IMPRESIONANT! Steagul Iașiului, la înălțime!
Sebastian Agafiți, alpinistul ieșean cu țeluri impresionante!
Alpinistul ieșean Sebastian Agafiți și-a stabilit, în urmă cu ceva timp, un țel destul de ambițios: cucerirea vârfului Elbrus, situat în sudul Rusiei, la granița cu Georgia, acesta reprezentând cel mai înalt pisc al Europei – 5 642 de metri altitudine! Tânărul alpinist a primit în prealabil steagul orașului, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Palatul Roznovanu, sediul primăriei Iași.
Astfel, în ziua de marţi, 11 iulie 2017, la ora 11:43 (fusul orar al Georgiei), alpinistul ieşean Sebastian Agafiţi, și-a îndeplinit obiectivul, împreună cu ceilalţi membri ai expediţiei “Sky is the limit”. Ceilalți membri ai echipei lui Sebastian Agafiți au fost alpiniştii polonezi Arkadiusz Dybiec, Krzysztof Sabacinski şi Anna Kozuch.
Citește și Cum să te răcorești SĂNĂTOS în zilele toride de vară
Steagul Iașiului este arborat pe mai multe vârfuri muntoase impunătoare
Plecat spre vârf în noaptea de luni spre marți, la ora 1:00, tânărul a parcurs impresionantul urcuș în 10 ore și 30 de minute, vremea fiind în mare parte favorabilă, cu excepția vântului destul de puternic. El a arborat steagul Iaşului pe piscul caucazian.
La scurt timp, nici mai mult, nici mai puțin de o săptămână, în ziua de marţi, 18 iulie, Sebastian Agafiţi a îndeplinit şi al doilea obiectiv al expediţiei „Sky is the limit”, atingând vârful Kazbez (5.033 de metri altitudine).
Alpinistul ieșean nu este la prima încercare de a cuceri un masiv muntos. În această primăvară, tânărul a urcat pe mai multe vârfuri din România: Moldoveanu (2 544 m), Peleaga (2 509 m), Omu (2 505 m), Pietrosul Rodnei (2 300 m), La Om (2 238 m), Toaca (1 904 m), Poieniţa (1 438 m), arborând steagul Iaşului pe toate aceste culmi.
Sebastian Agafiţi a revenit victorios la Iaşi în duminica aceasta, la data de 23 iulie 2017.
sursa: curierul-iasi.ro
- Published in Sport
Palatul Roznovanu – Istorie fascinantă și povești zbuciumate
Palatul Roznovanu – Istorie fascinantă și povești zbuciumate
Clădire martoră a unor povești cel puțin interesante ale unei importante familii de boieri moldoveni (Rosetti-Roznovanu), Palatul Roznovanu are o istorie amplă și fascinantă.
Istoria dinaintea temeliei Palatului Roznovanu
Terenul care este astăzi ocupat de impunătorul Palat Roznovanu a avut o serie de proprietari, toți făcând parte din familii boierești de renume în Moldova. În secolul XVII, printre proprietari se numără Simeon Moghilă Vodă (1606-1607), care îl dăruiește lui Pană Visternicul în jurul anului 1620.
Gheorghe Hatmanul, fratele domnitorului Vasile Lupu, este următorul deținător al terenului, acesta alegând să contruiască o pivniță și case de piatră. Este înapoiat apoi urmașilor lui Pană de noul domnitor, ca mai apoi să fie cumpărat de Miron Costin, „vornicul țării de Jos”. Vornicul reprezintă un mare dregător din Sfatul domnesc, însărcinat cu supravegherea Curții, conducerea treburilor interne ale țării, având și atribuții judecătorești.
Următorul care intră în posestia terenului este visternicul Ursache, iar ceea ce urmează este istoria unui palat cadru al unor povești fascinante
Primul proprietar al Palatului Roznovanu propriu-zis este visternicul („Ministrul de finante” la curțile domnitorilor din Țările Române) Matei Cantacuzino, a cărui aşezare „ocupa o mahala întreagă a oraşului pe Uliţa Mare, mai în faţă cu Mitropolia” şi ascundea în „fundul unei minunate grădini locuinţa, mare zidire cu două rînduri”.
În timpul Războiului Ruso-Turc însă (1786-1788), visternicul, împreună cu alți boieri moldoveni, erau înfricoșați de luptele continue dintre turci, nemți și ruși, alegând să părăsească țara, condamnând astfel palatul de atunci la o soartă nefastă: clădirea a fost „risipită din temelii”.
Istoria clădirii care rezistă și astăzi
Refăcută și „deschisă tuturor oamenilor învățați”, așezarea denumită astăzi Palatul Roznovanu intră în posesia înstăritului Neculai Rosetti-Roznovanu (Rosnovanu) (1715-1805). Acesta îi lasă moștenire impresionanta clădire fiului său, Iordache Rosetti-Roznovanu (1764-1836), care a fost și el visternic în timpul Războiului Ruso-Turc dintre anii 1806-1812.
Palatul a fost contruit după planul arhitectului Gustave Freiwald, care a fost angajat și la zidirea Mitropoliei. Visternic al „Prințipatului Moldovei” și consilier de stat al Rusiei, Iordache Roznovanu este cel care demarează „zidirea palaturilor”. Interiorul a fost zugrăvit de pictorul Stavski, iar Paraclisul (capela) de pictorul Balomir.
Palatul era cel mai impozant pe vremea când a fost ridicat. Holurile erau mari, saloanele înalte, scările elegante, cu influențe din palatele occidentale văzute de Neculai Rosetti-Roznovanu (1794-1858), fiul lui Iordache; fațada era împodobită cu statuile Dianei (zeița vânătorii din mitologie română) și lui Apollo (zeu al zilei, al luminii și al artelor din mitologia greacă), care, împreună cu statuile Minervei, a lui Hercule, Atlanta și Martie de la intrare, făceau din Palatul Roznovanu o adevărată capodoperă.
Bineînțeles, inaugurarea impresionanutului palat s-a făcut cu o petrecere bogată, evenimentul având loc în ziua de Sf. Gheorghe (23 aprilie), în anul 1832.
Citește și Misterul Peșterii Blestemate de sub mănăstirea Cetățuia. Partea a-III-a
Trăiri zbuciumate, controverse și blesteme
Una dintre poveștile romantice care au zguduit societatea în general conservatoare a Moldovei secolului 19 a fost amorul ilicit dintre Nicolae Rosetti-Roznovanu (1842-1891), urmașul proprietar al Palatului Roznovanu și Maria (Marghiolița) Ghica-Comănești, căsătorită cu mult mai vârstnicul logofăt Costache Sturdza.
Neculai, îndrăgostit iremediabil de Marghiolița a luat cu asalt împreună cu o ceată de arnăuți Palatul de la Ruginoasa, reședința logofătului și a răpit-o pe amanta sa. În timpul încăierării, Săndulache, fiul logofătului, a fost ucis. Soțul înșelat obține nerecunoașterea legăturii celor doi amanți și anatemizarea lor de către biserica ortodoxă.
Palatul Roznovanu cunoaște apoi un con de umbră și se vorbește chiar de un blestem provocat de relația scandaloasă a celor doi îndrăgostiți.
Transformarea în spațiu public
Îndeplinind Hotărârea Consiliului Comunal din 9 ianuarie 1891, aprobată de Adunarea Deputaţilor, în 4 iunie 1891, pentru cumpărarea palatului familiei Roznovanu, ca sediu al Primăriei, vineri, 18 octombrie 1891, a început mutarea birourilor administraţiei locale în fostele saloane, golite de vechile lor mobile.
Așadar, în anul 1891, Vasile Pogor a cumpărat palatul de la familia Roznovanu, clădirea devenind sediul Primăriei.
Între 1893-1894, construcția a fost modificată (s-a adăugat un etaj, dar s-a desființat capela), constituind pentru scurt timp reședinta familiei regale (Principele Ferdinand si Pricipesa Maria).
În timpul Primului Răboi Mondial, între 1916 – 1918, Palatul Roznovanu a devenit sediul ministerelor și al conducerii politice, refugiate de la București. În 1918, în actuala sala de ședințe a Consiliului Local, s-a întrunit Consiliul de Război al României.
După 1990 s-au perindat prin Sala Mare a Palatului, semnificative personalități ale vieții politice românești, membrii Casei Regale, ambasadori și reprezentanți ai statelor din toate colțurile lumii. Clădirea adăpostește actualul sediu al primăriei Iași.
- Published in Cultură
Transformare uluitoare! Cum va arăta Iașiul în viitorul apropiat
Dezvoltarea orașului Iași tinde tot mai mult către zonele limitrofe ale municipiului, acolo unde vor fi construite mii de locuințe. Transformare uluitoare!
Conform planurilor edilitare, o imensă dezvoltare urbanistică va fi realizată într-o zonă considerată în prezent una de lux a orașului. Peste 5.000 de locuinte, pe un teren de peste 300 ha, cu grădina zoologică, parcuri de agrement, școli și grădinițe, vor fi construite pe dealurile din zona Bucium.
14 blocuri vor fi ridicate lângă Plopii fără Soţ
Alte două proiecte vor fi implementate în zona Bucium. Cel mai mare dintre acestea va fi derulat pe o suprafaţă de 10.000 mp. Suprafaţa se află lângă Plopii fără Soţ, fiind vorba de terenul unde se află vila fostului dictator Nicolae Ceauşescu. Celălalt proiect din Bucium va fi implementat la aproape 1 km de Plopii fără Soţ, în zona străzii Narciselor. Pe lângă această extindere din zona sudică a orașului, și dealul Galata va fi restructurat complet, acolo unde va fi refăcută rețeaua stradală și pietonală pentru dezvoltarea unui centru de cartier.
Zona de Sud-Vest a orașului, care se dezvolta în lungul Străzii Nicolina, pârâul Nicolina și calea ferată Iași – Vaslui, și-a atins capacitatea maximă de dezvoltare urbanistică în extremitatea sudică, urmând a se efectua lucrări de reabilitare, implanturi urbane și reconversii ale zonei industriale. Partea de legatură cu orașul are mari rezerve de teren pe platoul Galata și în șesul râului Bahlui, în zona Cicoarei.
Mai mulți afaceriști din Slovacia vor ridica un complex imobiliar de dimensiuni impresionante pe terenul uneia dintre cele mai cunoscute și importante fabrici din Iași. Este vorba despre un Shopping Center pe o suprafață de peste 62.000 metri pătrați, înalțimea maximă a clădirii fiind de 35 m.
Terenul este situat pe strada Mitropolit Varlaam nr. 54. Complexul „Concept Town” din Nicolina mai are în plan plasarea mai multor supermarket-uri, din sectorul non-food, cum ar fi „Ikea”, „Bricostore”, „Flanco” sau „Mobexpert” şi a unui mall, chiar lângă actualul hypermarket „Kaufland”.
Investitorii vor ridica proiectul prin intermediul unei firme înregistrate în paradisul fiscal din Cipru. Lucrările pentru nivelarea terenului din Nicolina se află în toi, iar investitorii din Slovacia trebuie să mai obțină doar avizul Comisiei de Circulație pentru a demara lucrările propriu-zise de construire a complexului imobiliar.
Proiect în capăt Păcurari: 4 blocuri de 10 şi 6 etaje
În circuitul de avizare de la Primărie a intrat şi un proiect urbanistic pentru construirea a patru blocuri în capăt Păcurari, în zona vulcanizării aflate la ieşirea din pasajul dinspre Canta.
Bloc de 11 etaje în CUG
Un proiect ceva mai avansat din punct de vedere procedural aparţine firmei Into SRL, o companie cunoscută pentru contracte cu Primăria Iaşi pe partea de proiectare. Societatea a propus construirea unui bloc de 11 etaje în capăt CUG, vizavi de fostul sediu administrativ al Fortus SA. Suprafaţa totală disponibilă ajunge la aproape 2.000 mp.
Una dintre cele mai degradate zone ale orașului, în ceea ce privește amenajarea teritoriului si urbanismului, va beneficia de o transformare uluitoare în următorii ani. Specialiștii care au lucrat la Planul Urbanistic General al Iașiului prevăd ca, în locul zonei industriale părăsite, care influențează negativ o porțiune mare din oraș, va fi amenajată o zona de interes pentru cetațeni, atât din punct de vedere economic, cât și din punctul de vedere al peisajului și al locurilor de relaxare.
În afară de reamenajarea zonelor dintre blocuri și de reconversia clădirilor industriale în clădiri de birouri sau centre comerciale, acolo va fi proiectată o zona de agrement în jurul lacului, se vor construi mai multe baze sportive și se urmărește chiar ridicarea de locuințe.
Așadar, mari şi ambiţioase proiecte imobiliare au împânzit oraşul în ultima perioadă. Această transformare uluitoare va veni din zecile de blocuri şi cartiere întregi de vile. Dacă înainte de criză proponderente erau vilele, efervescenţa cu care se ridică locuinţe colective şi blocuri este acum una fără precedent. Proiecte imobiliare importante vor schimba la faţă cartiere precum Bucium, Păcurari, Tătăraşi, CUG, Moara de Vânt.
- Published in Altele
Șpagă pentru operații pe inimă la Iaşi? Percheziții în spitalul din Copou și la casa unui medic
Ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) fac, marţi, trei percheziţii la un cabinet medical şi la două locuinţe ale unui medic de la Institutul de Boli Cardiovasculare Iaşi suspectat că ar fi cerut bani pentru efectuarea operaţiilor. Sumele cerute sunt cuprinse între 1.000 – 1.500 de lei, procurorii suspectând că doar în ultimele două zile, medicul ar fi pretis şi primit bani de la şase persoane.
Potrivit unui comunicat de presă al DGA, lucrătorii Serviciul Judeţean Anticorupţie Iaşi, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, efectuează trei percheziţii la un cabinet medical şi la două locuinţe ale unui medic suspectat de săvârşirea unor infracţiuni de corupţie.
„În cauză există probe certe că, în cursul zilei de alatăieri (luni – n.r) şi ieri (marţi – n.r), medicul vizat a pretins şi primit cu titlu de mită, de la un număr de şase persoane, diferite sume de bani pentru condiţionarea actului medical”, anunţă DGA.
Procurorii menţionează că cercetările continuă pentru probarea întregii activităţi infracţionale. Surse judiciare au precizat că medicul vizat este din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare Iaşi, iar sumele pretinse se încadrează între 1.000 şi 1.500 de lei, pentru efectuarea operaţiilor pe cord. În ultimele două zile, sumele cerute se ridică la 1.500 de euro.
Sursă: Ziarul de Iasi
- Published in Sănătate
Mărturia emoţionantă a preotului ieşean Dan Damaschin care a dus 120 de copii săraci la mare: „Mă întrebaţi dacă a meritat aventura?”
Mărturia emoţionantă a preotului ieşean Dan Damaschin care a dus 120 de copii săraci la mare: „Au făcut baia vieţii lor“. „Visul lui Aurel” a însemnat pentru 120 de copii nevoiaşi, dar premianţi, o vacanţă nemaipomenită.
Tabăra „Visul lui Aurel” a fost organizată de preotul ieşean Dan Damaschin în perioada 2-9 iulie. Timp de o săptămână, 120 de copii din familii necăjite s-au distrat la mare cum nu au mai făcut-o niciodată. Vacanţa elevilor a costat în jur de 18.000 de euro şi a fost posibilă cu ajutorul donaţiilor oamenilor din ţară şi străinătate.
„Visul lui Aurel” a însemnat pentru 120 de copii nevoiaşi, dar premianţi, o vacanţă nemaipomenită. Părintele Dan Damaschin, preot misionar la Biserica „Naşterea Domnului” de la Maternitatea „Cuza-Vodă” din Iaşi, le-a oferit acestora şansa unei tabere cum nici nu îndrăzneau să viseze în căsuţele lor sărăcăcioase din judeţul Iaşi. Cazaţi în pensiuni de patru stele din staţiunea Mamaia, unde au avut asigurate trei mese pe zi, copiii au cucerit pentru prima dată în viaţa lor Marea Neagră.
Tabăra „Visul lui Aurel” poartă numele celui mai mic elev care a fost selectat de părintele Damaschin să meargă în excursie. Aurel este un băiat de opt ani, din comuna ieşeană Dagâţa, pe care preotul l-a ajutat încă de la naştere. Din cauza nevoilor de acasă, mama lui Aurel era dispusă să renunţe la băiat, însă după rugăminţile preotului şi-a păstrat copilul. De atunci, Aurel este unul dintre cei 1.000 de copii pe care Dan Damaschin prin Asociaţia „Glasul Vieţii” îi ocroteşte de la distanţă, punându-le cele necesare pe masă, în dulap sau în ghiozdan. Din toţi copiii pe care îi ajută, Damaschin i-a selectat în iunie pe cei mai bine pregătiţi şi pe cei mai bătuţi de soartă şi le-a promis o săptămână la mare.
„Aurel a numărat orele şi minutele până la plecare. Toată faţa lui era în bucurie aşa cum nu am mai văzut-o niciodată. Mi-am propus prin această tabără să le ofer copiilor olimpici, premianţi sau orfani şansa la normalitate. Să simtă şi ei aceeaşi fericire pe care o trăieşte un copil atunci când este dus de părinţii lui la mare”, a precizat preotul misionar. Damaschin a reuşit să-şi îndeplinească proiectul cu sprijinul oamenilor din ţară şi străinătate care au încredere că banii pe care îi donează chiar ajung la cele mai năpăstuite familii. Preotul a strâns 18.000 de euro şi astfel a reuşit să facă posibilă tabără „Visul lui Aurel”. Cumpărăturile pentru o astfel de vacanţă a cuprins de la şlapi şi costume de baie, până la pamperşi, pastile sau saltele de dormit. „Dacă mă întrebaţi «dacă a meritat aventura?» vă voi răspunde, fară nicio ezitare, de o mie de ori: Da! Da, pentru bucuria copiilor care au văzut şi au făcut baia vieţii lor în mare! Da, pentru copiii care s-au culcat sătui, curaţi, în paturi de 4 stele! Da, pentru ca Delfinariu, poneii, terasele, hora, filmele şi discoteca nu sunt monopolul copiilor de bani gata de prin Costineşti sau Mamaia”, a mai nuanţat părintele.
Persoanele interesate să sprijine proiectele părintelui Damaschin pot vizita site-ul Asociaţiei „Glasul Vieţii”, pe care voluntarii părintelui l-au înfiinţat pentru promovarea proiectelor, îl pot contacta la numărul de telefon 0744.798.610 sau îi pot scrie pe pagina personală de Facebook
Sursă: Iulia Ciuhu – Adevărul.ro
- Published in Local
Miroslava, mai bogată decât oraşele Hârlău si Târgu Frumos la un loc. Și Ciurea e pe val!
Miroslava are venituri proprii cât Tg. Frumos şi Hârlău la un loc. Și Ciurea e pe val. Pe ultimele locuri în clasament sunt Drăguşeni, Costeşti şi Grozeşti.
Comuna Miroslava are venituri mai mari decât fiecare dintre oraşele judeţului, respectiv decât Tg. Frumos, Hârlău sau Podu Iloaiei. De altfel, şi populaţia acestei suburbii a Iaşiului este mai mare decât oricare dintre cele trei oraşe, după rezultatele ultimului recensământ oficial.
Potrivit situaţiei realizate de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, privind execuţia veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale pe unităţi administrativ-teritoriale, în 2014, Miroslava a avut venituri totale de 23,9 milioane de lei, în comparaţie cu 20,5 milioane – Tg. Frumos, 19,7 milioane – Hârlău şi 12,2 milioane de lei – Podu Iloaiei.
Diferenţa este însă şi mai mare dacă vorbim de venituri proprii. Astfel, Miroslava a produs mai mult de jumătate din veniturile pe care le-a avut la dispoziţie în 2014, respectiv 13,3 milioane de lei.
Administraţia locală din Tg. Frumos a contabilizat din surse proprii doar ceva mai mult de o treime din bugetul său (7 milioane), iar celelalte două oraşe – ceva mai mult de un sfert (5,5 milioane la Hârlău şi 3,1 milioane de lei la Podu Iloaiei).
Municipiile primesc mai mult decât realizează
Cât priveşte cele două municipii din judeţ, şi ele au obţinut finanţare mai mare decât dublul veniturilor proprii. În 2014, Iaşiul a avut la dispoziţie 717,3 milioane de lei (dintre care 324 milioane venituri proprii), iar Paşcaniul, la o populaţie de zece ori mai mică, a avut un buget de 64,2 milioane de lei (23,75 milioane din venituri proprii).
De altfel, cel mai relevant clasament al localităţilor ieşene pentru puterea lor economică este cel care compară veniturile proprii. La aceste venituri se pot adăuga subvenţii, fonduri europene sau din rectificări bugetare etc., ajungându-se astfel chiar şi la înzecirea sumei.
De exemplu, comuna Horleşti a realizat, din venituri proprii, 0,85 milioane de lei în 2014, dar în acel an a primit peste 10 milioane de lei subvenţii de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Anul 2014 a fost unul bănos şi pentru comuna Dumeşti. Celor 2 milioane de lei, bani produşi în comună, li s-au adăugat alte 7 milioane din fonduri europene plus încă 3,4 milioane din subvenţii şi alte 4 milioane din sume defalcate ulterior din cotele de TVA.
„În campanie, unii trimiteau felicitări şi reclame. Eu trimiteam somaţii“
Miroslava conduce detaşat în clasamentul veniturilor proprii, cu 13,3 milioane de lei, urmată, dintre comune, de Holboca, 4,6 milioane, Ciurea, 4,6 milioane, şi Aroneanu, 4 milioane de lei venituri proprii în 2014 – ultimul din raportările anuale complete ale DGRFP Iaşi.
La cealaltă extremă, cu mai puţin de jumătate de milion de lei realizaţi în ograda proprie, sunt, în ordine descrescătoare, Mădârjac, Drăguşeni, Costeşti şi Grozeşti. De reţinut însă că primele trei comune numără între 11,5 şi 12 mii de locuitori, în vreme ce în fiecare dintre comunele sărace trăiesc mai puţin de 1.800 de oameni.
Un caz interesant este cel al comunei Aroneanu: cei 3.400 de locuitori ai săi au crescut veniturile proprii ale comunei cu 50 la sută din 2012 (1,17 milioane lei) în 2013 (1,75 milioane lei) şi cu peste 100 la sută din 2013 în 2014 (4 milioane de lei). Chiar dacă ar fi o greşeală în datele celor de la Finanţe Publice, primarul comunei, Benoni Moruzi, ne-a explicat că importantă este colectarea taxelor şi impozitelor.
„Anul trecut, în campanie, unii trimiteau felicitări şi reclame. Eu trimiteam somaţii de plată“, spune el, explicând că bugetul mic nu îngăduie să se piardă niciun leu.
Pentru 2015, veniturile proprii nu treceau de 1,7 milioane de lei.
În 2016, veniturile totale ale Primăriei Miroslava au depăşit 28 de milioane de lei, dintre care 16 milioane au fost venituri proprii.
Previziunile pentru anul în curs sunt 29, respectiv 18 milioane de lei, conform proiecţiei de buget, lăsând în urmă iarăşi Tg. Frumos (23,5, respectiv 8,4 milioane lei).
Pentru o altă candidată la podium, Ciurea, veniturile totale estimate pentru 2017 trec de 22 de milioane de lei, din care 8,8 milioane sunt venituri proprii – cam cât a avut Hârlăul anul trecut.
Criteriul populaţiei şi cel al apropierii de aglomeraţiile urbane sunt cei mai importanţi factori care determină puterea economică a comunelor. Astfel, cu o excepţie (Rediu), comunele suburbane Iaşiului se regăsesc între primele 15 în topul veniturilor proprii.
Pe de altă parte, dacă Miroslava şi Ciurea se regăsesc pe podium din 2012 încoace, alături când de Valea Lupului, când de Tomeşti, când de Holboca, la fel şi ultimele locuri par a fi rezervate de Mădârjac, Drăguşeni, Grozeşti. Sărăcia e o povară, dar şi ecartul dintre primul şi ultimul loc din clasament se măreşte pe an ce trece.
Material realizat de catre RADU MEȘNIȚĂ – Ziarul de Iasi
- Published in Local
Podu Roș, în centrul atenției: Iată ce schimbări va suferi podul pietonal de peste Bahlui
Iată ce schimbări va suferi Podu Roș, podul pietonal de peste Bahlui
Podu Roș este momentan în centrul atenției angajaților de la spațiile verzi. Astfel, gardurile de protecție ale podului pietonal din zona omonimă vor fi înlocuite cu unele zincate care, conform spuselor șefilor societății SC Servicii Publice, nu va mai necesita vopsiri. Aceștia mai precizează și că activitățile au fost demarate în urma unei comenzi venite din partea Primăriei Iași.
Mai mult decât atât, în plan se află executarea acestui tip de lucrări pentru toate podurile pietonale din Iași.
Citește și Iașiul în viziunea străinilor – Te-ai întrebat vreodată cum arată prin ochii lor?
Istoria legată de Podu Roș și de denumirea acestuia
Podu Roș este simbolul cartierului care a luat același nume. Acesta datează cel puțin din secolul al XVIII-lea, fiind inițial din lemn. În anii 1835-1836 este ridicat, din porunca domnului Mihail Sturdza, din piatră. Deși legendele legate de acesta nu sunt puține, constatarea finală este că denumirea acestuia vine chiar de la balustrade, care erau vopsite în roșu. La baza acestei certitudini stă un dosar cuprinzând „Acta banilor cheltuiți pentru zugrăvitul parmaclâcurilor de la poduri pe drumul ostenesc” din perioada 1828-1834, care menționează că balustradele metalice ale podului erau vopsite în roșu”.
sursa: ziarulevenimentul.ro
- Published in Local
Transplantul de celule stem a ajuns şi la Iaşi
Iaşi devine al cincilea centru medical din ţară în care se realizează transplant medular.
Clinica acreditată pentru transplantul medular este (IRO) Institutul Regional de Oncologie Iaşi. Aceasta a primit decizia prin care Agenţia Naţională de Transplant (ANT) atestă că specialiştii pot efectua transplant medular.
„Urmează ca Agenţia Naţională de Transplant să facă demersuri la Ministerul Sănătăţii pentru modificarea/completarea Ordinului nr. 377/2017 privind normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018, în vederea includerii Institutului Regional de Oncologie Iaşi ca unitate sanitară acreditată în care se poate efectua transplant de celule stem hematopoetice“, afirma reprezentanţii spitalului într-un comunicat de presă.
Citeşite şi HARTA multinaţionalelor din România. De ce Iaşiul e cel mai atractiv, după Bucureşti?
Compartimentul de celule stem hematopoietice de la IRO este compus din şase saloane sterile – dotate cu paturi moderne pentru terapie intensivă, staţii de monitorizare a funcţiilor vitale şi sisteme performante de filtrare a aerului – şi dependinţe. Bineinţeles, accesul în compartiment se face pe bază de cartelă, saloanele pacienţilor fiind izolate printr-un sistem cu câte două uşi. În fiecare salon se internează câte un singur pacient.
Acesta are în componenţa sa şi un salon pentru afereză, în care, cu ajutorul unor aparate de specialitate, se recoltează propriu-zis celulele stem hematopoietice care urmează a fi transplantate.
Pe lângă modificarea ordinului de ministru prin care IRO urmează să fie inclusă pe lista spitalelor care efectuează transplant medular, institutul aşteaptă şI filă de buget în acest sens.
„Ne dorim ca, în ultimul trimestru din 2017, să putem spune că şi la Iaşi s-a efectuat transplant de celule stem“, a precizat Mirela Grosu, managerul IRO.
- Published in Sănătate
HARTA multinaţionalelor din România. De ce Iaşiul e cel mai atractiv, după Bucureşti?
HARTA multinaţionalelor din România. De ce Iaşiul e cel mai atractiv, după Bucureşti?
Companiile multinaţionale îşi deschid tot mai multe centre regionale în marile oraşe din România, atrase de forţa de muncă ieftină şi chiriile mici, motiv pentru care piaţa imobiliară a avut în 2016 unul dintre cei mai buni ani, potrivit unui raport realizat în colaborare de Deloitte România, Reff şi Asociaţii şi Knight Frank Romania.
Companiile de outsourcing (servicii externalizate) vor continua să intre pe piaţă sau să se extindă, întrucât dezvoltatorii imobiliari oferă companiilor multinaţionale soluţii personalizate la chirii mai mici decât în alte pieţe din Europa Centrală şi de Est, arată raportul. Cu o creştere a Produsului Intern Brut de 4,8% în 2016 şi cea mai mare rată de creştere în 2017 în rândul ţărilor UE, România a devenit o destinaţie tot mai atractivă pentru centrele regionale de operaţiuni.
„Pentru ca România să rămână atractivă, în ciuda unei creşteri anticipate a costurilor şi a dificultăţii de a găsi talente, legislaţia fiscală românească trebuie să îşi menţină capacitatea de a atrage investiţii printr-o stabilitate şi taxe relativ scăzute, ambele afectate de iniţiativele legislative recente“, spune Alexandru Reff, Country Managing Partner al Deloitte România.
Potrivit acestuia, schimbările bruşte, creşterea taxelor sau dificultăţi suplimentare în relaţia cu autorităţile publice ar afecta serios competitivitatea afacerilor sensibile la costuri, a căror expansiune recentă a alimentat, printre altele, investiţiile în dezvoltări imobiliare.
„Aceste centre generează cea mai mare cerere pe piaţa imobiliară din Bucureşti şi, în multe cazuri, sunt chiriaşii principali ai acestor clădiri”, a declarat Horaţiu Florescu, preşedintele şi CEO-ul Knight Frank România.
Numai în Bucureşti au fost construite circa 150 de clădiri de birouri în ultimii zece ani, cu mai mult de 1,7 milioane de metri pătraţi, care găzduiesc peste 200.000 de angajaţi. Corporatiştii care lucrează în clădiri de birouri moderne au ajuns la o pondere de peste 27% din numărul mediu de salariaţi din Bucureşti, conform calculelor Capital pe baza datelor colectate de Cushman & Wakefield Echinox. Numărul lor va creşte cu peste 10% până la finalul anului, potrivit estimărilor.
Cu toate acestea, România şi Bulgaria au atras, în medie, cele mai puţine investiţii străine directe din regiune în perioada 2012-2015, după ce, între 2006 şi 2008, România, alături de Polonia, a atras cel mai mare volum de investiţii, potrivit unui studiu realizat de Consiliul Investitorilor Străini în colaborare cu Academia de Studii Economice.
Sursă: Capital.ro
- Published in Local
Povestea preotului Dan Damaschin care a dus 120 de copii la mare
Povestea preotului Dan Damaschin care a dus 120 de copii la mare
Preotul Dan Damaschin din Iaşi a reuşit, cu ajutorul enoriaşilor şi al sponsorilor – unii din alte ţări, să adune fondurile necesare pentru a organiza o excursie la Marea Neagră pentru 120 de copii nevoiaşi. Minorii provin din familii foarte sărace şi cei mai mulţi văd pentru prima dată în viaţă marea. Copiii au fost selectaţi pentru a merge în vacanţă în funcţie de rezultatele la învăţătură.
Copiii din judeţul Iaşi au plecat la mare pe 2 iulie şi încă se află în staţiunea Mamaia, acolo unde sunt cazaţi în pensiuni de trei, respectiv patru stele. Revenirea lor acasă este programată pentru duminică, 9 iulie, după prânz. Părintele Dan Damaschin i-a însoţit în tabără şi ne-a declarat că nu poate cuprinde în cuvinte fericirea copiilor care au văzut pentru prima dată marea.
„Slavă Domnului, totul a ieşit aşa cum ne-am propus, poate chiar mai bine. Pot spune că este cel mai reuşit proiect de anul acesta. Nu ştiu cum să descriu starea lor de bucurie: aproape toţi copiii au văzut acum pentru prima dată marea, plaja, nisipul. Marea era ceva din cărţi sau de la televizor. Apoi, am mers cu toţi 120 la plajă, toţi la masă, de trei ori pe zi, ne-am jucat cu toţi. Am fost în staţiune, la desert, cu toţi 120, de trei ori pe zi. Pizza, îngheţată şi alte dulciuri. Eu sunt copleşit de emoţie după aceste zile şi le mulţumesc tuturor oamenilor care au donat bani şi au făcut posibilă această tabără”, a precizat Dan Damaschin, preot paroh la Biserica „Naşterea Domnului” de la Maternitatea „Cuza-Vodă” din Iaşi.
Părintele Dan Damaschin derulează mai multe proiecte pentru familiile nevoiaşe, cu mulţi copii, din comunele judeţului Iaşi. Prin intermediul acestea peste 1.000 de copii primesc lunar ajutoare de la oameni din ţară impresionaţi de iniţiativa preotului. Persoanele interesate să sprijine proiectele părintelui Damaschin pot vizita site-ul Asociaţiei „Glasul Vieţii”, pe care voluntarii părintelui au înfiinţat-o pentru promovarea proiectelor, îl pot contacta la numărul de telefon 0744.798.610 sau îi pot scrie pe pagina personală de Facebook.
„Este cam urâtă povestea mea”
Anul trecut, preotul a reuşit să trimită la mare 10 copii necăjiţi, dar buni la învăţătură. Patru dintre adolescenţii care au mers la mare în 2016 au ales să povestească pentru „Adevărul” viaţa de acasă, aşa cum este ea în fiecare zi. Irina A., din Medeleni, vine dintr-o familie cu cinci copii, de care se îngrijeşte numai mama. Tatăl biologic al fetei a plecat în străinătate după ce a divorţat, iar tatăl vitreg se află la închisoare. În urmă cu doi ani, bărbatul a fost condamnat după ce medicii legişti au stabilit că încă de la vârsta de 9 ani, Irina a fost violată de cel care se dădea drept părintele său.
„E cam urâtă povestea mea. Mama era plecată în Spania şi el m-a ameninţat că, dacă-i spun, mă bate cu melesteul. La 13 ani, am fost cu mama şi cu Poliţia la doctor, acolo unde i-a spus mamei că am fost violată de la 9 ani. Rar îmi amintesc ce s-a întâmplat pentru că am fost la psiholog şi m-a ajutat să uit“, a spus Irina.
Fata, acum de 15 ani, îşi mai aminteşte că, după ce a ieşit de la medic, mama sa a început să se bată cu pumnii în cap şi în piept pentru că a avut încredere în cel de-al doilea soţ. Rezultatele examenelor i-au arătat fără urmă de dubiu că bărbatul pe care l-a lăsat să se îngrijească de copiii săi i-a batjocorit fiica sistematic.
„Înainte de excursia asta, văzusem marea numai la televizor şi în fotografii. După ce am stat mai multe zile acolo, ştiu că e mai frumoasă decât în fotografii“, a povestit Irina.
Fata care visează la un calculator Nicoleta T., o altă adolescentă care a mers în excursia de la Eforie Nord, credea înainte că marea şi cerul se unesc într-un albastru fără capăt. Tânăra din Bârnova, în vârstă de 14 ani, a fost impresionată de întâlnirea cu ceilalţi copii din ţară.
„Înainte credeam că marea se cuplează cu cerul şi că restul e doar nisip. Acum ştiu că nu e chiar aşa. Mi s-a părut superb, ne-am întâlnit cu nişte copii frumoşi, talentaţi şi cu simţul umorului. Ştiu că părintele are grijă de copii care sunt şi mai săraci decât mine. Sper şi îmi doresc să ajungă şi ei la mare, aşa cum am mers şi eu“, a spus Nicoleta.
Familia adolescentei a început să fie ajutată de preotul ieşean de mai mulţi ani. Atunci, mama i s-a confesat că vrea să dea spre înfiere un copil, că nu-l mai poate creşte din cauza sărăciei. De atunci, cu ajutorul părintelui Damaschin, cei cinci copii ai femeii primesc periodic pachete cu alimente şi îmbrăcăminte. Condiţia este să aibă rezultate bune la şcoală. Cei şapte membri ai familiei trăiesc din alocaţii, ajutoare sociale şi din banii pe care-i câştigă tatăl muncind cu ziua prin sat. Chiar şi aşa, Nicoleta îndrăzneşte să viseze că într-o zi va avea un calculator şi un birou.
„Mi-aş dori un calculator pentru că vreau să-mi măresc vocabularul şi să învăţ lucruri noi. Eu acum citesc tot ce ne spune la şcoală, dar cred că dacă aş avea un calculator mi-ar fi de folos“, a mărturisit Nicoleta.
Copilul care-şi face temele la lampă
Cosmin M., în vârstă de 14 ani, din localitatea Medeleni, îşi face de când se ştie temele la lampă. El şi ceilalţi patru fraţi n-au avut niciodată lumină în casă, chiar dacă mama face eforturi să le ofere strictul necesar. Singură, după ce soţul a abandonat-o fără să se uite înapoi, femeia încearcă să se îngrijească de copii aşa cum poate mai bine. Pe Roxana, fiica cu handicap psihic, a reuşit cu ajutorul preotului ieşean s-o înscrie la o şcoală specială, după ce educatorii de la grădiniţa de stat i-au spus că nu se poate integra într-o grupă cu copii normali.
„Mama încearcă să facă orice să ne fie bine. Lumină nu a reuşit să tragă, pentru că nu are acte pe pământ. Pentru că nu avem lumină, după ce venim de la şcoală ne apucăm de teme şi după ce terminăm, mâncăm sau facem altă treabă. Toată viaţa am stat cu lampă la baterie. Nu este foarte greu, pentru că aşa ne-am obişnuit“, a povestit Cosmin.
Deprins cu cele mai dificile munci de acasă, vacanţa la mare a fost un cadou pentru adolescentul ieşean.
„Eu nici nu mă gândeam că o să ajung la mare. Am văzut prin cărţi cum arată, dar nu credeam că o să ajung acolo pentru că ştiu că suntem sărăcuţi. A fost foarte frumos, mi-a plăcut pentru că am văzut pentru prima dată oameni şi copii din alte ţări“, a mai spus Cosmin.
„Mama nu stă aşa bine cu banii“ Mihaela B., din Sârca, a primit cadou vacanţa la mare pentru rezultatele deosebite pe care le-a obţinut în fiecare an la şcoală. Elevă în clasa a X-a, la Liceul Pedagogic „Vasile Lupu“ din Iaşi, Mihaela a terminat fiecare an şcolar cu medii peste 9,00, clasa a IX-a reuşind să o încheie cu 9,76. Copila a povestit că învaţă pentru a răsplăti eforturile mamei rămasă singură după ce soţul a murit încă de când cei trei copii aveau sub 4 ani.
„Mama mea nu stă aşa bine cu banii să-mi dea să merg la mare. Experienţa a fost intensă, aşa cum mi-am imaginat. Îmi doresc să primească şi alţi copii nevoiaşi această şansă, dacă se poate“, a povestit Mihaela.
Preotul ieşean Dan Damaschin îşi propune ca, de acum înainte, să le ofere copiilor de care se îngrijeşte o excursie gratuită în fiecare vacanţă.
Sursă: Iulia Ciuhu – Adevărul.ro
- Published in Local