Furtuni în România. Fiecare fulger poate fi văzut în timp real aici!
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, miercuri, o avertizare Cod portocaliu de ploi însemnate cantitativ şi instabilitate atmosferică deosebit de accentuată pentru judeţele Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Vrancea şi Bacău, valabilă de la ora 16:00, şi a instituit Cod galben de furtuni pentru restul ţării, mai puţin judeţele Constanţa şi Tulcea, începând cu ora 11:00.
În cursul zilei a fost emisă, de asemenea, o avertizare de cod PORTOCALIU de tip Nowcasting, venită de la Centrul Meteorologic Regional MOLDOVA, pentru Județul Iași, cu valabilitate între orele 4:45 și 5:45, în noaptea aceasta: Frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, care trecător pot lua aspect de vijelie, grindină de dimensiuni medii; averse ce vor cumula local 30…35 l/mp.
Potrivit meteorologilor, în intervalul 20 septembrie, ora 16:00 – 21 septembrie, ora 6:00, în judeţele Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Vrancea şi Bacău instabilitatea atmosferică va fi deosebit de accentuată şi pe arii extinse se vor înregistra cantităţi importante de apă cuprinse, în general, între 50 şi 70 de litri/metrul pătrat.
AICI poți vedea în timp real fiecare fulger
Totodată, începând de miercuri, ora 11:00, restul ţării intră sub incidenţa unui Cod galben de furtuni, până joi la ora 21:00, cu excepţia judeţelor Constanţa şi Tulcea.
„În cea mai mare parte a ţării, vor fi perioade în care instabilitatea atmosferică va fi accentuată şi se va manifesta prin averse torenţiale, căderi de grindină şi descărcări electrice”, potrivit meteorologilor.
În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantităţile de apă vor depăşi 25 – 30 l/mp, cu precădere în nord-vestul ţării, şi în zona Carpaţilor Occidentali pe arii restrânse, de 50-60 l/mp.
Temporar, vântul va avea intensificări cu viteze care la rafală vor atinge 55-60 km/h, iar în timpul ploilor vor fi rafale de peste 65-70 km/h şi vijelii.
sursa: antena3.ro
- Published in National
Bilanțul sinistru al furtunii din vestul țării pune autoritățile în mișcare. Iată soluția propusă pentru evitarea tragediilor pe viitor
Uraganul Irma s-a văzut din spațiu cam așa:
Furtuna care a lovit vestul României a arătat probabil ca un norișor răzleț pe lângă imaginea de mai sus. Cu toate acestea, în Florida vorbim de 3 victime, în timp ce „vijelia <<autohtonă>> de 15 minute” a lăsat în urmă 8 morți.
Pe cine tragem la răspundere?
Cine se face vinovat de acest bilanț? Nu putem spune sigur, în schimb multe degete s-au îndreptat către Guvern, către ANM, Ministere, autorități locale ș.a.m.d. Cert este că au existat informații cu privire la furtuna iminentă, însă acestea au rămas blocate, neajungând până la destinație, la populație.
Conform procedurilor, furtuna a fost anunțată inițial de Centrul Regional de Metorologie Timiș. Prin fax și e-mail, informațiile au ajuns la ANM, iar de aici la IGSU, Ministerul Mediului şi Ministerul Tranporturilor. Mesajul a fost trimis, mai departe către Inspectoratele pentru Situații de Urgență din zonele vizate dar și către primăriile localităților, relatează Digi24.ro
Florinela Georgescu, meteorolog: „În mai puțin de 36 de ore au fost emise 47 de avertizări pentru fenomene severe imediate, dintre care 12 de cod portocaliu. Am avut la dispoziţie toată informaţia pe care o puteam folosi într-o astfel de situaţie”.
Informaţiile au rămas însă la autorităţi. Primarii spun că au primit informarea meteo prea târziu, atunci când era practic imposibil să anunţe populaţia.
Sistem Alert – aplicația mobilă care va semnala situațiile de risc major pentru populație
Luni a avut loc la sediul Autorității Naționale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) prima întâlnire a grupului de lucru pentru dezvoltarea și implementarea „Sistem Alert”, un sistem prin care vor fi transmise mesaje de alertă pe telefonul mobil, în situații de risc major pentru populație.
Această primă discuție a avut scopul de a stabili condițiile optime pentru implementarea cât mai rapidă a sistemului. Sistemul ce urmează a fi implementat va folosi tehnologia „cell broadcast messages”, care va permite transmiterea simultană a unui mesaj de alertă către toți utilizatorii de telefoane mobile aflați într-o anumită zonă a unei rețele de telefonie mobilă, după modelul sistemelor de alertă funcționale în alte state europene. Mai multe detalii vor fi disponibile pe măsură ce grupul de lucru va stabili cerințele tehnice, calendarul implementării și responsabilitățile fiecărui participant la acest proiect.
Sursa: agerpres.ro
- Published in National
Substaţia SMURD Podu Iloaiei, închisă la sfârşitul acestei săptămâni – Primăria nu are fondurile necesare pentru a acoperi cheltuielile
În anul 2008 au fost încheiate protocoale cu șase primării din județul Iași, în vederea înființării unor substații SMURD.
În prezent, au mai rămas patru. Salariile echipajelor trebuiau plătite de consiliile locale ale comunelor pe raza cărora acestea interveneau, conform protocolului. Cu toate acestea, doar paramedicii de la substația Podu Iloaiei sunt angajați ai primăriei din localitate.
Primăria nu are însă fondurile necesare pentru a acoperi cheltuielile, echipajul paramedicilor SMURD Podu Iloaiei nemaiputând interveni la solicitări
Paramedicilor le-a fost cerut deja să predea cheia ambulanţei. Primarul Constantin Istrate a declarat pentru Radio Iaşi că substaţia din Podu Iloaiei va fi închisă la sfârşitul acestei săptămâni.
La 3 luni de la sistare, la mijlocul lunii iulie, fusese realuată activitatea paramedicilor SMURD din Podu Iloaiei. Autospeciala a fost reparată prin bunăvoința celor de la Spitalul Sfântul Spiridon din Iași și a Fundației SMURD.
O posibilă soluţie pentru menținerea funcționării substaţiei de la Podu Iloaiei ar fi o ordonanţă de urgenţă sau un proiect de lege, conform declarațiilor secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat.
sursa: radioiasi.ro
- Published in Local
Un copil de două luni din localitatea Ciurea a murit după slujba de botez. Cauzele decesului nu au fost încă stabilite
Copilul nu s-a simțit bine pe tot parcursul slujbei religioase
O familie din localitatea Ciurea a venit la biserică pentru a-şi boteza copilul în vârstă de două luni. Acestuia i s-ar fi făcut rău în timpul slujbei, anchetatorii susţinând că micuţul a plâns pe tot parcursul slujbei de botez.
Mama copilului i-a dat să mănânce, ceremonia religioasă a continuat, iar băiatul a fost scăldat în cristelniţă, potrivit tradiţiei.
Când a fost scos din apă însă, părinţii copilului au constatat că micuţul nu mai respira, moment în care au fost începute manevrele de resuscitare. A fost chemată apoi o ambulanţă, care a dus copilul la Spitalul ”Sfânta Maria” din Iaşi. Bebeluşul a murit însă la spital, iar poliţiştii au pornit cercetări în acest caz.
Nu se cunoaște cauza exactă a decesului încă
„Va fi efectuată necropsia, în urma căreia vor fi stabilite cauzele decesului. Nu se poate spune deocamdată că moartea a survenit prin înec, în momentul în care a fost introdus în cristelniţă. Asta se va stabili în urma necropsiei. Am început cercetări în acest caz”, a declarat luni, pentru News.ro, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Iaşi, Anca Vâjiac.
sursa: digi24.ro
UPDATE:
În urma efectuării necropsiei bebeluşului în vârstă de două luni, mort după botez, a fost stabilit că micuţul a făcut stop cardiorespirator, după ce s-ar fi înecat cu lapte. Citește continuarea pe mediafax.ro
- Published in Local
Primăria Iași a emis documentul necesar cerut de Ministerul sănătății pentru Spitalul Regional de Urgență
Documentul emis de Primăria Iaşi era necesar înaintea întocmirii studiului de fezabilitate de către Ministerul Sănătăţii.
Municipalitatea a emis un certificat de urbanism necesar proiectului de construire pentru Spitalul Regional de Urgențe (SRU) în Moara de Vânt. Actul urbanistic (numărul 2898/2017) a fost eliberat la începutul lunii septembrie, documentul fiind solicitat de Ministerul Sănătăţii (MS), în scopul întocmirii studiului de fezabilitate. Odată ce va fi realizată această documentaţie, proiectul SRU va intra într-un stadiu avansat de implementare, fiind posibilă lansarea licitaţiei de lucrări. Fondurile, estimate la circa 150 milioane euro, sunt asigurate din surse europene nerambursabile, de către Guvern, şi din credite contractate la instituţii financiare internaţionale.
Pentru realizarea SRU, Primăria Iaşi a pus la dispoziţia MS o suprafaţă de 12 hectare în zona centrală a platoului Moara de Vânt. Accesul principal la amplasament va fi printr-o arteră de circulaţie nouă care va lega SRU de bulevardul C.A. Rosetti / DN 24. Conform calendarului de implementare stabilit de autorităţi, studiul de fezabilitate va fi finalizat şi prezentat public în luna octombrie 2018. Ulterior, va fi lansată licitaţia pentru desemnarea unui constructor, iar lucrările propriu-zise vor începe în toamna anului 2019. Termenul de execuţie este anul 2023, iar orice depăşire va atrage pierderea fondurilor europene. În paralel cu spitalul de la Iaşi, MS va construi astfel de unităţi regionale la Craiova şi Cluj. De menţionat că fiecare spital va fi licitat separat.
Sursa: ziaruldeiasi.ro
Sat din Iași abandonat din cauza drumului prost. Instanțele de judecată vor decide soarta locuitorilor
Un sat din Iași abandonat de localnici. Un drum judeţean, care nu a fost reparat de 25 de ani, goneşte localnicii dintr-o comună din Iaşi. Oameni preferă să se multe în alte zone pentru că s-au săturat să aştepte ca singura cale de acces către oraş să fie reparată. Între timp, instanţa va stabili cine trebuie să reabiliteze şoseaua.
Satul Româneşti, situat la 9 kilometri de oraşul Podu Iloaiei, riscă să devină doar un punct pe harta judeţului Iaşi. Tot mai mulţi oameni pleacă din localitate din cauza drumului judeţean, plin de gropi, care leagă localitatea lor de oraş.
„Plec în Germania eu. Săptămâna viitoare vine şi soţia. Nu îţi convine să stai, că nu ai la ce să stai, din cauza drumului, la toate. În special drumul. Toată lumea se plânge, îşi fărâmă maşini”, spune Ciprian Bucur, localnic.
În sat sunt aproape o mie de locuitori, 32% dintre ei vârstnici.
„Casa de alături este una dintre cele 54 de locuinţe care au fost părăsite de-a lungul anilor. Totul este în paragină. Casa, gardul care este rupt şi curtea care a ajuns să fie plină cu buruieni”, relatează Carmen Ciocan, reporter Digi24 Iaşi.
„Satul este îmbătrânit, vin copiii să vadă părinţii şi fărâmă maşinile. Mulţi au venit până în Podu. Şi-au lăsat maşinile undeva şi au venit cu ocazie”, spune o localnică.
„Pe unde să zburăm? Avem altă şansă? Ocolim. Pe câmpuri mergem ca să nu mai venim pe aici”, adaugă un șofer.
Citește și Comuna din judeţul Iași unde nimeni nu primește ajutor social și nu există șomeri
Autorităţile locale spun că după Revoluţie una din şapte familii a părăsit localitatea.
„Este o zonă condamnată de acest drum, de faptul că drumul nu permite accesul către oraş. Vreau să vă spun că toţi cei care trebuie să aducă mărfuri în sat mereu spun: „A, Româneşti? Costă mai mult cu 20 de lei””, spune Ioan Stegariu, primarul comunei Româneşti.
Pentru că nimeni nu vrea să îşi asume responsabilitatea reparării drumului judeţean 282 D, primarul oraşului Podu Iloaiei a dat în judecată Consiliul Judeţean Iaşi.
„Consider ca acest tronson de drum trebuie să îl facă orașul, mai ales că județul i-a dat bani pentru el”, declara fostul director al Direcţiei de Drumuri Judeţene Iaşi.
„Să se uite bine pe documentul pe care l-a trimis şi l-a primit de la noi, au dat două miliarde pentru drumuri comunale. Am acţionat în instanţă”, spune Constantin Istrate, primarul oraşului Podu Iloaiei.
Procesul care va decide soarta drumului judeţean dintre Româneşti şi Podul Iloaiei este programat luna aceasta.
Sursa: digi24.ro
- Published in Local
Esplanada Elisabeta din Iași, locul instabil care-și amenința continuu locuitorii
Esplanada Elisabeta din Iași, locul instabil care-și amenința continuu locuitorii, denumește zona de trecere dinspre bulevardul Copou spre Gară. Zona a fost în trecut una din problemele Iaşului, însă a fost transformată în monument istoric după amenajarea ei şi transformarea într-un loc de promenadă.
Râpa Galbenă, căci așa o știu toți, este inclusă pe Lista Monumentelor Istorice din 2004 şi este unul dintre puţinele obiective istorice a căror renovare s-a încheiat chiar mai devreme de termenul stabilit. Nu cu foarte mult înainte de termen (2 săptămâni), însă la timp ca 2007 să găsească zona cu un nou aspect. Zona a purtat în trecut denumirea de „Esplanada Elisabeta”.
În perioada în care amenajarea punctului de trecere între Copou şi stradă Gării au fost finalizate (1900), era la modă că străzile să poarte nume princiare. Astfel, „autorităţile au zis străzii ce venea dinspre Păcurari: „Regina Elisabeta”, esplanadei „Principesa Maria” iar bulevardului spre gara „Ferdinand”. Era modul ieşenilor de a-şi aminti de Casă Regală a României.
În locul actualelor corpuri ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” şi a căminului Akademos, pe aripa stânga a esplanadei se înalta hotelul Bejan. Construcţia inginerului Grigore Bejan era una modernă şi foarte bine amplasată din punctul de vedere al peisajului.
Vederea către Gara, într-o perioada în care pe partea dreapta a străzii era amenajată o grădina publică, asigura o privelişte frumoasă pentru turiştii găzduiţi de hotel. În plus, amplasamentul era unul central, de unde se putea ajunge cu uşurinţă în orice alt punct de atracţie al Iaşului.
Înainte de amenajare, Râpă Galbenă era un loc instabil care-şi ţinea continuu sub ameninţare „chiriaşii”. Aici se întâlneau izvoarele care coborau de pe Copou în drumul lor spre Bahlui, iar umiditatea făcea că alunecările de teren să fie obişnuite.
Spaţiul a fost amenajat în vremea pe cînd primar al Iaşului era Alexandru Bădărău. Construcţia care mai poate fi văzută şi azi a fost realizată pe la 1898-1900 şi da, încă şi acum, la aproape un secol de la realizarea ei, o pregnantă impresie de monumentalitate.
Înainte că Rîpă să fie amenajată, aici „funcţiona” o „lutărie”, un loc de unde olarii şi constructorii din zona se aprovizionau cu lut galben. Aşa se şi explică denumirea locului, transmisă din generaţie în generaţie pînă azi.
Tot pe la Esplanada Elisabeta treceau odinioară şi „apării”, cei care, înainte de 1909, cînd s-au încheiat lucrările de alimentare a oraşului cu apă de la Timisesti, aprovizionau zilnic Iaşul cu preţiosul lichid. „Apării” cărau apă cu sacaua, aşa cum se practică în întregul Orient.
Aceştia erau, de regulă, oameni foarte săraci, singură marfă pe care şi-o puteau permite spre vînzare fiind indispensabilă apă. Iniţial esplanada Elisabeta construită în partea superioară a Râpei Galbene oferea o imagine asupra palatului veneţian al Gării din Iaşi şi asupra Vămii Vechi şi Antrepozitelor ce au fost de asemenea construite la sfârşitul secolului 19.
Cel care a venit cu ideea asanării zonei a fost primarul Neculai Gane. Acesta dorea modernizarea oraşului şi a contractat chiar şi o firma din Londra specializată în asfaltări. Punerea în practică a ideii primarului a întâmpinat atât dificultăţi tehnice (izvoarele subterane şi construirea unei canalizări speciale cu deversare în Bahlui), economice, cât şi politice.
- Published in Cultură
Record de nașteri într-o singură zi, la Iaşi
Record: 37 de copii născuţi într-o singură zi la maternitate, la Iaşi.
În mod surprinzător, marea majoritate a nașterilor au fost pe cale naturală.
La Maternitatea „Cuza Vodă“, cea mai mare din Moldova, s-a înregistrat zilele trecute un număr record de naşteri într-o singură zi, venind pe lume 37 de copii.
Potrivit reprezentanţilor unităţii medicale, numărul de naşteri înregistrat pe data de 5 septembrie reprezintă un record al anului 2017. Din cei 37 de copii, 20 sunt băieţi, iar 17 sunt fete, fiind vorba de copii sănătoşi, naşterile decurgând normal.
26 nașteri naturale și 11 nașteri prin cezariană.
Conducerea maternităţii pune acest număr mare de naşteri pe seama adresabilităţii în creştere pe care o înregistrează, fiind o unitate medicală regională de nivel III, unde cazurile complexe au şanse mai mari de supravieţuire, beneficiind de îngrijire de specialitate. „Este o bucurie pentru noi să avem un număr atât de mare de naşteri într-o singură zi, mai ales că am observat că maternitatea noastră are o adresabilitate foarte mare, fiind cel mai mare spital de acest nivel din Moldova.
Credem că adresabilitatea în creştere se datorează şi faptului că oferim servicii medicale de calitate, cu personal medical cu experienţă. De asemenea, surprinzător este şi faptul că majoritatea naşterilor au fost naturale, în număr de 26, restul de 11 fiind copii aduşi pe lume prin cezariană“, a precizat ec. Robert Dâncă, managerul Maternităţii „Cuza Vodă“. Două cazuri din cele 37 au reprezentat transferuri de la alte unităţi sanitare, de care s-au ocupat medicii ieşeni de la unitatea medicală menţionată. Anual, aici se nasc aproximativ 6.000 de copii, numărul acestora fiind în creştere din anul 2014. Tot la „Cuza Vodă“, în anul 2005 s-au născut cei mai mulţi copii din România, fiind atunci înregistrate 7.668 de naşteri. Maternitatea a devenit unitate regională de nivel III în anul 2002, în cadrul regionalizării privind îngrijirile de obstetrică şi neonatologie, iar din 2004, prin înfiinţarea Centrului Regional de Terapie Intensivă Neonatală, a devenit un centru de referinţă pentru maternităţile din regiunea Moldovei.
sursa: ziaruldeiasi.ro
- Published in Local
Când i-am plâns lui tata pe umăr și i-am spus că mama nu mi a zis niciodată că mă iubește, tata mi-a răspuns: „Nici mie nu mi-a zis…“
Mama e oncopediatru și profesor universitar, și toată copilăria mea a citit și a scris cărți de medicină, și-a dat doctoratul, a făcut gărzi, a predat, a mers la congrese, i-a tratat pe copiii bolnavi de SIDA, leucemie, cancer, hemofilie, pe care nimeni nu voia să-i trateze, s-a luptat cu un sistem medical defect, cu nepăsarea colegilor ei din spital, cu lipsa medicamentelor și cu moartea.
Eu și mama n-am fost niciodată prietene, n-am fost niciodată la cumpărături de haine împreună, n-am vorbit niciodată despre băieți, n-am avut niciodată secretele noastre și nu ne-am spus niciodată una alteia că ne iubim. Am puține amintiri tandre cu mama și le țin ascunse bine, pentru că intimitatea acestor scene mă rănește și îmi aduce aminte că au fost prea puține.
Mama îmi împletește părul după baie, deși sînt adolescentă și între noi mocnește o puternică ostilitate. Mama rîde și cînd rîde e frumoasă, îi dispar venele umflate de pe frunte, face gropițe în obraji și, pentru scurt timp, apartamentul întunecat din Craiova se luminează. Mama curăță o gutuie și o mîncăm în pat, sub plapumă. E singura dată cînd îmi amintesc să fi dormit împreună cu mama, într-o după-amiază de toamnă cînd eu aveam șase sau șapte ani.
Mama a lipsit din copilăria mea. A lipsit fizic, pentru că era închisă la ea în cameră și citea sau scria cărți și articole, era de gardă, era plecată la congrese sau venea tîrziu de la serviciu, mai ales cînd vreunul dintre copiii ei era în stare gravă.
Mama se întorcea din gărzi nervoasă, eram mică și nu înțelegeam ce înseamnă moartea, așa că nu mi-a păsat cînd a strigat la mine – nu mai știu ce prostie făcusem – că i-au murit trei copii în gardă și că numai de tîmpeniile mele nu-i arde acum. Mai tîrziu – eram deja adolescentă – mi-a povestit despre un băiat de șase ani care i a spus că știe c-o să moară și care avea la capul patului cîteva lumînări, pe care le aranjase frumos.
Detaliile acestea mi se par sfîșietoare acum, dar cînd eram mică, fiică de doi medici, nu le înțelegeam. Nu înțelegeam nici ce aveam să aflu abia mult mai tîrziu: că mama e un doctor bun, că și-a dedicat viața unor copii care vin la ea din toate satele din Oltenia cu diagnostice îngrozitoare, că e cumplit să înfrunți nedreptatea, lipsa citostaticelor și disperarea părinților.
Nu înțelegeam de ce mama a sacrificat timpul pe care trebuia să l petreacă cu mine, copilul ei, și l-a oferit altor copii, care au fost mai mult copiii ei decît am fost eu.
Tata a fost cel care s-a ocupat și de mine, și de sora mea, care e cu zece ani mai mare. El ne gătea, făcea curat, spăla vasele, ne dădea bani, ne bătea cu cureaua, vorbea cu noi despre băieți, ne citea jurnalele pe ascuns și mă prindea sărutîndu-mă în fața blocului.
A făcut ce-a putut, n-a știut să fie mai bun, asta ne-a zis o mereu, s-ar fi descurcat mai bine dacă avea băieți, dar pentru două fete n-a fost deloc pregătit.
Eu m-am răzvrătit la 12 ani, am chiulit, m-am certat cu profesorii, am refuzat orice formă de autoritate, am fost exmatriculată, am fugit de-acasă, am fumat, am băut, cred că m-aș fi și drogat dacă se găseau droguri pe-atunci în Craiova.
Cu cît luam mai multă bătaie, cu atît mai furioasă și mai autodistructivă deveneam și cu atît mai multă bătaie luam și cu atît mai tare îmi transformam părinții în dușmani, pînă cînd am crescut, am plecat la facultate la București și între noi a rămas o prăpastie pe care n-am știut niciodată cu ce altceva s-o umplem în afară de reproșuri.
Mama n-a fost niciodată mulțumită de mine, de notele mele proaste, de muzica pe care o ascultam, de prietenii mei, de felul meu de-a fi. Nici acum, cînd sînt ditamai adultul, nu e mulțumită de mine: trăiesc în concubinaj, m-am mutat într-o autorulotă, nu am nici o intenție să fac copii, sînt jurnalist și iubitul meu e fotograf (ăsta e hobby, nu meserie, zice mama).
Nu m-a alintat niciodată – poate atunci cînd eram mică, dar nu-mi amintesc –, nu m a îmbrățișat niciodată, nu mi-a spus niciodată că sînt cea mai cea. Eram la facultate atunci cînd le-am reproșat că nu mi-au spus niciodată că mă iubesc și de atunci tata a început să scrie la sfîrșitul SMS-urilor „Te iubim! Părinții“.
Am fost o adolescentă – și sînt un adult – cu mari probleme emoționale. Durerea s-a estompat de cînd am început s-o apreciez pe mama profesional, de cînd am văzut-o la spital, printre copiii ei, de cînd i am cunoscut foștii ei pacienți, acum tineri de 20 de ani, care vin uneori s-o viziteze și să-i mulțumească. A meritat sacrificiul, mă gîndesc.
Acum, mama are 71 de ani și nu vrea să iasă la pensie, deși eu, tata și sora mea insistăm, mai ales de cînd a avut un cancer de tiroidă și ne a fost teamă c-o s-o pierdem. Mama nu vrea să se pensioneze pentru că e singura oncopediatră din județ și îi e teamă că dacă pleacă n-o să se mai ocupe nimeni de copiii din Craiova și din împrejurimi, ai căror părinți n-au bani să-i ducă la Timișoara sau la București.
M-am tot gîndit la mama în ultimii ani, am încercat s-o cunosc și s-o înțeleg mai bine. Mama s-a născut într-o familie cu zece copii dintr-un sat din Argeș. Bunicul meu a fost preot și mama a mers la liceu la Cluj și la facultate la București – la Pitești n-a intrat la liceu pentru că nu era „de origine sănătoasă“, așa că a plecat din județ, să i se piardă urma.
A trăit în cămine, cu bani puțini, departe de părinții ei și de casă de cînd avea 14 ani. A învățat cu îndîrjire, iar școala și Facultatea de Medicină au fost cele mai importante lucruri pentru ea. Avea note excepționale și ar fi putut rămîne în București, la Institutul Fundeni, dar s-a măritat și l-a urmat pe tata, care prinsese un post într-un sat din Dolj.
Mama s-a născut în 1946 și s-a măritat în 1970. Era o vreme în care femeile trebuiau să se mărite și să facă copii, acesta era rostul lor, iar mama a făcut lucrurile pe care trebuia să le facă o femeie. Nici nu i-ar fi trecut prin cap că ar putea să se ocupe doar de medicină, să trăiască în concubinaj sau să aleagă să nu aibă copii.
Lucrurile acestea trebuiau făcute, bunicul meu, preot, ar fi fost nemulțumit altfel, colegii, oamenii ar fi judecat-o. Așa că mama s a măritat și a făcut două fete, dar întotdeauna medicina a fost mai importantă decît familia ei. Cînd i-am plîns lui tata pe umăr și i-am spus că mama nu mi a zis niciodată că mă iubește, tata mi-a răspuns: „Nici mie nu mi-a zis niciodată că mă iubește“.
- Published in National
Iaşiul a rămas finalist în cursa pentru titlul de Capitala Tineretului din România
Iaşiul a rămas în cursa pentru titlul de Capitala Tineretului din România, alături de Baia Mare şi Satu Mare. Marele premiu – 50.000 euro.
Oraşele Baia Mare, Iaşi şi Satu Mare, rămase în cursa pentru titlul de Capitala Tineretului din România, trebuie să depună până în 15 octombrie un proiect detaliat cu conceptele propuse în prima etapă, urmând ca unul dintre cele trei municipii să câştige marele premiu în valoare de 50.000 de euro, au anunţat ieri organizatorii, printr-un comunicat de presă.
„A doua competiţie organizată în cadrul programului naţional Capitala Tineretului din România, care funcţionează pe principii similare cu Capitala Europeană a Tineretului, titlu deţinut de Cluj-Napoca în 2015, a atras un număr impresionant de candidaturi: Alba Iulia, Baia Mare, Galaţi, Iaşi, Ploieşti, Satu Mare şi Suceava. În urma evaluării formei simplificate a candidaturilor de către un juriu independent, trei dintre acestea au fost desemnate pentru a merge în cea de-a doua rundă în calitate de finalişti: Baia Mare, Iaşi şi Satu Mare. Municipalităţile acestor oraşe, în parteneriat cu sectorul local de tineret, trebuie să depună până pe 15 octombrie un dosar detaliat în care să dezvolte conceptele propuse în prima rundă”, precizează sursa citată.
Unul din cele trei oraşe finaliste va dobândi titlul şi, implicit, premiul în valoare de 50.000 de euro acordat de Banca Comercială Română. Viitoarea Capitală a Tineretului din România va fi anunţată în cadrul Summitului Tinerilor, ediţia a 2-a, care va avea loc în luna noiembrie la Bacău.
Cu ce vor defila oraşele candidate
#UTurn, conceptul prezentat de Baia Mare, îşi propune să testeze de-a lungul unui an un program menit să creeze oportunităţi atractive pentru tineri, astfel încât aceştia să fie activi şi determinaţi să rămână şi să se implice în comunitate. Programul va beneficia de sprijinul autorităţilor locale, organizaţiilor neguvernamentale de tineret, grupurilor informale de tineri, instituţiilor şi mediului de afaceri.
Municipiul Iaşi propune conceptul „IS ON”, care descrie starea pe care programul „Iaşi Capitala Tineretului din România” intenţionează să o inducă tinerilor din oraş. Acest imbold se bazează pe trei acţiuni complementare menite să culeagă idei din comunitate, să creeze condiţii optime şi să se asigure de finalitatea iniţiativelor de dezvoltare urbană.
Conceptul „Connect to Satu Mare” are ca focus conectarea şi reconectarea tinerilor la dezvoltarea oraşului, prin încurajarea participării active a tinerilor în comunitatea locală, aceştia având atât rolul de beneficiar, cât şi pe cel de facilitator.
Programul naţional este coordonat de Guvernanţa Programului Capitala Tineretului din România – Consiliul Tineretului din România (CTR), Federaţia Tinerilor din Cluj (FTC), Grupul PONT şi Banca Comercială Română (BCR) — şi îşi propune să dezvolte modul în care autorităţile locale colaborează cu organizaţiile neguvernamentale de tineret şi cu mediul privat pentru a pune tinerii din România în centrul procesului de dezvoltarea urbană.
Juriul care evaluează proiectele propuse de către cele trei oraşe candidate este alcătuit din 24 de reprezentanţi ai sectorului neguvernamental de tineret, ai mediului privat, ai organizaţiilor de tineret ale partidelor politice parlamentare şi ai unor instituţii publice.
Ediţia 2017 a programului se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, Klaus Iohannis, recunoaştere acordată în 2016 şi care confirmă valoarea conceptului şi succesul fazei pilot. Primul oraş din România care a purtat acest titlu şi şi-a asumat pionieratul acestui program a fost Timişoara, în perioada 2 mai 2016 – 1 mai 2017, urmat de către Bacău, oraş desemnat în urma organizării unei competiţii şi care va deţine titlul de Capitala Tineretului din România până pe 1 mai 2018.
„IS ON” este conceptul pe care municipiul Iaşi îşi bazează candidatura la titlul de Capitală a Tineretului din România.
Sursa: ziarulevenimentul.ro