovedit greşit, e acum masterand la Universitatea din Bucureşti, face voluntariat la Ambulanță şi a mers să ajute în Nepal.
Ionuţ nu vorbeşte mult. Abia reuşeşti să-l faci să spună ceva despre primii ani ai vieţii sale. Băiatul înalt, cu privire limpede şi directă, a văzut multe rele în viaţa lui. A trecut prin locuri urâte, pline de nesiguranţă şi răutate.
Mama lui l-a părăsit într-un pătuţ din Maternitatea Bicaz, a fost botezat acolo de o doctoriţă cu suflet mare şi drumul vieţii lui a pornit de la un Leagăn al statului şi a trecut prin mai multe la orfelinate.
La 18 ani, când şi-a căutat mama, femeia l-a respins categoric. Ani de zile, Ionuţ a fost împărţit ca o marfă între case de copii, şcoli şi spitale ca de la Ana şi Caiafa. A fugit şi s-a întors, a mâncat bătaie, a învăţat, a scris, a lăcrimat, a iubit, a fost iubit la rândul lui şi şi-a adunat toată voinţa pentru a-şi croi viitorul.
Şi spune că, în aceşti ani, a descoperit că poate să creadă în bunătatea oamenilor, că oamenii merită salvaţi, că a întoarce binele făcut e, pe undeva, o plată pentru reuşitele tale şi că fără ajutorul unora dintre cei ce l-au înconjurat, poate că existenţa lui ar fi sfârşit într-o fundătură.
„Să spun despre mine? Nu prea am ce. Povestea mea e, aparent, ca a oricărui băiat de vârsta mea crescut de stat. Dar e în fiecare zi alta. E ca şi cum durerea ţi-ar schimba mereu înţelesul vieţii. Am fost un copil bolnăvicios, contactasem un stafilococ după naştere, iar până pe la opt ani tot făceam injecții cu Moldamin, un chin cumplit, și abia pe la zece ani am fost trimis la şcoală.
Atunci, la analize, mi-au spus că am virusul HIV, că n-o să mai scap de el niciodată şi vreo şapte ani am trăit, alături de alţi copii bolnavi, aşteptând să mor, însă ajutându-i pe cei mai mici cum puteam. Fugeam din cămin, mergeam prin piață, la muncă, la cărat mărfuri, făceam ce puteam, strângeam un ban și le cumpăram câte ceva dulce.
Prin 2006, la centru a venit o directoare nouă care a cerut o nouă serie de teste şi aşa am aflat că rezultatul inițial era greșit, că eram de fapt, sănătos”, spune Ionuţ şi ţâţâie îngândurat din buze în semn de „ce să-i faci, asta-i viaţa“.
Lipsit de dragostea părinţilor, dar îndrumat bine, băiatul a absolvit Liceul „Dimitrie Leonida“ din Piatra Neamț şi, pentru că în anii lungi în trăiţi sub spectrul unei boli mortale, călătorea deseori, în singurul fel posibil – în imaginaţie -, a ales geografia şi a reuşit să intre la facultatea de profil a Universităţii din Bucureşti, la buget, a absolvit şi apoi la un program de master.
Spune însă că doar mersul la cursuri nu i-a fost de ajuns ca semn a reuşitei şi că, încă din primul an de facultate, a decis să devină voluntar la Ambulanţă. S-a înscris pe o listă, a telefonat, a bătut oamenii la cap şi, după un examen dificil, a fost acceptat. A urmat cursuri de pregătire jumătate de an, a urmat un alt examen, iar de atunci şi până acum face gărzi voluntar alături de echipajele medicale de la Ambulanţa Bucureşti, în paralel cu facultatea.
- Published in National
HARTA multinaţionalelor din România. De ce Iaşiul e cel mai atractiv, după Bucureşti?
HARTA multinaţionalelor din România. De ce Iaşiul e cel mai atractiv, după Bucureşti?
Companiile multinaţionale îşi deschid tot mai multe centre regionale în marile oraşe din România, atrase de forţa de muncă ieftină şi chiriile mici, motiv pentru care piaţa imobiliară a avut în 2016 unul dintre cei mai buni ani, potrivit unui raport realizat în colaborare de Deloitte România, Reff şi Asociaţii şi Knight Frank Romania.
Companiile de outsourcing (servicii externalizate) vor continua să intre pe piaţă sau să se extindă, întrucât dezvoltatorii imobiliari oferă companiilor multinaţionale soluţii personalizate la chirii mai mici decât în alte pieţe din Europa Centrală şi de Est, arată raportul. Cu o creştere a Produsului Intern Brut de 4,8% în 2016 şi cea mai mare rată de creştere în 2017 în rândul ţărilor UE, România a devenit o destinaţie tot mai atractivă pentru centrele regionale de operaţiuni.
„Pentru ca România să rămână atractivă, în ciuda unei creşteri anticipate a costurilor şi a dificultăţii de a găsi talente, legislaţia fiscală românească trebuie să îşi menţină capacitatea de a atrage investiţii printr-o stabilitate şi taxe relativ scăzute, ambele afectate de iniţiativele legislative recente“, spune Alexandru Reff, Country Managing Partner al Deloitte România.
Potrivit acestuia, schimbările bruşte, creşterea taxelor sau dificultăţi suplimentare în relaţia cu autorităţile publice ar afecta serios competitivitatea afacerilor sensibile la costuri, a căror expansiune recentă a alimentat, printre altele, investiţiile în dezvoltări imobiliare.
„Aceste centre generează cea mai mare cerere pe piaţa imobiliară din Bucureşti şi, în multe cazuri, sunt chiriaşii principali ai acestor clădiri”, a declarat Horaţiu Florescu, preşedintele şi CEO-ul Knight Frank România.
Numai în Bucureşti au fost construite circa 150 de clădiri de birouri în ultimii zece ani, cu mai mult de 1,7 milioane de metri pătraţi, care găzduiesc peste 200.000 de angajaţi. Corporatiştii care lucrează în clădiri de birouri moderne au ajuns la o pondere de peste 27% din numărul mediu de salariaţi din Bucureşti, conform calculelor Capital pe baza datelor colectate de Cushman & Wakefield Echinox. Numărul lor va creşte cu peste 10% până la finalul anului, potrivit estimărilor.
Cu toate acestea, România şi Bulgaria au atras, în medie, cele mai puţine investiţii străine directe din regiune în perioada 2012-2015, după ce, între 2006 şi 2008, România, alături de Polonia, a atras cel mai mare volum de investiţii, potrivit unui studiu realizat de Consiliul Investitorilor Străini în colaborare cu Academia de Studii Economice.
Sursă: Capital.ro
- Published in Local
10 motive pentru care ar trebui să alegi Iaşiul!
10 motive pentru care ar trebui să alegi Iaşiul!
Decizia privind universitatea la care vei merge să susţii examenul de admitere este una pentru care vei lua în calcul o mulţime de factori. Îţi oferim mai jos zece argumente pentru care ar trebui să alegi Iaşul pentru a-ţi petrece studenţia:
- Iaşul este un oraş prin excelenţă universitar
- Iaşul este mai accesibil
- Aici se întalnesc cele mai active centre culturale: britanic, francez, german, americii latine şi caraibelor
- Un oraş viu, dinamic, dar care nu te sufocă
- De la origami până la planorism… Poţi face orice
- Oraşul ideal în care să te îndrăgosteşti
- Cazare mai ieftină decât în alte oraşe universitare
- Păstrăm boemia şi căldura a ceea ce a avut mai bun trecutul
- Pentru mirosul teilor în mai
- Pentru că este mai uşor să îţi deschizi o afacere
Sursă: Admitere UAIC
- Published in Turism