ROMANIA, TE IUBESC! Occident si estul lumii. Diferentele dintre marfa vanduta la noi si cea din statele vest-europene
România, te iubesc.
Vi s-a parut ca un detergent pe care l-ati cumparat din alte tari a spalat mai bine decat cel vandut in Romania? Sunteti convinsi ca parfumul luat din Occident este mai persistent, mai intens decat cel vandut aici? Dar ce spuneti despre paste italiene, o crema de ciocolata vestita si alte produse care par identice oriunde in lume, dupa ambalaj?
Urmariti o ancheta care vorbeste deschis despre alta Marie, est-europeana, sub aceeasi palarie stralucitoare internationala.
In bucataria restaurantului sau sicilian din Bucuresti, cheful Domenico Bellantoni se pregateste sa faca un test. A luat o cutie de spaghete din Italia, pe care vrea sa le compare cele pe care brandul italian pe furnizeaza in Romania.
Comparatia dintre produse incepe de la cutie
Domenico Bellantoni, patron restaurant: „Astea se coc in 9 minute, celelalte in 8… Uitati cum se rup acestea si cum fac cele romanesti…”
Bucatarul Italian citeste pe ambalaj ca pastele livrate din Italia sunt facute la o linie de productie de la Parma, in timp ce cutia luata de la un magazin romanesc, provine de la o fabrica din Foggia.
Pastele din cele doua tari sunt puse la fiert, in paralel – produsul din Romania 8 minute, cum scrie pe cutie, iar cel din Italia, 9 minute, asa cum cere producatorul. Cheful le amesteca si le compara.
„Uite cum se fac, uite astea sunt deja moi, cele din Romania….”
Nascut si crescut in inima Siciliei, Domenico Bellantoni gusta spaghetele imediat dupa fierbere si explica:
„Acestea au gust de grau, simti savoarea…pe cand aici simti faina, e gust de faina….”
Comparatia continua si la aspectul portiilor scoase din apa fierbinte
Cele romanesti se strang, facandu-se ghem, pentru ca sunt mai lipicioase si se prind una de cealalta, pe cand cele din Italia aluneca usor.
„E de la amidon, e mana lipicioasa. Un italian nu le-ar manca pe acestea, noi spunem ca e lipici, ca se lipesc, nacleiate….”
Acelasi bucatar spune ca italienii prepara mult mai simplu spaghetele decat romanii, pentru ca nimic sa nu le mascheze savoarea si gustul.
„La romani de asta se si fac cu tot felul de sosuri, multe, sa ascunda gustul pastelor, nu mai savurezi pastele, pe cand italienii le fac mai simplu…”
Diferenta intre cele doua produse iese in evidenta si in tigaie, cand spaghetelor li se adauga sos de rosii si busuioc.
„Acestea s-au strans trag toata apa, pe cand celelalte sunt mai dure, raman la fel.”
Foto: Pro Tv
Concret, cele din Italia nu absorb sosul, pe cand cele de la noi se vede ca sunt imbibate. Am cerut si un test comparativ, o degustare la care ia parte un tanar italian – turist la Bucuresti, un copilas si o romanca. Dupa ce a incercat ambele produse, turistul italian spune ca diferenta e uriasa, in detrimentul produsului de la noi, pe care spune ca nu il poate manca.
Spune ca nu seamana cu ce a mancat el o viata. Degustarea pune pe primul loc si in tabara romaneasca produsul vandut in Italia.
Reteta fabricarii e simpla in ambele cazuri – compozitia are grau, apa si sare. Am dus produsele la analiza la Facultatea de Farmacie, in laboratorul de la Chimie Alimentara.
Profesorul face analiza chimica, constata ca graul are o duritate mai mare si e superior calitativ la sortimentul pentru Italia, iar timpul de coacere a pastelor in liniile de fabricatie, este unul diferit.
Magda Mititelu, profesor Facultatea de Drept: „Este un grau mai dur, in cazul Italiei…”
Nastasia Belc, director IBA: „Un grau mai dur inseamna un grau mai scump, are o valoare nutritionala mai mare….”
Cutia cu spaghete din Italia a costat 85 de centi, in timp ce la noi este un euro si 10 centi, adica e cu 25% mai scumpa.
Domenico Bellantoni, patron restaurant: „Vedeti? Pastele italiene sunt paste italiene pe cand…Dar si celelalte sunt tot paste italiene…Sunt facute in Italia dar sunt produse pentru alte tari!”
Sa fie atat de diferite produsele din bucataria italiana de cele care se vand la noi? Am cerut chimistilor sa analizeze si continutul din conservele cu rosii decojite, care se gasesc in ambele tari.
Foto: Pro Tv
Magda Mititelu, profesor Facultatea de Chimie Alimentara: „Aici am gasit diferenta de aciditate, desi aparent compozitia e simpla, sunt rosii cu apa, sare, conservant, am gasit diferenta de acciditate, care poate fi data faptul ca s-au folosit rosii mai putin coapte, cel din Romania avea aciditate mai mare”.
Anastasia Belc, director IBA: „Se lasa aciditate mai mare ca sa reziste conserva mai mult”
Ca produsul pentru Romania are rosii mai putin coapte e una, dar seful Asociatiei pentru Protectia Consumatorului sustine ca a descoperit diferente uriase in privinta bulionului vandut la noi, de marii retaileri, fata de marfa similara, din Vestul Europei.
Costel Stanciu spune ca in timp ce la straini bulionul e facut din rosii proaspete, fierte cu apa si sare, la noi, mai bine de 70% dintre sortimentele importate e bulion din… concentrat de rosii, nu din fructul propriu zis.
Costel Stanciu, presedinte APC: „Adica ei vin si pun in loc de rosii un concentrat care vine la butoi din China, Vietnam, nu stim cum au crescut acele rosii…”
Italienii nu concep sa cumpere bulion fabricat din concentrat de rosii, francezii au aceleasi pretentii, in timp ce la noi gasesti pasta de rosii cu concentratie de 24% facuta dintr-o alta pasta, mai veche, de 40%.
Citește și Povești cutremurătoare din orfelinatele groazei din România
Seful de la APC spune ca avem legislatie clara, referitor la ce trebuie sa contina un astfel de produs.
Acelasi presedinte al ONG-ului care militeaza pentru drepturile consumatorilor spune ca pe rafturile din Romania gasesti produse mai diluate in concentratie decat prevad retetele pentru alte tari. Am dus la laborator o crema de ciocolata tartinabila, atat din Italia cat si din Romania.
Prima constatare, de la deschiderea borcanelor: etichetele sunt identice, la fel ambalajul. In Italia borcanul de 450 de grame costa 3 euro si 55 de bani, la noi, borcanul de 400 de grame costa 11 lei si 30 de bani, adica 2,5 euro. Adica produsul din Romania este mai ieftin cu un 1 euro la kilogram.
Magda Mititelu: „Diferenta nu este mare, dar este mai multa apa….”
O diferenta de apa in continut poate fi justificata de importatori printr-o maleabilitate mai mare a produsului, pentru a fi mai usor tartinabil, fara sa existe un minus de calitate.
Un roman a trait in 3 tari europene pana sa se stabileasca la Paris si spune ca se simte inselat ori de cate ori vede ca in tara natala nu gaseste aceeasi calitate in produsele cu care s-a obisnuit prin Europa.
„Sa fim seriosi, vedeti cu cata seriozitate se vede aici problema calitatii, ce calitate sa avem la noi in tara?”
Si el si prietenii sai spun ca in loc sa trimita bani celor de acasa, prefera sa le trimita pachete cu produse, pentru sunt mai bune.
„Avem si noi de calitate dar merg la export, eu am lucrat in fabrici de la noi…”
O alta romanca stabilita in Germania sustine ca are ca obligatie de serviciu sa studieze ce pun nemtii in cosul zilnic. Studiaza comportamentul cumparatorilor din Germania si sustine ca desi nemtii din patura de mijloc si cei cu multi bani nu isi fac cumparaturile in aceleasi magazine cu cei care castiga putin, nu exista diferente intre produsele acelorasi branduri.
A gasit diferenta cand a venit in vacanta in Romania si cand a cumparat o margarina cu care era obisnuita in strainatate.
Ambianta diferenta de margarina, gust altceva…
Am cerut specialistilor Facultatii de Chimie Alimentara din Galati sa verifice respectiva margarina. Le-am dus doua sortimente, iar analiza a aratat ca una e ambalajul, si alta e compozitia produsului in Romania, fata de cel din Germania.
Cristian Dima, asistent universitar Facultatea de Chimie Alimentara: „Diferentele sunt mari..”
Reprezentantii Comisiei Europene admit ca producatorii pot schimba materia prima din diverse marfuri, in functie de puterea de cumparare, gusturile si traditiile din diferite tari.
Sursa: Știrile ProTV
- Published in Altele
Autostrada A8 Moldova-Transilvania – O coloană de mașini va străbate întreaga distanță în semn de protest
3 mai 2007
Este publicat anunțul de participare pentru licitația „Elaborare Studiu de Prefezabilitate pentru Autostrada Târgu Mureș – Iași – Sculeni”. Acesta este primul moment important în ceea ce privește soarta autostrăzii A8 MOLDOVA – TRANSILVANIA. Au trecut de atunci 10 ani și câteva luni, iar ultimele momente în care am auzit de acest proiect, se discuta intens despre refacerea sau nu a studiului de fezabilitate, concluzia finală fiind păstrarea studiului vechi, ce estima costul lucrării la 9 miliarde de euro.
30 iunie 2017
Ministrul Transporturilor Răzvan Cuc – Guvernul PSD + ALDE condus de Mihai Tudose, anunța finalizarea proiectului de execuție al autostrăzii montane Tg. Mureș – Ditrău – Tg. Neamț – Iași – Ungheni, pana la sfârșitul anului 2017.
Un grup de inițiativă din societatea civilă, având 14 membri fondatori, organizează un eveniment de amploare, cu scopul de a atrage atenția autorităților centrale privind importanța realizării lucrarilor pentru autostrada A8 Iaşi – Târgu Mureş.
Organizatorii au lansat și un website, în cadrul căruia sunt expuse motivațiile demarării protestului, link către petiția online care a fost semnată, până în prezent, de 3858 de persoane, programul evenimentului și alte informații.
„Astăzi, la peste 150 de ani de la Unirea Principatelor și în pragul Centenarului Marii Uniri, Moldova este în continuare cea mai dezavantajată din punct de vedere economic. Într-o situație similară se află și județul Harghita, un județ izolat economic. Demararea rapida, chiar in anul Centenarului, a autostrăzii Ungheni – Iași – Tg. Mureș, este imperativ necesara pentru județele Iași, Neamț, Harghita și Mureș, dar și pentru județele apropiate, Suceava, Botoșani, Vaslui și Bacău, cat și pentru perspectiva europeana a Basarabiei”, menționează textul petiției.
Citește și Nu se mai face studiu de fezabilitate pentru autostrada Iaşi – Târgu Mureş, motivele sunt suspecte!
În perioada 8 – 10 septembrie, o coloană de maşini şi motociclete va străbate distanţa Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş.
Programul evenimentului
Joi , 07 septembrie 2017
Conferinta de presa – Hotel Unirea – ora 11.00
Vineri, 08 septembrie 2017
Palatul Culturii Iasi – formarea coloanei pentru deplasare spre Ungheni, ora 11.00 – 12.00
Deplasare spre Ungheni (30 km) – ora 12.00
Pod Ungheni Iași – ora 13.00
Deplasare spre Iași – ora 14.30
Sosire Piața Unirii – ora 16.00
Deschidere oficiala eveniment si program artistic – ora 16.00 – 16.30
Finalul programului artistic cu anunțul oficial al deplasării către Tg. Mureș – ora 20.00
Sâmbăta, 09 septembrie 2017
Piața Unirii – formarea coloanei pentru deplasarea spre Tg. Mures – ora 07.00
Deplasare către Tg. Neamț (110 km) – ora 08.00
Sosire Tg. Neamț – ora 11.00
Deplasare către Cabana Secu – Toplita prin Coada Lacului, Grintieș, Tulgheș, Borsec – ora 14.00
Sosire Cabana Secu (cazare + cină) – ora 19.00
Duminica 10 septembrie 2018
Mic dejun – ora 08.00
Deplasare către Tg. Mureș ( 110 km) – ora 09.00
Sosire Tg. Mureș – ora 12.00
Conferință de presa Tg. Mureș – ora 12.00 – 14.00
Plecare către Iași (inclusiv prânz – 320 km) – ora 14.00
Sosire Iași – ora 22.00
info: iasi-tgmures.info/
- Published in National
Recoltă abandonată în câmp din cauza zilierilor pretenţioşi. Fermier: „E peste puterea mea să-i conving să lucreze“
Recoltă abandonată în câmp din cauza zilierilor pretenţioşi
Tot mai mulţi agricultori din judeţul Dolj spun că sunt nevoiţi să îşi abandoneze recolta pe câmp, din cauză că nu găsesc forţă de muncă. Oamenii susţin că zilierii nu vor să vină la lucru, iar atunci când reuşesc să-i convingă, aceştia acceptă doar cu anumite condiţii.
Claudiu Dună este unul din fermierii din oraşul Dăbuleni (Dolj) care pur şi simplu au lăsat recolta să se usuce pe câmp. Anul acesta din cinci hectare de pepeni a recoltat doar jumătate.
Agricultorul are în momentul de faţă 200 de tone de lubeniţă neculeasă şi susţine că a luat această decizie pentru că nu a găsit forţă de muncă.
„Producţia la pepeni anul acesta a fost bună, dar când a venit timpul să o culeg mi-am dat seama că nu am cu cine. Am plătit 1.000 de lei la 10 oameni pe zi, însă dacă stau să trag linie realizez că profitul nu este absolut deloc în astfel de condiţii. Oamenii nu vor să vină la muncă, iar în momentul în care acceptă pun şi condiţii, vor mâncare, băutură şi să lucreze doar patru ore pe zi. Jumătate din recoltă a rămas pe câmp, mai exact 200 de tone. Le-am abandonat pentru că nu am avută altă soluţie.
Îmi pare rău, dar nu am ce să fac. În momentul de faţă noi nu mai vindem lubeniţa nici cu 20 de bani, iar mie acum îmi trebuie 15 oameni. Dacă fac un calcul trebuie să scot din buzunar 1.500 de lei pe zi. Chiar nu se merită. Românilor nu le place să muncească şi stau la mila statului, pentru că ştiu că primesc ajutor social şi nu fac nimic. Mi-au spus în faţă acest lucru şi a trebuit să accept realitatea“, a povestit fermierul.
Fermierii şi-au abandonat recolta pe câmp
Zmeura s-a uscat pe câmp
În comuna doljeană Leu, agricultorii sunt în aceeaşi situaţie. Cinci tone de zmeură au rămas neculese pe câmp, iar fermierii se plâng că nu găsesc zilieri.
„Nici nu îmi mai vine să vin pe câmp să văd cum toată recolta s-a uscat. Oamenii nu vor să vină la muncă, pentru că motivează că salariul minim pe conomie s-a mărit, aşa că vor mai mulţi bani. Efectiv nu ai pe cine să iei din sat să vină să te ajute. Mi-au spus că mai bine stau la umbră decât să vină să stea prin soare, aşa că, din cauza lipsei de forţă, nu am mai recoltat. Pentru un kilogram de zmeură culeasă le-am oferit 4 lei, însă şi aşa au refuzat. Suntem disperaţi şi chiar nu ştiu ce o să facem la anul.
Cu siguranţă situaţia va fi la fel, iar oamenii vor refuza categoric să muncească cu ziua. Noi nu ne permitem să le oferim mai mult, pentru că trebuie să scoatem şi profit, însă ei nu înţeleg acest lucru şi cred că vor să profităm după urma lor, lucru total neadevărat. Dacă ar dispărea ajutoarele sociale atunci ar trebui să muncească. Dacă ştiu că au un venit acolo lună de lună nu se mai gândesc şi să muncească. Se mulţumesc cu ce primesc şi nu vor să facă nimic“, a povestit şi Maria Nicolae, producător din comuna doljeană Leu.
Fermierii susţin că nu găsesc forţă de muncă
Majoritatea zilierilor consideră că programul de opt ore este prea lung, aşa că refuză din start oportunitatea de a câştiga un ban.
„Mie până la ora 12.00 două persoane mi-au cerut suma de 150 de lei, iar neavând altă soluţie le-am dat banii. Pe lângă cei 150 de lei mi-au mai cerut ţigări şi băutură. Am avut de încărcat două maşini de lubeniţă“, a mai povestit Doina Dună, din oraşul Dăbuleni.
Agricultorii din Dolj spun că uneori sunt nevoiţi să caute zilieri şi în alte localităţi, iar de cele mai multe ori pierd toată ziua fără să aibă nimic de câştigat.
„Dacă la cules, la recoltat ar fi forţă de muncă, cu siguranţă noi ne-am scoate cheltuielile, dar exact la punctul-cheie noi ajungem să ne împotmolim. Dacă eu le dau lor 4 lei pe kilogramul de zmeură recoltat şi mai plătesc şi ce am investit, cu siguranţă sunt pe minus. În pieţe, un kilogram de zmeură ajunge undeva la opt lei. Dacă facem un calcul munca este în zadar. Am căutat oameni care să vină la muncă şi în alte localităţi, dar tot nu am găsit. Mai mult decât ce am făcut nu mai pot să fac. Este peste puterea mea să îi conving să vină să lucreze“, a mai povestit Maria Nicolae.
- Published in National
Emmanuel Macron vrea să vină la Iași! Președintele francez se întoarce în România anul viitor. Iată de ce…
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat joi, într-un discurs rostit la Ambasada Franței de la București, ca va veni din nou in Romania anul viitor, pentru a planta un stejar la Iași. El a confirmat acest lucru și in cursul vizitei la Muzeul Satului, relatează News.ro.
„Mă voi întoarce la începutul acestui sezon (cultural – n.r.) în Romania, pentru a mă implica personal, iar pe parcursul anului 2018 (aș vrea – n.r.) să pot veni să fac un gest simbolic la care țin mult – să plantez un stejar nou, la Iași, (…) ce va simboliza viitorul care trebuie construit între țările noastre și forța acestei noi relații”, a declarat Macron.
El a pledat din nou pentru dezvoltarea în continuare a relației dintre Paris și România. „Nu este o întâmplare faptul ca am luat decizia de a veni la finalul acestei luni de august în Romania, ci este pentru că relația dintre țările noastre este importantă, dar trebuie încă dezvoltată”, a afirmat el.
Citește și Continental dezvoltă la Iași o tehnologie pentru parcarea automată a maşinilor
Președintele Franței a salutat faptul că există o „comunitate franceza puternică, vivace” în Romania, care continuă să dezvolte relația dintre România și Franța. El a numit membrii comunității franceze în Romania „ambasadorii cotidianului”, pentru că promovează companiile, limba, valorile și cultura Franței.
Citește continuarea pe hotnews.ro
Anul acesta, premierul Mihai Tudose i-a oferit președintelui francez drept cadou o ramură de stejar. Aceasta provine chiar din stejarul pe care generalul francez Henri Berthelot l-a plantat la Iași în 1927. Arborele se află în parcul de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi.
La 31 mai 1927, generalul Berthelot a revenit la Iaşi, la 10 ani după ce fusese detaşat în România ca şef al Misiunii Militare Franceze, ocazie cu care a plantat un stejar în vârstă de 10 ani. Stejarul, are acum un secol și onorează memoria generalului francez, simbolizând legătura puternică dintre România și Franța.
- Published in Extern
TEORIE BULVERSANTĂ! Obiecte zburătoare deasupra orașului IAȘI? Motivele zgomotelor care se aud in ultimele luni
Obiecte zburătoare deasupra orașului IAȘI? Motivele zgomotelor care se aud in ultimele luni
Un fost inginer al unui combinat din Iaşi susţine că din 1994 încoace, de când a fost vizitat prima oară de extratereştri, de atunci se află într-un permanent contact cu entităţi din alte galaxii. Întâlnirile se produc spre afinţit în anumite zone din oraş.
Omul se laudă chiar cu o invenţie brevetată la OSIM privind „propulsia antigravitaţională sau energia ce acţionează asupra unui obiect lipsit de greutate”.
Undeva în cartierul Nicolina îşi duce bătrâneţea ieşeanul Constache Anton. La 68 de ani ar trebui să se bucure de o pensie liniştită, dacă entităţi extraterestre nu i-ar da târcoale.
„Eu când am avut prima întâlnire a fost cam prin 94-95, dar eram în vizorul lor mai de demult. Eu i-am văzut şi am şi stat de vorbă. Sunt două entităţi. Este o entitate cu înălţimea până la brâul meu, şi o altă entitate, cum suntem noi aşa, nişte bărbaţi foarte simpatici. Primul extraterestru mi s-a prezentat prin 94. „Hai, Antoane până la deal!”, mi-a spus.
„Cei care se ocupă cu extratereştii şi fenomenele extrasenzoriale ar trebui să stea în urma mea la o distanţă considerabilă”, ne-a spus Anton Costache.
Ieşenul susţine că, peste întâlnirile cu extratereştii, a avut şansa de a intra de două ori „în carlinga lor”, respectiv într-un obiect zburător.
Prima experienţă extraterestră
Omul ne-a prezentat chiar şi un calendar al întâlnirilor extraterestre, cu anul, luna, ziua şi ora la care s-au produs aceste întâlniri.
„Eu am avut o primă secvenţă (n.r. întâlnire) cu ei aici, pe Ioan Berindei (n.r. strada din cartierul Nicolina), într-o noapte. Erau deasupra la nişte salcâmi şi mă urmăreau. Sunt şi lucruri despre care nu pot vorbi pentru că nu vreau să-i deranjez.
Problemele merg foarte departe. Ei te coordonează din toate punctele de vedere. Eu nu mă puteam ţine pe picioare că mă spijinea el (n.r. extraterestrul) când am intrat prima oară în navă. Când am intrat, atât a spus :”El este!”. Ce este înauntru este fabulos. Am ajuns în faţa unui obiect şi au început să-mi pună întrebări.
După chestionar am mers într-o altă încăpere în care era o masă în formă de I iar în capul mesei erau doi extratereşti si trei Dalai Lama care m-au abordat”, ne-a relatat ieşeanul una din primele experienţe avute.
Potrivit acestuia, energia folosită de extratereşti face obiectul unui studiu cercetat la Centrul de Hadron de la Geneva. Mai mult, omul spune că în anul 2008 a înregistrat la OSIM o invenţie bazată pe „principiul propulsiei antigravitaţionale sau energia ce acţionează asupra unui obiect lipsit de greutate”.
Ieşeanul susţine că ideile proiectului respectiv i-au fost date extratereştri, care l-au contactat şi l-au dus la bordul uneia dintre navele lor.
Fiul de ţăran din coasta mănăstirii
A doua incursiune în interiorul unei nave a fost în noaptea de 7 spre 8 ianuarie 2011.
“M-am trezit în interiorul OZN-ului iar cineva mă palpa şi plimba pe mine un obiect necunoscut. Unul dintre ocupanţi a început să îmi pună întrebări în limba română. Cei cu care am vorbit au fost foarte civilizaţi”, povesteşte Anton.
Ieşeanul nostru cosmic s-a născut în anul 1951 în satul Hadâmbu, unde se află celebra mănăstire, într-o familie de ţărani cu 11 copii. La sinceritatea ţăranului român a apelat şi subiectul nostru care, sub semnul crucii, s-a jurat că tot ce ne-a relatat este purul adevăr pe care ar fi în stare să-l declare şi în faţa unui aparat plograf.
Primele apariţii de OZN-uri în spaţiul mioritic
România a fost vizitată, de-a lungul timpului, de mai multe OZN-uri, iar martorii susţin cu convingere că o parte dintre aceste apariţii s-ar fi sfârşit cu răpiri. Ceea ce nu este şi cazul ieşeanului nostru care se pare că a căzut cu tronc extratereştrilor. În lume au fost semnalate mii de răpiri de oameni şi animale de către fiinţe extraterestre.
Unele victime au reapărut după un anumit timp, cu psihicul puternic afectat, iar o parte dintre animale au fost găsite fără anumite organe interne. Urmele operaţiilor la care au fost supuse fiind surprinzătoare prin acurateţea execuţiei şi greu de realizat cu tehnica terestră actuală.
O apariţie bizară a unui obiect strălucitor, în septembrie 1972, în apropierea satului prahovean Valea Plopului, care a lăsat urme într-un lan de porumb. Prima aterizare a unui OZN, atestată şi expertizată cât de cât ştiinţific, în România.
Sursa: agorapress.ro
- Published in Local
(UPDATE) Lucrările de modernizare sunt în toi în Iași! Iată cum se circulă
Lucrările s-au mutat pe Șoseaua Națională
Din luna aprilie, pe tronsonul Podul de Piatră – Podu Roș s-a putut circula în dublu sens. După finalizarea lucrărilor pe străzile Petru Movilă şi Sf. Andrei, s-a revenit la situația din primăvară, iar separatoarele de sens dintre străzile Alexandru Ipsilanti Vodă şi Gh. Ghibănescu. Urmează Șoseaua Națională!
„Cred că a fost singura măsură inspirată din ultima perioadă, în ceea ce priveşte circulaţia. Şi-aşa, pe sensul dinspre Podu Roş spre Podul de Piatră, se circula pe un singur fir, din cauza maşinilor parcate. Părerea mea este că această stradă ar trebui lăsată cu dublu sens, în continuare. Cel puţin până la finalizarea lucrărilor pe splaiul celălalt sau pe Şoseaua Naţională, care arată jalnic”, a declarat un taximetrist pentru ziarulevenimentul.ro
Între timp, pe data de 23 august 2017, Viarom a început lucrările pe Șoseaua Națională. Astfel, jumătatea de carosabil aferentă sensului dinspre Podu Roş spre Podul de Piatră a fost decopertată. Pe cealaltă jumătate se circulă în dublu sens, fiind amplasate separatoare.
24/08/2017; 8:00 a.m.
Foto: estidiniasi.ro
UPDATE 25/08/2017
De luni, 28 august 2017, pe Șoseaua Națională se va circula pe un singur sens, din Podul de Piatră spre Podu Roș. Această modificare apare datorită începerii lucrărilor de dezafectare a liniilor de tramvai de pe tronsonul cuprins între intersecția cu bd. Nicolae Iorga și bifurcația din zona spălătoriei auto K9.
La intersecția cu bd. Dimitrie Cantemir, conducătorii auto nu vor mai putea intra pe Șoseaua Națională pentru a merge spre Podul de Piatră și vor trebui să ocolească fie pe Splai Bahlui – Mal Stâng, fie pe bd. Dimitrie Cantemir și apoi pe str. Decebal, fie pe bd. Nicolae Iorga, explică radioiasi.ro
Articolul va fi actualizat în mod regulat. Dacă te interesează stadiul lucrărilor, verifică pagină!
- Published in Info Trafic, Local
2500 de locuri de muncă și peste 20 de companii atrase la Iași!
Parcul Industrial Miroslava este situat în Comuna Miroslava, județul Iași, declarată în 2016 de către Ministerul Dezvoltării drept cea mai bogată comună din România.
Parcul industrial Miroslava a fost construit de la zero de către Consiliul Local al comunei începând din anul 2016, prin intermediul unei investiții care a ajuns la peste 2 milioane de Euro. Acesta are o suprafaţă de aproximativ 45 de hectare, iar în prezent se află în curs de finalizare rețelele de utilități.
Între timp, parcul industrial din comuna Miroslava, judeţul Iaşi și a atras peste 20 de companii care vor crea circa 2.500 de noi locuri de muncă, potrivit informaţiilor lui Dorel Codină, director executiv al Parcului Industrial Miroslava.
Citește continuarea pe ZF Corporate
- Published in Local
MISTER ELUCIDAT! Ce a declanșat bubuitura care a pus pe jar un întreg județ ieri. Ieșenii trebuie sa afle motivul
Iată ce a declanșat bubuitura care a pus pe jar un întreg județ ieri. Aceasta este cea mai probabilă ipoteză a specialiştilor în privinţa bubuiturii care s-a propagat ieri deasupra Iaşului. Nicio autoritate nu are cunoştinţă.
Acest fenomen fizic rar se petrece când un avion, de regulă militar, depăşeşte viteza sunetului,. Mach1: sunetul se propagă radial, putând fi resimţit până la 48 de kilometri.
Explicație boom sonic: „Acesta se petrece atunci când un obiect, cel mai probabil un avion de mare viteză, de regulă militar, depăşeşte viteza sunetului, Mach1. Sunetul se propagă în urma acestuia în formă radială, putând fi resimţit până la 48 de kilometri faţă de epicentru.
Sursele de specialitate afirmă că acest zgomot poate fi provocat şi de un avion care zboară la o altitudine foarte mare şi care nu este vizibil cu ochiul liber.”
„Dacă ai un cerc de 20 de kilometri unde s-a auzit zgomotul, nu poţi spune că propagarea este izotropă, dintr-o singură direcţie, prin urmare sursa este punctiformă, deci zgomotul a fost produs de o mişcare la nivelul oraşului Iaşi“, a explicat prof.dr. Maricel Agop, de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“.
Un eveniment similar cu cel de la Iaşi a avut loc pe 20 aprilie 2016, la Călăraşi. Potrivit presei locale, un suflu puternic asemănător cu cel al unei explozii semnificative a creat panică printre locuitorii oraşului.
Evenimentul s-a petrecut la ora 14, în timp ce, la Iaşi, bubuitura din 1 iunie s-a auzit în jurul orei 13.30. La fel ca la Iaşi, reporterii din Călăraşi au căutat informaţii la autorităţi, dar niciuna dintre acestea nu a putut oferi vreo explicaţie.
„Observatorul de Călăraşi“ a arătat că nici la numărul de urgenţe 112 nu a fost primit vreun apel. Ca în cazul Iaşului, bubuitura din Călăraşi s-a auzit şi în localităţi învecinate.
Presa locală a scris că autorităţile au trimis mai multe echipe în teren, în zone unde bubuitura s-a auzit cel mai tare. În încercarea de a identifica locul unde s-ar fi produs presupusa deflagraţie, dar nu au descoperit nimic.
Pe surse, reporterilor din Călăraşi li s-a transmis că ar fi fost o „detonare controlată“ la o unitate militară din apropierea oraşului. Ziariştii au subliniat că bubuitura nu s-a auzit în zone din imediata apropiere a unităţii.
- Published in Local
Un geamantan roz a pus pe jar o întreagă echipă pirotehnică din cadrul IPJ Iași! Totul a avut loc aseară în cartierul Tătărași
Un geamantan roz gol lăsat marți seara pe trotuar lângă un gard din Tătărași i-a pus pe jar pe polițiști.
Trolerul a fost considerat „colet suspect„, așa că echipa pirotehnică din cadrul IPJ Iași a fost trimisă să-l verifice.
A fost adus și un câine de serviciu specializat în detectarea explozivilor. Acesta a investigat toată zona. Geamantanul era gol. Acesta a fost ridicat de echipa pirotehnică pentru a fi distrus.
sursa: ziaruldeiasi.ro
- Published in Local
STUDIU DE CAZ: Locul preferat din Iași. Al tău care este? Completăm articolul cu răspunsurile voastre!
Ca echipă a unui site ce reprezintă orașul pe care îl iubim cu toții, ne-ar face plăcere să știm care este locul preferat al ieșenilor și de ce. Dacă se poate, prezentați locul ca o mică povestioară: cum ați descoperit acest loc, cu cine vă place să mergeți acolo, când mergeți acolo, etc.
Ne dăm seama zilnic că suntem foarte mulți cei care iubim acest oraș, fie că suntem născuți în Iași sau venim acolo cu diferite interese (studii, job-uri) și ar fi cel puțin interesant să aflăm locurile la care se gândesc toți cei care au gustat din frumusețile Iașului atunci când pronunță numele acestui oraș.
Articolul va fi completat, treptat, cu diferite comentarii-pe care le considerăm potrivite, lăsate de cei care interacționează cu acest articol.
- Published in Local