O mamă refuză să salveze viața copilului ei! Un băiețel de 12 ani așteaptă salvarea pe un pat de spital
O mamă refuză să salveze viața copilului ei! Un băiețel de 12 ani așteaptă salvarea pe un pat de spital
Mama băiatului în vârstă de 12 ani care suferă de o afecţiune congenitală a inimii ce îi pune viaţa în pericol, despre care am relatat ieri , a fost găsită şi a luat legătura cu medicii ieşeni.
În cursul zilei de marţi, reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) din Neamţ au reuşit să discute cu mama băiatului, care se afla în drum spre Italia şi care a promis că va vorbi cu medicii ieşeni.
Medicii din Clinica de Cardiologie Pediatrică de la Spitalul de Copii „Sf. Maria“ au precizat că au purtat o discuţie telefonică cu aceasta şi i-au explicat importanţa intervenţiei precum şi faptul că operaţia ar putea fi făcută inclusiv la Iaşi, la Institutul de Boli Cardiovasculare.
„I-am explicat riscurile, cât este de important să se facă această intervenţie şi a promis că îşi va da avizul, zicea că luni, 17 iulie, va veni la spital. Rămâne să vedem cum va fi“, a precizat prof. dr. Constantin Iordache, medic primar pediatru în cadrul Clinicii de Cardiologie Pediatrică de la Spitalul de Copii.
Copilul suferă de tetralogie Fallot, adică are mai multe defecte la nivelul inimii, care îl împiedică să se dezvolte şi să ducă o viaţă normală, defecte care însă s-ar putea corecta chirurgical. Acum trei ani, în anul 2014, prin intermediul medicilor şi al asistenţilor sociali, băiatul a avut şansa să fie operat de o echipă medicală din Israel, însă mama a refuzat, crezând că de fapt medicii ar vrea să vândă organele copilului, la acel moment apelând la diverse ameninţări asupra asistenţilor sociali care se ocupau de caz.
Reprezentanţii DGASPC Neamţ au explicat că, în cazul în care mama va refuza din nou să îşi dea acordul, mai există o şansă prin aplicarea prevederilor ordinului 145 al Ministerului Sănătăţii. În ordin este stipulat că, în momentul în care medicul consideră că viaţa pacientului este pusă în pericol, iar intervenţia este în interesul său, însă reprezentantul legal refuză să îşi dea consimţământul, decizia este declinată unei comisii de arbitraj, alcătuită din trei medici.
sursa: ziaruldeiasi.ro
- Published in Local
Mai avem fabrici în Iași? Marile branduri ale Iașiului, acum ruine.
Mai avem fabrici în Iași? Marile branduri ale Iașiului, acum ruine.
Dacă înainte de Revoluție în halele de producție ale marilor companii din Iași lucrau mii de salariați, în prezent acestea au fost vândute la fier vechi, sau pe terenurile respective s-au construit centre comerciale. Fabrica de Ulei Unirea, Lactis, Fabrica de Bere, Fortus sau Fabrica de Țigarete sunt doar câteva dintre marile branduri ale Iașiului care au ajuns în prezent la fier vechi.
La Iași marile fabrici care asigurau o bună parte din economia județului înainte de Revoluție, sau chiar după 1989 au ajuns fie să fie vândute la licitație pentru acoperirea datoriilor, fie au intrat în hora privatizărilor încheiată, inevitabil, cu falimentul acestora. Companii de renume, recunoscute inclusiv peste hotare pentru produsele exportate în țări cu relații economice de tradiție sunt acum doar ruine, halele de producție sunt lăsate în paragină, foștii angajați sunt doar cifre în statisticile cu șomeri ale Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, iar pe terenurile pe care se ridicau sedii impunătoare se fac acum planuri pentru magazine și mall-uri.
Unul dintre agenții economici emblematici pentru Iașiul industrial este, fără îndoială, fostul Combinat de Utilaj Greu, actualul Fortus SA. Activitatea în halele în care Ceaușescu a investit nu mai puțin de 16 miliarde de lei a început în 1977, iar în anii care au precedat declinul colosului industrial, la Fortus lucrau 12.000 de angajați. Contractele de export cu state precum Olanda, China sau Egipt au susținut economic combinatul încă doi ani de la Revoluție.
Anul 2008 a însemnat pentru ieșeni închiderea bruscă a uneia dintre ultimele companii care mai făceau legătura dintre economia comunistă și cea capitalistă. Fabrica de Ulei Unirea, inaugurată în 1961, a fost prima investiție de pe noul bulevard al Țuțorei, conform istoricului ieșean Ion Mitican. În anul 2002 compania ieșeană a fost cumpărată de gigantul agricol Bunge Limited care, după doar șase ani, la începutul lui 2008 a anunțat printr-un comunicat de presă decizia de închidere a fabricii de ulei și de concediere a celor peste 200 de angajați pe care societatea îi mai avea în acel moment.
Cea mai veche fabrică de ţigarete din ţară, declarată monument istoric, este în ruine. Fabrica de Țigarete din Iaşi este, la rândul său, una dintre cele mai vechi societăți bazate pe producție din județ. Înființată în anul 1876, compania a ajuns ca în anul 1998 să producă zilnic nu mai puţin de 12 tone de ţigări. După ce a rezistat bombardamentelor din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Fabrica de Țigarete de la Iași a fost răpusă de executarea silită a Societății Naționale „Tutunul Romanesc” SA de care aparținea, cei 200 de salariați care mai lucrau acolo fiind disponibilizați. Din acel moment, clădirile fabricii, transferate între timp de la Ministerul Finanțelor la cel al Culturii, au intrat într-un avansat proces de degradare. O ruină. Asta a ajuns cea mai veche fabrică din Iași. Este inclusă pe lista monumentelor istorice, dar din halele imense care susțineau utilaje masive au rămas doar pereții. Grinzile și planșeele au fost dărâmate, iar armătura-dezmembrată și vandută la fier vechi. Fabrica nu a fost păzită, iar controalele Poliției au avut efect doar pe termen scurt.
În urmă cu câțiva ani buni se anunța la Iași o nouă privatizare a unei foste „glorii” comuniste. Fabrica de lapte număra înainte de Revoluție peste 1.000 de salariați. Începând cu anul 2003, însă, bunurile societății, printre care și utilajele și spațiile de desfacere au fost vândute contra unor sume derizorii. Anul 2004 aduce blocarea conturilor companiei, iar Finanțele Județene pun sechestru asigurator pe sediul companiei, pe fabrică și pe depozite pentru o datorie de peste 14,6 milioane de lei. Compania intră, inevitabil, în faliment în anul 2009.
Fostă fabrică de bere din Păcurari, cândva clădire de patrimoniu, a dispărut de pe harta Iașiului. Fabrica de bere din Iași este un alt exemplu al economiei comuniste de care capitalismul nu a știut să profite. Până în anul 1990 pe terenurile în care în prezent s-au construit o serie de hypermarket-uri, după ani întregi în care au stat în paragină, se produceau peste zece tipuri de bere: Bucium, Breazu, Ciric, Carpați, Copou, Repedea, Unirea, Iași, Moldova, Bucegi și Berea Hipoglucidica, iar după această data producția s-a diversificat cu sortimentele Zimbru, Zimbru Pils, Cascada, Star, Derby și berea neagră Karl’s Beer Pils. Anul 2003 a adus, însă, ca în cazul majorității coloșilor economiei locale, declinul Fabricii de Bere, în cazul fabricii din Păcurări fiind invocate inclusiv interese imobiliare.
Iar pentru a nu uita domeniile economiei, marile branduri ale Iașiului, care au făcut din acesta, înainte de Revoluție, o adevărată capitală industrială a tării, Complexul Național Muzeal Moldova a decis realizarea, în premieră națională, a unui muzeu de arheologie industrială.
- Published in Cultură
Doi poliţişti au salvat viaţa unei persoane!
Doi poliţişti au salvat viaţa unei persoane!
Agenții principali de Poliție Iulian Ofileanu și Răzvan Gaidus se întorceau cu autospecială la sediul Secției VI, de la un eveniment. Tura lor se terminase și ar fi urmat să plece acasă, când o femeie panicată i-a sesizat că un bărbat aproape inconștient încearcă să conducă un autoturism, însă, cel mai probabil, îi era rău. Polițiștii au intervenit cu promptitudine și au observat un bărbat semiconștient, care se află la volanul unui autoturism, pe bandă I de circulație a drumului public, din zonă CUG.
Au încercat să vorbească cu el, însă comunica greoi, astfel că au oprit autoturismul, scoțând cheile din contact, apelând în același timp 112, pentru că persoană să primească îngrijiri medicale. În acele momente, cei doi polițiști au încercat să țină persoană trează, vorbind cu ea, dându-i să bea apa și au pus-o într-o poziție corespunzătoare. Echipa medicală sosită la față locului a preluat persoană, transportând-o la spital.
Șeful IPJ Iași apreciază promptitudinea cu care au intervenit cei doi polițiști, deși tura lor se terminase.
sursa: ziare.com
- Published in Local
Colectă de haine pentru oamenii străzii!
Colectă de haine pentru oamenii străzii!
Echipa Serviciului Voluntar de Ambulanţă (SVA) Iaşi a lansat o campanie dedicată oamenilor străzii.
Voluntarii îşi propun să adune haine şi paturi pentru cei fără adăpost. Acţiunea se va desfăşura pe toată perioada verii şi a toamnei, urmând că darurile să fie oferite la începutul iernii.
„Oamenii străzii se confruntă cu o mare problemă în a-şi procura haine curate. Ne dorim să întocmim şi o evidenţă cu aceste persoane, pentru a monitoriza lor starea de sănătate. Vrem să-i ajutăm să treacă peste iarnă, să le oferim paturi, haine mai groase, încălţăminte şi să le oferim transportul la centrele deschise pentru ei în Iaşi„, a explicat Marius Graţian Benchea, directorul SVA.
Cei care doresc să sprijine această iniţiativă – pot aduce donaţiile direct la sediul actual al SVA. Iaşi (situat pe stradă Nicolina, nr. 4A, bl. F4, sc. A, parter, ap. 2, Iaşi) sau se pot înregistra pe siteul asociaţiei, ulterior vor fi contactaţi de voluntari care vor strânge pachetele. Până acum ieşenii au donat peste 300 de kilograme de haine.
sursă: ziare.com
- Published in Local
Șpagă pentru operații pe inimă la Iaşi? Percheziții în spitalul din Copou și la casa unui medic
Ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) fac, marţi, trei percheziţii la un cabinet medical şi la două locuinţe ale unui medic de la Institutul de Boli Cardiovasculare Iaşi suspectat că ar fi cerut bani pentru efectuarea operaţiilor. Sumele cerute sunt cuprinse între 1.000 – 1.500 de lei, procurorii suspectând că doar în ultimele două zile, medicul ar fi pretis şi primit bani de la şase persoane.
Potrivit unui comunicat de presă al DGA, lucrătorii Serviciul Judeţean Anticorupţie Iaşi, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, efectuează trei percheziţii la un cabinet medical şi la două locuinţe ale unui medic suspectat de săvârşirea unor infracţiuni de corupţie.
„În cauză există probe certe că, în cursul zilei de alatăieri (luni – n.r) şi ieri (marţi – n.r), medicul vizat a pretins şi primit cu titlu de mită, de la un număr de şase persoane, diferite sume de bani pentru condiţionarea actului medical”, anunţă DGA.
Procurorii menţionează că cercetările continuă pentru probarea întregii activităţi infracţionale. Surse judiciare au precizat că medicul vizat este din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare Iaşi, iar sumele pretinse se încadrează între 1.000 şi 1.500 de lei, pentru efectuarea operaţiilor pe cord. În ultimele două zile, sumele cerute se ridică la 1.500 de euro.
Sursă: Ziarul de Iasi
- Published in Sănătate
Un copil se stinge în spital. Tânărul așteaptă o șansă la viață, însă mama refuză operația
Un copil se stinge în spital. Tânărul așteaptă o șansă la viață, însă mama refuză operația
Un băiat de 12 ani suferă de o gravă afecţiune congenitală. O operaţie pe cord nu poate fi evitată. A fost programat pentru o intervenţie chirurgicală care urma să fie realizată de o echipă de medici din Israel, dar mama a refuzat operaţia.
Motivul: femeia credea că de fapt i se vor lua organele copilului.
Un copil în vârstă de 12 ani, care suferă de o afecţiune congenitală a inimii, aşteaptă şansa la o viaţă normală de câţiva ani, însă aceasta întârzie să apară deoarece mama acestuia nu este de acord cu o intervenţie chirugicală care i-ar salva viaţa.
Acesta se află internat încă de luni în Clinica de Cardiologie Pediatrică a Spitalului de Copii „Sf. Maria“ din Iaşi, fiind adus de la Complexul Romaniţa din Roman, în urma unei consultaţii. Acesta se află acolo încă din anul 2007, fiind abandonat de mama sa, deoarece nu îl putea creşte. Băiatul suferă de tetralogie Fallot, adică are mai multe defecte la nivelul inimii, care îl împiedică să se dezvolte şi să ducă o viaţă normală. Mai mult, acesta prezintă şi un grad de handicap.
Acum trei ani, în anul 2014, prin intermediul medicilor şi al asistenţilor sociali, acesta a avut şansa să fie operat de o echipă medicală din Israel, însă mama a refuzat, crezând că de fapt medicii ar vrea să vândă organele copilului, la acel moment apelând la diverse ameninţări asupra asistenţilor sociali care se ocupau de caz.
„Copilul a fost internat la noi în vederea programării unei intervenţii chirurgicale pe cord, iar starea lui este destul de gravă. Noi am încercat de mai multe ori să îl programăm pentru o intervenţie, însă mama lui a refuzat, a şi scris o declaraţie pe propria răspundere că nu este de acord. Nu este normal ca mama să spună nu, dacă nu ştie ce se întâmplă cu el, el este un om care are o viaţă înainte şi e păcat să nu îi ofere această şansă. Trebuie să înţeleagă şi să fie de acord pentru că s-a ajuns la momentul în care intervenţia se face acum sau niciodată“, a precizat prof. dr. Constantin Iordache, medic primar pediatru în cadrul Clinicii de Cardiologie Pediatrică de la Spitalul de Copii.
Medicii spun că, fiind o afecţiune depistată de la naştere, operaţia se putea realiza încă din primul an de viaţă. Tetralogia Fallot constă în existenţa a patru anomalii anatomice la nivelul inimii, caracterizate prin învineţirea extremităţilor, deoarece fluxul de sânge oxigenat din circulaţia sistemică devine necorespunzător nevoilor organismului.
„Prezintă mai multe defecte la nivelul inimii, adică din naştere inima lui are patru defecte ventriculare, care însă se pot corecta chirurgical, de obicei cu cât pacientul este mai mic, cu atât şansele de refacere sunt mai mari. Cu cât se întârzie, cu atât organismul suferă, el acum este într-o continuă hipoxie, dacă la noi sângele nostru este încărcat cu oxigen cam 90%, la el procentul este de 50%, ceea ce nu este bine nici pentru creier şi nici pentru restul organelor. Dacă merge din salon până în capătul holului şi se întoarce, se învineţeşte şi nu mai poate merge. Cu cât creşte ca vârstă, cu atât e mai grav şi îi scad şansele“, a explicat dr. Ionuţ Albu, medic rezident pediatru.
Mama copilului, greu de găsit
Reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) din Neamţ au început încă din momentul în care copilul a fost internat să o caute pe mama acestuia, pentru a încerca şi de această dată să îi explice importanţa acestei operaţii, însă mama şi-a schimbat domiciliul, aflându-se într-un alt sat din judeţ. Copilul se află din anul 2007 într-un sistem de protecţie în cadrul Complexului Romaniţa, prin hotărârea unei comisii de protecţie, reprezentantul legal al acestuia fiind însă mama sa, care uneori îl vizitează sau îl contactează telefonic.
„În momentul de faţă, mama este reprezentantul legal, are putere de a decide ce se întâmplă cu el, şi pentru a se ajunge să se considere că nu mai are nicio legătură cu el, ar trebui să existe minimum trei luni în care să nu fi fost vizitat sau contactat telefonic, ceea ce până acum nu s-a întâmplat. Este intrat de multă vreme în sistem, pe lângă gradul de handicap are şi o problemă extrem de serioasă la inimă. Au mai fost situaţii în care reprezentantul legal al copilului nu a putut fi găsit şi acesta a fost operat până la urmă pe baza prevederilor ordinului 145 al Ministerului Sănătăţii. Acolo este stipulat că în momentul în care medicul consideră că viaţa pacientului este pusă în pericol, iar intervenţia este în interesul său, însă reprezentantul legal refuză să îşi dea consimţământul, decizia este declinată unei comisii de arbitraj, alcătuită din trei medici. Am mai avut situaţii în care au fost operaţi copii fără acordul reprezentantului legal, în baza unei decizii a unei comisii medicale“, a explicat Magda Vasilache, purtător de cuvânt al DGASPC Neamţ.
În cursul după-amiezii de ieri, reprezentanţii instituţiei au transmis că au reuşit să ia legătura cu mama băiatului, care se afla în drum spre Italia şi că urmează ca zilele acestea să discute cu medicii ieşeni pentru fi informată despre starea copilului şi despre importanţa realizării intervenţiei chirurgicale cât mai urgent.
- Published in Sănătate
Mărturia emoţionantă a preotului ieşean Dan Damaschin care a dus 120 de copii săraci la mare: „Mă întrebaţi dacă a meritat aventura?”
Mărturia emoţionantă a preotului ieşean Dan Damaschin care a dus 120 de copii săraci la mare: „Au făcut baia vieţii lor“. „Visul lui Aurel” a însemnat pentru 120 de copii nevoiaşi, dar premianţi, o vacanţă nemaipomenită.
Tabăra „Visul lui Aurel” a fost organizată de preotul ieşean Dan Damaschin în perioada 2-9 iulie. Timp de o săptămână, 120 de copii din familii necăjite s-au distrat la mare cum nu au mai făcut-o niciodată. Vacanţa elevilor a costat în jur de 18.000 de euro şi a fost posibilă cu ajutorul donaţiilor oamenilor din ţară şi străinătate.
„Visul lui Aurel” a însemnat pentru 120 de copii nevoiaşi, dar premianţi, o vacanţă nemaipomenită. Părintele Dan Damaschin, preot misionar la Biserica „Naşterea Domnului” de la Maternitatea „Cuza-Vodă” din Iaşi, le-a oferit acestora şansa unei tabere cum nici nu îndrăzneau să viseze în căsuţele lor sărăcăcioase din judeţul Iaşi. Cazaţi în pensiuni de patru stele din staţiunea Mamaia, unde au avut asigurate trei mese pe zi, copiii au cucerit pentru prima dată în viaţa lor Marea Neagră. 
Tabăra „Visul lui Aurel” poartă numele celui mai mic elev care a fost selectat de părintele Damaschin să meargă în excursie. Aurel este un băiat de opt ani, din comuna ieşeană Dagâţa, pe care preotul l-a ajutat încă de la naştere. Din cauza nevoilor de acasă, mama lui Aurel era dispusă să renunţe la băiat, însă după rugăminţile preotului şi-a păstrat copilul. De atunci, Aurel este unul dintre cei 1.000 de copii pe care Dan Damaschin prin Asociaţia „Glasul Vieţii” îi ocroteşte de la distanţă, punându-le cele necesare pe masă, în dulap sau în ghiozdan. Din toţi copiii pe care îi ajută, Damaschin i-a selectat în iunie pe cei mai bine pregătiţi şi pe cei mai bătuţi de soartă şi le-a promis o săptămână la mare.
„Aurel a numărat orele şi minutele până la plecare. Toată faţa lui era în bucurie aşa cum nu am mai văzut-o niciodată. Mi-am propus prin această tabără să le ofer copiilor olimpici, premianţi sau orfani şansa la normalitate. Să simtă şi ei aceeaşi fericire pe care o trăieşte un copil atunci când este dus de părinţii lui la mare”, a precizat preotul misionar. Damaschin a reuşit să-şi îndeplinească proiectul cu sprijinul oamenilor din ţară şi străinătate care au încredere că banii pe care îi donează chiar ajung la cele mai năpăstuite familii. Preotul a strâns 18.000 de euro şi astfel a reuşit să facă posibilă tabără „Visul lui Aurel”. Cumpărăturile pentru o astfel de vacanţă a cuprins de la şlapi şi costume de baie, până la pamperşi, pastile sau saltele de dormit. „Dacă mă întrebaţi «dacă a meritat aventura?» vă voi răspunde, fară nicio ezitare, de o mie de ori: Da! Da, pentru bucuria copiilor care au văzut şi au făcut baia vieţii lor în mare! Da, pentru copiii care s-au culcat sătui, curaţi, în paturi de 4 stele! Da, pentru ca Delfinariu, poneii, terasele, hora, filmele şi discoteca nu sunt monopolul copiilor de bani gata de prin Costineşti sau Mamaia”, a mai nuanţat părintele.
Persoanele interesate să sprijine proiectele părintelui Damaschin pot vizita site-ul Asociaţiei „Glasul Vieţii”, pe care voluntarii părintelui l-au înfiinţat pentru promovarea proiectelor, îl pot contacta la numărul de telefon 0744.798.610 sau îi pot scrie pe pagina personală de Facebook
Sursă: Iulia Ciuhu – Adevărul.ro
- Published in Local
Miroslava, mai bogată decât oraşele Hârlău si Târgu Frumos la un loc. Și Ciurea e pe val!
Miroslava are venituri proprii cât Tg. Frumos şi Hârlău la un loc. Și Ciurea e pe val. Pe ultimele locuri în clasament sunt Drăguşeni, Costeşti şi Grozeşti.
Comuna Miroslava are venituri mai mari decât fiecare dintre oraşele judeţului, respectiv decât Tg. Frumos, Hârlău sau Podu Iloaiei. De altfel, şi populaţia acestei suburbii a Iaşiului este mai mare decât oricare dintre cele trei oraşe, după rezultatele ultimului recensământ oficial.
Potrivit situaţiei realizate de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, privind execuţia veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale pe unităţi administrativ-teritoriale, în 2014, Miroslava a avut venituri totale de 23,9 milioane de lei, în comparaţie cu 20,5 milioane – Tg. Frumos, 19,7 milioane – Hârlău şi 12,2 milioane de lei – Podu Iloaiei.
Diferenţa este însă şi mai mare dacă vorbim de venituri proprii. Astfel, Miroslava a produs mai mult de jumătate din veniturile pe care le-a avut la dispoziţie în 2014, respectiv 13,3 milioane de lei.
Administraţia locală din Tg. Frumos a contabilizat din surse proprii doar ceva mai mult de o treime din bugetul său (7 milioane), iar celelalte două oraşe – ceva mai mult de un sfert (5,5 milioane la Hârlău şi 3,1 milioane de lei la Podu Iloaiei).
Municipiile primesc mai mult decât realizează
Cât priveşte cele două municipii din judeţ, şi ele au obţinut finanţare mai mare decât dublul veniturilor proprii. În 2014, Iaşiul a avut la dispoziţie 717,3 milioane de lei (dintre care 324 milioane venituri proprii), iar Paşcaniul, la o populaţie de zece ori mai mică, a avut un buget de 64,2 milioane de lei (23,75 milioane din venituri proprii).
De altfel, cel mai relevant clasament al localităţilor ieşene pentru puterea lor economică este cel care compară veniturile proprii. La aceste venituri se pot adăuga subvenţii, fonduri europene sau din rectificări bugetare etc., ajungându-se astfel chiar şi la înzecirea sumei.
De exemplu, comuna Horleşti a realizat, din venituri proprii, 0,85 milioane de lei în 2014, dar în acel an a primit peste 10 milioane de lei subvenţii de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Anul 2014 a fost unul bănos şi pentru comuna Dumeşti. Celor 2 milioane de lei, bani produşi în comună, li s-au adăugat alte 7 milioane din fonduri europene plus încă 3,4 milioane din subvenţii şi alte 4 milioane din sume defalcate ulterior din cotele de TVA.
„În campanie, unii trimiteau felicitări şi reclame. Eu trimiteam somaţii“
Miroslava conduce detaşat în clasamentul veniturilor proprii, cu 13,3 milioane de lei, urmată, dintre comune, de Holboca, 4,6 milioane, Ciurea, 4,6 milioane, şi Aroneanu, 4 milioane de lei venituri proprii în 2014 – ultimul din raportările anuale complete ale DGRFP Iaşi.
La cealaltă extremă, cu mai puţin de jumătate de milion de lei realizaţi în ograda proprie, sunt, în ordine descrescătoare, Mădârjac, Drăguşeni, Costeşti şi Grozeşti. De reţinut însă că primele trei comune numără între 11,5 şi 12 mii de locuitori, în vreme ce în fiecare dintre comunele sărace trăiesc mai puţin de 1.800 de oameni.
Un caz interesant este cel al comunei Aroneanu: cei 3.400 de locuitori ai săi au crescut veniturile proprii ale comunei cu 50 la sută din 2012 (1,17 milioane lei) în 2013 (1,75 milioane lei) şi cu peste 100 la sută din 2013 în 2014 (4 milioane de lei). Chiar dacă ar fi o greşeală în datele celor de la Finanţe Publice, primarul comunei, Benoni Moruzi, ne-a explicat că importantă este colectarea taxelor şi impozitelor.
„Anul trecut, în campanie, unii trimiteau felicitări şi reclame. Eu trimiteam somaţii de plată“, spune el, explicând că bugetul mic nu îngăduie să se piardă niciun leu.
Pentru 2015, veniturile proprii nu treceau de 1,7 milioane de lei.
În 2016, veniturile totale ale Primăriei Miroslava au depăşit 28 de milioane de lei, dintre care 16 milioane au fost venituri proprii.
Previziunile pentru anul în curs sunt 29, respectiv 18 milioane de lei, conform proiecţiei de buget, lăsând în urmă iarăşi Tg. Frumos (23,5, respectiv 8,4 milioane lei).
Pentru o altă candidată la podium, Ciurea, veniturile totale estimate pentru 2017 trec de 22 de milioane de lei, din care 8,8 milioane sunt venituri proprii – cam cât a avut Hârlăul anul trecut.
Criteriul populaţiei şi cel al apropierii de aglomeraţiile urbane sunt cei mai importanţi factori care determină puterea economică a comunelor. Astfel, cu o excepţie (Rediu), comunele suburbane Iaşiului se regăsesc între primele 15 în topul veniturilor proprii.
Pe de altă parte, dacă Miroslava şi Ciurea se regăsesc pe podium din 2012 încoace, alături când de Valea Lupului, când de Tomeşti, când de Holboca, la fel şi ultimele locuri par a fi rezervate de Mădârjac, Drăguşeni, Grozeşti. Sărăcia e o povară, dar şi ecartul dintre primul şi ultimul loc din clasament se măreşte pe an ce trece.
Material realizat de catre RADU MEȘNIȚĂ – Ziarul de Iasi
- Published in Local
Podu Roș, în centrul atenției: Iată ce schimbări va suferi podul pietonal de peste Bahlui
Iată ce schimbări va suferi Podu Roș, podul pietonal de peste Bahlui
Podu Roș este momentan în centrul atenției angajaților de la spațiile verzi. Astfel, gardurile de protecție ale podului pietonal din zona omonimă vor fi înlocuite cu unele zincate care, conform spuselor șefilor societății SC Servicii Publice, nu va mai necesita vopsiri. Aceștia mai precizează și că activitățile au fost demarate în urma unei comenzi venite din partea Primăriei Iași.
Mai mult decât atât, în plan se află executarea acestui tip de lucrări pentru toate podurile pietonale din Iași.
Citește și Iașiul în viziunea străinilor – Te-ai întrebat vreodată cum arată prin ochii lor?
Istoria legată de Podu Roș și de denumirea acestuia
Podu Roș este simbolul cartierului care a luat același nume. Acesta datează cel puțin din secolul al XVIII-lea, fiind inițial din lemn. În anii 1835-1836 este ridicat, din porunca domnului Mihail Sturdza, din piatră. Deși legendele legate de acesta nu sunt puține, constatarea finală este că denumirea acestuia vine chiar de la balustrade, care erau vopsite în roșu. La baza acestei certitudini stă un dosar cuprinzând „Acta banilor cheltuiți pentru zugrăvitul parmaclâcurilor de la poduri pe drumul ostenesc” din perioada 1828-1834, care menționează că balustradele metalice ale podului erau vopsite în roșu”.
sursa: ziarulevenimentul.ro
- Published in Local
Campionatul de fotbal „Neymar Jr’s Five” – Am scris istorie în Brazilia!
Am scris istorie la campionatul de fotbal 5-la-5 din Brazilia!
În acest weekend, tricolorul țării a fluturat în Brazilia, în urma victoriei spectaculoase a echipei Tao United, reprezentanta României, în cadrul celei de-a doua ediții a campionatului „Neymar Jr’s Five”, cel mai mare campionat de fotbal 5-la-5 din lume.
Echipa României a evoluat în fața a milioane de spectatori
Echipa formată din Ionuţ Movileanu – Movi(25 de ani), Dragoş Bogdan – Tigana(42 de ani), Mihai Mihalache – Careca(37 de ani), Constantin Ion – Costi(22 de ani), Gabriel Ion – Gabi(20 de ani), Silviu Radu – Nadal(25 de ani) a făcut spectacol în fața a milioane de spectatori, dar și a starurilor braziliene Neymar Jr. și Gabriel Jesus.
La campionatul desfășurat în Praia Grande, reprezentativa României s-a impus în fața a peste 100.000 de jucători din 53 de țări.
Silviu Radu – golul de aur al competiției
Bătălia finală pentru titlul de campioni mondiali s-a dat între Tao United și echipa Marii Britanii, jocul fiind adjudecat de România, prin Golul de Aur executat de Silviu Radu.
„Când am reușit să intru în posesia mingii și am început să înaintez către poartă, mi-au dat lacrimile de bucurie, așa că nu știu exact cum am înscris golul”, a declarat Silviu Radu.
Neymar, mândru de desfășurarea evenimentelor
„Mă bucur că am reușit să găzduiesc pentru a doua oară finala mondială la institutul meu de fotbal din Brazilia. Sunt o mulțime de jucători din întreaga lume care își dedică multă pasiune pentru acest sport și asta nu face decât să fiu mândru că îi pot reuni pe același teren și să le dau șansa să joace fotbal amator la un alt nivel”, a spus Neymar. De asemenea, acesta a lăudat performanța echipei Tao United, Victoria fiind sărbătorită printr-un meci amical între echipa României și una din care au făcut parte Neymar și vedeta Manchester City, Gabriel Jesus.
„Când am ajuns la teren, am văzut motivația echipei României și mi-am spus în sine că au stofă de campioni. Și așa a fost”, a mai spus Neymar Jr.
În urma acestei victorii, campioana mondială din 2017 la fotbal 5-la-5 a câștigat o excursie la Barcelona și ocazia de a-l vedea pe Neymar evoluând pe Camp Nou.
- Published in Sport