Avocatul general Melchior Wathelet, de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a pus ieri concluzii favorabile unui cuplu homosexual româno-american, referitor la o cauză în care cei doi se înfruntă cu Inspectoratul pentru Imigrări din România. Concluziile nu sunt obligatorii pentru judecătorii instanței europene, dar reprezintă o soluție juridică cu mare greutate în fața Curții.

Românul Relu Adrian Coman s-a căsătorit la Bruxelles, în 2010, cu cetățeanul american Robert Clabourn Hamilton. După o perioadă în care au locuit în străinătate, cei doi au vrut să se instaleze în România. Astfel, Coman a solicitat în 2012 autorităților române să permită soțului său american șederea în țara noastră, cererea fiind bazată pe directiva europeană privind liberă circulație. În cazul familiilor formate dintr-un cetățean comunitar și unul extracomunitar, directiva dă dreptul  soțului din afara UE să se alăture “jumătății” sale. Problema în cazul de față a fost că jumătatea se numea Robert. Autoritățile de la București au respins cererea pe motiv că acesta nu putea fi calificat drept „soț” în România – în țara noastră nefiind recunoscute căsătoriile dintre persoanele de același sex. Cuplul a dat în judecată Inspectoratul pentru Imigrări din România, dar procesul de la Judecătoria Sectorului 5 este suspendat, în așteptarea deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene.

„Soț”, indiferent de sex

„În concluziile prezentate astăzi, avocatul general Melchior Wathelet precizează mai întâi că problema juridică aflată în centrul litigiului nu este cea a legalizării căsătoriei între persoane de același sex, ci cea a liberei circulații a cetățenilor Uniunii. Or, deși statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria între persoanele de același sex în ordinea lor juridică internă, ele trebuie să respecte obligațiile care le revin în temeiul libertății de circulație a cetățenilor Uniunii”, se arată într-un comunicat emis ieri de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Avocatul general este de părere că noțiunea „soț” în sensul directivei cuprinde și soții de același sex. În consecință, o astfel de persoană poate de asemenea să locuiască în mod permanent pe teritoriul statului membru în care soțul său s-a stabilit în calitate de cetățean al Uniunii după ce și-a exercitat libertatea de circulație. „Această concluzie este de asemenea valabilă pentru statul de origine al acestui cetățean, atunci când se întoarce în acest stat după o ședere permanentă într-un alt stat membru în care a început sau a consolidat o viață de familie, cum a făcut domnul Coman împreună cu domnul Hamilton în speță”, a comunicat instanța din Luxemburg.

Răspunsul este pentru CCR

Această speță a ajuns în atenția Cuții de Justiție a UE la solicitarea Curții Constituționale a României. Fiind sesizată cu o excepție de neconstituționalitate ridicată în procesul dintre cuplul Relu-Robert și autoritățile de la Imigrări, CCR a întreabat instanța europeană dacă domnului Hamilton, în calitate de soț al unui cetățean al Uniunii care și-a exercitat libertatea de circulație, trebuie să i se acorde un drept de ședere permanentă în România.

Instanța română va fi obligată să soluționeze dosarul aflat pe rol în conformitate cu decizia pe care o va da Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

sursa: jurnalul.ro