Impresionant! Lucruri neștiute despre România
Lucruri neștiute despre România. Știai că…?
Bancnota românească de 10 bani pusă în circulație în 1917 este cea mai mică bancnotă din lume. Dimensiunile acesteia erau de doar de 2,75 x 3.80 cm.
Biserica de lemn a Mănăstirii Săpânța-Peri este cea mai înaltă biserică din lume. Construcția are o înălțime totală de 78 metri, se află pe malul Tisei și fost realizată între anii 1998 și 2003. Turla mănăstirii este vizibilă de la o distanță de cinci kilometri peste Tisa și poate fi admirată de românii din Transcarpația, regiune a Maramureșului istoric rămasă în Ucraina.
Manastire
Cel mai scump ziar din lume este un ziar românesc. Zimbrulu și Vulturulu, gazetă bisăptămânală politică și literară și primul ziar de orientare unionistă, a apărut pe 3 iulie 1850, la Iași. Un exemplar din 1858, expediat către un destinatar din Galați, a fost achiziționat în anul 2007 de către colecționarul londonez Joseph Hackmey pentru suma de 1.115.000 USD (830.000 euro). Valoarea ridicată a exemplarului este dată și de faptul că acesta are aplicate pe prima pagina opt timbre din cea de a doua emisiune Cap de bour (unele dintre cele mai valoroase timbre din lume).
Există o religie născută pe teritoriul României și care este astăzi este răspândită în Statele Unite ale Americii, Scoția, Țările de Jos și Ungaria. Este vorba despre credință unitariană, care a apărut în Transilvania la mijlocul secolului al XVI-lea.
SONY DSC
Canalul Dunăre-Marea Neagră este pe locul trei în lume în topul celor mai lungi căi de navigație create de mâna omului (după Canalul Suez și Canalul Panama). Pentru construcția sa au fost excavați 294 milioane m3 la canalul principal și alte 87 milioane m3 la ramura nordică, Poarta Albă-Midia Năvodari (mai mult cu 25 milioane decât la Canalul Suez și cu 140 milioane decât la Canalul Panama). Construirea canalului a necesitat o investiție de circa 2 miliarde de dolari, ceea ce presupune o durată de recuperare a investiției de peste 600 de ani.
Strada Sforii din Brașov este cea de a treia cea mai îngustă stradă a Europei (după Spreuerhofstraße din Germanania și Parliament Street din England Anglia). Strada are 83 de metri lungime, iar lățimea ei este cuprinsă între 1,11 și 1,35 m.
Soprana Alma Gluck, una din cele mai faimoase artiste licrice ale lumii și prima cântăreață de operă care a reușit să vândă 1 milion de înregistrări, s-a născut La Iași, pe 11 mai 1884.
Și, tot în 1884, Timișoara devenea primul oraș din Europa continentală cu străzile iluminate electric.
Cele mai vechi fosile de homo sapiens din Europa au fost descoperite în sud-vestul României, în Peștera cu Oase. Fosilele, provenind de la trei indivizi (numiți de cercetători “Oase 1”, “Oase 2” și “Oase 3”), au fost datate la o vechime de 35.000 de ani, sau 40.500 folosind date calibrate.
Cea mai înaltă sculptură din Europa este chipul lui Decebal sculptat într-o stâncă de la Cazanele Dunării. Basorelieful are 55 m înălțime și o lățime de 25 m. Alte dimensiuni: lungimea ochilor: 4,3 metri; lungimea nasului: 7 metri; lățimea nasului: 4 metri.
Palatul Parlamentului este cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume. Cu o suprafață desfășurată de 330.000 m², se află pe locul 2 în lume la capitolul “Clădiri Administrative” (după clădirea Pentagonului), iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m³ ai săi, pe locul 3 în lume, după clădirea de asamblare a rachetelor spațiale de la Cape Canaveral din Florida și după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic.
Muzeul Astra din Sibiu este al doilea cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Se întinde pe o suprafață de 96 hectare, din care expoziția propriu-zisă ocupă 42 de hectare.
Cea mai lungă poezie de dragoste din lume este Luceafărul, de Mihai Eminescu. Un record oficializat în februarie 2009.
Cel mai vârstnic atlet din lume care a câștigat o probă de maraton este românca Constantina Diță. Aceasta a câștigat proba în 2008, la Jocurile Olimpice de vară de la Beijing, la vârsta de 38 de ani.
Pilotul de curse cu cea mai îndelungată carieră este românul Laurențiu Moldovan: 39 de ani și 364 de zile.
Amfetaminele au fost descoperite și sintetizate pentru prima dată în lume de către românul Lazăr Edeleanu. Tot Lazăr Edeleanu este și inventatorul metodei moderne de rafinare a petrolului.
Cea mai veche inscripție din lume pare a fi cea descoperită de arheologi pe șantierul autostrăzii Sibiu-Orăștie pe 31 octombrie 2012. Aceasta ar putea dovedi existența scrisului încă din neoliticul timpuriu (cca. 6600 – 5500 î.Hr.).
Cea mai veche vopsea cunoscută în istoria lumii a fost descoperită tot pe șantierul autostrăzii Sibiu-Orăștie.
Rețeaua de transport în comun de suprafață din București este cea de a patra mai mare din Europa (și una dinte cele mai dense de pe continent, transportând 2,3 milioane de pasageri pe zi).
- Published in Cultură
Povestea EMOȚIONANTĂ a ieșencei în brațele căreia s-au născut peste o mie de bebeluși. Felicitări!
Povestea EMOȚIONANTĂ a ieșencei în brațele căreia s-au născut peste o mie de bebeluși.
Meseria de „moaşă“ dispare încet-încet de la un an la altul, după desfiinţarea secţiei de profil de la UMF Iaşi, acum doi ani. Asta în ciuda faptului că lipsa moaşelor autorizate ţine Iaşul şi România pe primul loc în ţară, respectiv în UE la mortalitate infantilă şi la numărul de mame minore.
Alte statistici îngrozitoare legate direct de lipsa moaşelor în comunităţi: anual, aproape 20.000 de mame sunt adolescente, iar peste 40.000 de mame nu au avut nicio vizită medicală înaintea naşterii. Din acest motiv, în statisticile oficiale suntem primii şi la numărul nou-născuţilor cu malformaţii. „Ziarul de Iaşi“ a stat de vorbă cu cea mai „prolifică“ moaşă din judeţ.
La cei 60 de ani ai săi, Maria Bolotă este ieşeanca în braţele căreia s-au născut aproape o mie de bebeluşi. Ea este şi prima femeie licenţiată în specializarea de moaşă la Iaşi, făcând facultatea la 50 de ani. Acum e înscrisă la doctorat şi vrea să lupte în continuare pentru sănătatea mamelor şi a nou-născuţilor, prin orice mijloc.
Povestei primei moaşe cu patalama din Iaşi, în rândurile următoare:
La sfârşitul anului trecut, Ministerul Sănătăţii (MS) anunţa că România este cunoscută ca fiind ţara cu cea mai mare rată de mortalitate infantilă, de sarcini nesupravegheate şi de sarcini în rândul adolescentelor din toată Europa.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, rata mortalităţii infantile în 2015 era de 8 la mie, de aproape două ori mai mare decât rata medie a UE, iar în acelaşi an au născut 41.000 de femei care nu au avut nicio vizită medicală pe durata sarcinii, fie din cauza sărăciei, fie din cauza accesului dificil la medic. Mai mult, alte 18.500 mame au fost adolescente, reprezentanţii MS subliinind că toate aceste probleme ar putea fi prevenite cu ajutorul moaşelor.
„Rolul lor este să asiste sarcina aflată în parametri normali, să urmărească şi să asiste naşterea naturală, să îngrijească mama şi nou-născutul cel puţin 28 de zile după naştere, să recunoască eventualele complicaţii medicale şi să ajute la prevenirea sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor“, au precizat reprezentanţii MS.
În momentul de faţă, la nivel naţional există doar 1.000 de moaşe licenţiate, dintre care în Iaşi sunt aproximativ 100. Însă nu toate pot fi integrate în sistemul de îngrijiri, din cauza legislaţiei lacunare, în România nefiind norme de practică, ghiduri şi protocoale care să reglementeze clar această profesie.
„Ideal ar fi ca această susţinere să însemne existenţa unei moaşe în fiecare comunitate, mai ales în sate, deoarece ar avea răbdare şi au cunoştinţele necesare. De obicei, femeile din mediul rural ajung direct la spital să nască, şi astfel se nasc copii cu malformaţii sau cu alte probleme de sănătate“, a explicat Liliana Pintilie, preşedintele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR), filiala Iaşi.
Secţie desfiinţată
La Iaşi, situaţia este una dramatică, deoarece, în urmă cu aproximativ patru ani, conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi (UMF) a decis desfiinţarea specializării de moaşe, deoarece numărul de studenţi care accesau programul erau unul foarte mic.
Astfel, dacă în 2007 a absolvit prima promoţie, în anul 2015 a absolvit ultima, care a avut nouă studenţi, un număr extrem de mic având în vedere că alte generaţii aveau câte 30 de studenţi.
Maria Bolotă este prima moaşă din Iaşi care a absolvit această specializare, la aproape 50 de ani, după ce 25 de ani a mângâiat pe creştet femeile care se pregăteau să dea naştere copiilor, fiind asistentă de obstetrică-ginecologie.
Anul trecut s-a înscris şi la un doctorat, dorind să găsească factorii care duc la ruperea prematură a membranelor înainte de termen, să curme şi suferinţa mamelor care îşi pierd copiii prin naşterea prematură. Din păcate, spune ea, în ultimii ani, lipsa moaşelor din fiecare comunitate a dus la o creştere a naşterilor prin cezariană, majoritatea femeilor fiind speriate de dureri, neavând cine să le încurajeze şi să sufere alături de ele până aduc pe lume copilul.
Moaşa, un liant al familiei
În urmă cu cîteva zeci de ani, moaşele erau cele cărora duminica, la biserică, oamenii le dădeau bineţe, fiind cunoscute ca făcând parte dintre oamenii respectaţi dintr-o comunitate, alături de preot, învăţător sau medic. Ele erau cele care reuşeau să împlinească visul unei familii, aducînd pe lume „boţul de aur“ din fiecare casă.
Maria Bolotă nu a numărat vreodată câte astfel de bucurii a adus în fiecare casă prin care a trecut, fiind vorba de sute, chiar o mie. Asta pentru că fiecare dintre ele a reprezentat „o minune dumnezeiască“, însă totodată şi o responsabilitate de care s-a bucurat abia după ce amândoi, şi mama şi copilul, erau bine.
Tot moaşele erau cele care pe vremuri, dacă erau repartizate într-un sat, începeau să îl cunoască la pas încă din momentul în care coborau din autobuz. Participau la petreceri, la reuniuni sau la praznice, în special acolo unde se adunau cei mai mulţi oameni, iar grija lor era să identifice viitoarele mămici, întrebând în stânga şi-n dreapta de ele pentru a le putea găsi cât mai uşor.
Moaşele luau în mâini cele două vieţi şi le purtau de grijă până ce „minunea dumnezeiască“, aşa cum le place lor să le spună bebeluşilor, ajungea pe lume.
În primii ani, Maria Bolotă a fost moaşă în Movileni, la câţiva kilometri de oraş, fiind repartizată acolo chiar dacă terminase cu nota 10. Atunci a auzit şi pentru prima dată cum oamenii îi spuneau „coana moaşă“, iar la acel moment i se părea un fel de jignire, deoarece exista preconcepţia că moaşele erau femei simple, fără niciun fel de studii, care doar ajutau mamele să nască, pe baza unui spirit instinctiv. Mai apoi a realizat că, de fapt, moaşa e cea care modelează, aşteaptă şi dă siguranţă mamei că totul va fi bine.
„După ce-am terminat şcoala postliceală, în anul 1975, am fost trimisă la Movileni, pentru că nu aveam buletin de Iaşi. Atunci directiva era ca să trimitem femeile să nască la clinicile universitare, iar noi aveam rolul cel mai important în depistarea gravidei, dispensarizarea şi urmărirea ei după naştere. Dacă nu depistam gravidele până în trimestrul I eram sancţionată. Atunci era şi problema cu întreruperea sarcinilor, şi trebuia să te ocupi şi de consiliere, să îi explici că mai importantă e viaţa ei, a celor doi-trei copii, decât să facă o nenorocire. Pentru că, unde mănâncă trei, mai mănâncă unul“, povesteşte femeia, spunând că în decursul acestor ani a convins multe femei să nu îşi abandoneze copilul.
- Published in Local
Recoltă abandonată în câmp din cauza zilierilor pretenţioşi. Fermier: „E peste puterea mea să-i conving să lucreze“
Recoltă abandonată în câmp din cauza zilierilor pretenţioşi
Tot mai mulţi agricultori din judeţul Dolj spun că sunt nevoiţi să îşi abandoneze recolta pe câmp, din cauză că nu găsesc forţă de muncă. Oamenii susţin că zilierii nu vor să vină la lucru, iar atunci când reuşesc să-i convingă, aceştia acceptă doar cu anumite condiţii.
Claudiu Dună este unul din fermierii din oraşul Dăbuleni (Dolj) care pur şi simplu au lăsat recolta să se usuce pe câmp. Anul acesta din cinci hectare de pepeni a recoltat doar jumătate.
Agricultorul are în momentul de faţă 200 de tone de lubeniţă neculeasă şi susţine că a luat această decizie pentru că nu a găsit forţă de muncă.
„Producţia la pepeni anul acesta a fost bună, dar când a venit timpul să o culeg mi-am dat seama că nu am cu cine. Am plătit 1.000 de lei la 10 oameni pe zi, însă dacă stau să trag linie realizez că profitul nu este absolut deloc în astfel de condiţii. Oamenii nu vor să vină la muncă, iar în momentul în care acceptă pun şi condiţii, vor mâncare, băutură şi să lucreze doar patru ore pe zi. Jumătate din recoltă a rămas pe câmp, mai exact 200 de tone. Le-am abandonat pentru că nu am avută altă soluţie.
Îmi pare rău, dar nu am ce să fac. În momentul de faţă noi nu mai vindem lubeniţa nici cu 20 de bani, iar mie acum îmi trebuie 15 oameni. Dacă fac un calcul trebuie să scot din buzunar 1.500 de lei pe zi. Chiar nu se merită. Românilor nu le place să muncească şi stau la mila statului, pentru că ştiu că primesc ajutor social şi nu fac nimic. Mi-au spus în faţă acest lucru şi a trebuit să accept realitatea“, a povestit fermierul.
Fermierii şi-au abandonat recolta pe câmp
Zmeura s-a uscat pe câmp
În comuna doljeană Leu, agricultorii sunt în aceeaşi situaţie. Cinci tone de zmeură au rămas neculese pe câmp, iar fermierii se plâng că nu găsesc zilieri.
„Nici nu îmi mai vine să vin pe câmp să văd cum toată recolta s-a uscat. Oamenii nu vor să vină la muncă, pentru că motivează că salariul minim pe conomie s-a mărit, aşa că vor mai mulţi bani. Efectiv nu ai pe cine să iei din sat să vină să te ajute. Mi-au spus că mai bine stau la umbră decât să vină să stea prin soare, aşa că, din cauza lipsei de forţă, nu am mai recoltat. Pentru un kilogram de zmeură culeasă le-am oferit 4 lei, însă şi aşa au refuzat. Suntem disperaţi şi chiar nu ştiu ce o să facem la anul.
Cu siguranţă situaţia va fi la fel, iar oamenii vor refuza categoric să muncească cu ziua. Noi nu ne permitem să le oferim mai mult, pentru că trebuie să scoatem şi profit, însă ei nu înţeleg acest lucru şi cred că vor să profităm după urma lor, lucru total neadevărat. Dacă ar dispărea ajutoarele sociale atunci ar trebui să muncească. Dacă ştiu că au un venit acolo lună de lună nu se mai gândesc şi să muncească. Se mulţumesc cu ce primesc şi nu vor să facă nimic“, a povestit şi Maria Nicolae, producător din comuna doljeană Leu.
Fermierii susţin că nu găsesc forţă de muncă
Majoritatea zilierilor consideră că programul de opt ore este prea lung, aşa că refuză din start oportunitatea de a câştiga un ban.
„Mie până la ora 12.00 două persoane mi-au cerut suma de 150 de lei, iar neavând altă soluţie le-am dat banii. Pe lângă cei 150 de lei mi-au mai cerut ţigări şi băutură. Am avut de încărcat două maşini de lubeniţă“, a mai povestit Doina Dună, din oraşul Dăbuleni.
Agricultorii din Dolj spun că uneori sunt nevoiţi să caute zilieri şi în alte localităţi, iar de cele mai multe ori pierd toată ziua fără să aibă nimic de câştigat.
„Dacă la cules, la recoltat ar fi forţă de muncă, cu siguranţă noi ne-am scoate cheltuielile, dar exact la punctul-cheie noi ajungem să ne împotmolim. Dacă eu le dau lor 4 lei pe kilogramul de zmeură recoltat şi mai plătesc şi ce am investit, cu siguranţă sunt pe minus. În pieţe, un kilogram de zmeură ajunge undeva la opt lei. Dacă facem un calcul munca este în zadar. Am căutat oameni care să vină la muncă şi în alte localităţi, dar tot nu am găsit. Mai mult decât ce am făcut nu mai pot să fac. Este peste puterea mea să îi conving să vină să lucreze“, a mai povestit Maria Nicolae.
- Published in National
Povestea lui Ice, câinele husky furat din Iaşi şi recuperat după ce mii de români s-au implicat în căutarea lui. „M-au sunat până şi oameni din Timişoara, din Deva“
Un câine rasa Husky furat din faţa casei unor ieşeni şi ţinut captiv într-o gospodărie de la câteva sute de kilometri distanţă a fost recuperat miraculos de stăpâni după ce aceştia au creat o pagină pe Facebook. Căţelul a ajuns din nou în curtea stăpânilor după o lună şi jumătate, iar ieşenii vor să dea o petrecere la care să-i invite pe necunoscuţii de pe Facebook care s-au implicat în găsirea lui.
Poveste cu final fericit pentru un câine de rasă care timp de o lună şi jumătate a fost ţinut captiv într-o gospodărie necunoscută din judeţul Vrancea. Căţelul de un an din rasa Husky a fost liantul unei comunităţi online la care au aderat mii de persoane din întreaga ţară şi care a avut un singur scop: să-l găsească pe Ice şi să îl readucă în curtea stăpânilor săi.
Ice dispăruse de acasă încă de la mijlocul lunii februarie, însă insistenţa stăpânilor de a-l găsi a impresionat români din toate colţurile ţării care, în cele din urmă, au reuşit să producă minunea: împreună, l-au readus acasă.
Comunitatea de pe Facebook
Superbul căţel de un an a devenit membru al familiei Tănasă din Iaşi în urmă cu aproximativ de un an. Masculul din rasa Husky a fost răsfăţat de pui de toţi membrii familiei, dar mai ales de mezinul familiei, Eliade, cel care a suferit cel mai mult atunci când Ice a dispărut din faţa casei. Întâmplarea nefericită, ne povesteşte Loredana Tănasă (42 de ani), stăpâna lui Ice, s-a petrecut pe 10 februarie 2016. Căţelul a ieşit din curte după o femelă în călduri şi ar fi fost furat. Era momentul în care familia Tănasă a demarat o adevărată campanie pentru a-l regăsi pe căţel.
„Am început căutările din zona în care locuim, cartierul Bucium din Iaşi. Am mers iniţial pe o rază de două-trei staţii de autobuz şi am întrebat lumea dacă-l văzuse pe Ice. Am pus afişe cu poza lui în mai multe zone din oraş şi mi-a venit idea şi cu pagina de Facebook”, ne-a povestit Loredana Tănasă (foto jos).
Aşa a început povestea paginii de Facebook „Ice vrea acasă”, care avea să închege o adevărată comunitate de iubitori de animale din toată ţara care s-au implicat în găsirea lui Ice. Loredana Tănasă mai spune că, după ce postările despre Ice au început să se viralizeze, a primit telefoane de la zeci de la persoane din toate colţurile ţării. Cei mai mulţi o sunau pe femeie pentru a o încuraja să nu renunţe la căutarea câinelui şi o felicitau pentru sârguinţa sa. „M-au sunat până şi oameni din Timişoara, din Deva. Foarte mulţi crescători de animale, dresori sau medici veterinari care mi-au spus să nu renunţ. M-a impresionat lucrul acesta, pentru că eram sunată de persoane necunoscute, foarte multe dintre ele care îşi pierduseră şi ele câinii şi care mă încurajau să continui”, ne-a mai spus Loredana Tănasă.
Găsit la 250 de kilometri
Ieşeanca mai povesteşte că, nu de puţine ori, era sunată şi noaptea, de oameni de bună credinţă care vedeau hoinărind pe străzi căţei care semănau cu Ice. Într-o noapte, îşi aminteşte femeia, a fost sunată în jurul orei 1.00 şi a plecat instantaneu până la marginea oraşului cu speranţa că îşi va recupera căţelul.
„Mă mutasem pe străzi. Mă duceam în toate locurile de unde primeam un telefon că ar putea fi Ice. Ţin minte că cineva m-a criticat că ar trebui să renunţ că, până la urmă, e doar un câine. Însă eu nu pot gândi aşa. Dacă ai un câine ca un simplu accesoriu e posibil să renunţi, dar pentru noi Ice e mult mai mult de atât. E parte din familie”, ne-a mai spus femeia. Comunitate online în sprijinul câinilor pierduţi Minunea pentru familia Tănasă din Iaşi a venit în urmă cu câteva zile, atunci când doamna Loredana a fost sunată de un necunoscut din judeţul Vrancea. Se întâmpla într-o seară, atunci când cel de la celălalt capăt al serii, spune Loredana Tănasă, i-a redat speranţa. „Să ştiţi că v-am găsit câinele”, îi spunea necunoscutul ieşencei. După mai multe conversaţii, dar şi un schimb de fotografii, Loredana Tănasă s-a convins că patrupedul găsit de necunoscutul din Vrancea, Nelu N., era chiar Ice.
„Câinele era ţinut de într-o dubă, nu era hrănit, şi era păstrat doar pentru amuzamentul celor trei copiii ai celui care îl avea, fără a fi îngrijit. Domnul care m-a sunat a fost impresionat de cât de multă lume îl căuta pe Ice aşa că a mers chiar el la acea familie şi l-a luat pe Ice. Ne-am întâlnit la jumătatea drumului şi aşa Ice s-a întors la noi”, ne-a mai spus Loredana Tănasă. Femeia a aflat că patrupedul său a ajuns la familia din Vrancea după ce fusese furat de un vânzător ambulant de flori din cartierul său. Ajuns acasă, Ice a fost dus la veterinar şi astfel familia aflat că slăbise cu 19 kilograme. „Vouă vă datorez totul”, s-a adresat stăpâna lui Ice membrilor comunităţii „Ice vrea acasă”, transformată în „Ice e acasă” imediat după găsirea patrupedului.
Loredana Tănasă ne-a mai povestit că, în perioada următoare, intenţionează să dea o petrecere la care să îi invite pe toţi cei care a ajutat-o să îl găsească pe Ice. Cunoscuţi şi necunoscuţi laolaltă. Între timp, pagina „Ice e acasă” rămâne activă şi va fi folosită de toţi cei care îşi pierd câinele. Primul patruped pierdut în numele căruia a fost postat un mesaj de acest gen este un ciobănesc german de patru ani, dispărut de acasă acum câteva zile.
15.500 de share-uri a strâns postarea de pe paginea Ice vrea acasă cu ajutorul căreia căţelul a fost descoperit în Vrancea
Vreau acasă la ai mei,strigă ICE! Vă rog,distribuiți această pagină și aceste postări! Ofer 500 EURO RECOMPENSĂ! Doar împreună îl putem găsi!Tel.0723097915Multumesc!❤❤
Posted by ICE ESTE ACASĂ on 19 Martie 2017
- Published in Local
Cum faci bani din YouTube. Doi tineri ieșeni încasează 2,2 milioane lei pe an cu un canal de muzică pentru copii
In urma cu cativa ani, doi tineri din Iasi, sot si sotie, lansau un canal de YouTube cu muzica si videoclipuri pentru copii – un proiect creat mai mult dintr-o joaca, ce a ajuns sa le aduca, anul trecut, venituri de 2,2 milioane de lei. Care este povestea acestei afaceri, de cati bani au nevoie pentru a produce continut pentru canalul de YouTube si cum functioneaza lucrurile in aceasta industrie.
In 2012, cand se lansa TraLaLa, optiunile pentru relaxarea prin muzica a copiilor erau limitate. Asa a aparut ideea acestui canal de YouTube cu videoclipuri distractive pentru copii, creat de sotii Alexandru si Cristina Badan.
„Noi nu am gandit la inceput acest proiect ca pe niciun fel de afacere. Am pornit intr-o perioada in care YouTube nu intrase inca pe piata din Romania, deci practic nu ne puteam pune problema de incasari din publicitate.
Avem trei copii. Primii doi aveau la momentul respectiv 3-4 ani si cautam sa le punem muzica si videoclipuri pe YouTube – platforma care luase deja o amploare foarte mare.
A fost doar o simpla idee si am incercat sa o punem in practica. Niciunul dintre noi nu eram implicati in vreun fel in industria muzicala, n-am avut nicio legatura cu domeniul, drept urmare nu a fost foarte usor. Nu aveam habar ce inseamna productia de animatie si am luat totul pas cu pas. Cel mai important pentru noi era sa nu utilizam muzica piratata, un lucru ce se practica destul de des la momentul respectiv si pe YouTube. Cei mai multi luau un fisier audio, puneau un colaj de poze si le urcau pe YouTube”, povesteste Alexandru Badan.
Cum se fac bani din YouTube
In prezent, cei doi investesc circa 40.000 euro lunar in muzica si videoclipurile postate pe YouTube.
Cristina si Alexandru Badan, fondatorii TraLaLa
Animatia este in mod clar cea mai scumpa. in ultima perioada investim in productii 3D, pentru care costurile depasesc 5.000 de euro/minut. Din cauza faptului ca sunt putini animatori in Romania, aceste servicii trebuie externalizate.
Incepand de anul trecut difuzam pe TraLaLa si desene animate. Am reusit sa aducem in premiera seriale de top care ruleaza la TV in strainatate, precum Albinuta Maya, Vic Vikingul sau BabyRiki. Investim foarte mult si in licentele de difuzare si dublajele desenelor animate, explica antreprenorul.
Care este drumul pe care il parcurge o animatie pentru a ajuge pe YouTube:
1. Selectarea melodiilor
2. Realizarea negativului piesei
3. Transmiterea calupului muzica/text catre interpreti. Cele mai multe piese le inregistram cu corul de copii Meloritm, coordonat de prof. Elena Nicolai. Vocile la canalul in limba engleza LooLoo Kids sunt inregistrate in SUA pentru ca este foarte important pentru o limba straina sa fie voci native.
4. Inginerul de sunet mixeaza vocile cu muzica si in aceasta etapa este gata partea audio.
5. Se transmite fisierul audio catre directorul de concepte care face scenariul animatiei (schitele scenelor si descrierea)
6. Informatiile ajung la echipa de animatie
7. Corecturi si adaugarea de efecte sonore
8. Editarea animatiei pentru upload
9. Publicarea pe YouTube.
Canalul TraLaLa de YouTube a inregistrat, de la infiintare si pana in prezent, aproximativ 1,5 miliarde de vizualizari si o audienta de 5 milioane.
O audienta care, surprinzator, nu este 100% din Romania, chiar daca aproape tot continutul este in limba romana.
Circa 65% din trafic este local, 8% dintre vizitatori sunt din Republica Moldova, iar restul de 27% sunt din Diaspora, din tari precum SUA (5,5%), Italia, Spania, Franta, Austria, Marea Britanie.
Vazand succesul venit din afara al canalului TraLaLa, in 2014 am facut un pas important si am luat decizia sa intram pe piata internationala, prin canalul LooLoo Kids. Pentru acest canal am creat primele noastre animatii 3D la cantecele populare din limba engleza. Acest pas a necesitat mult curaj din partea noastra pentru ca era un segment cu o concurenta foarte mare, iar noi eram new entry.
Vizualizari lunare pentru cele doua canalele TraLaLa si LooLoo Kids: 160 de milioane.
Sunt zile cu peste 6 milionane de vizualizari, aproximativ 20 de milioane de minute urmarite intr-o singura zi (watchtime).
Anul trecut firma celor doi ieseni a inregistrat o cifra de afaceri de 2,2 milione de lei, de a aproape doua ori mai mult fata de anul anterior. Veniturile din canalele de YouTube se impart in doua categorii:
veniturile directe, din publicitatea afisata de YouTube
venituri din parteneriate cu firme prezente in Romania
Mecanismul e foarte simplu. Probabil si din acest motiv are succes in comparatie cu alte site-uri. Practic, toate site-urile au incasari din publicitate, doar ca YouTube recompenseaza creatorii de continut cu 55% din venituri.
In primul an nu am avut incasari pentru ca nu exista in Romania posibilitatea monetizarii pentru YouTube (acesta nu intrase inca pe piata din Romania).
Au urmat cativa ani de investii mari, in care veniturile erau aproape inexistente. Am continuat sa lansam cantece pentru copii si traficul a crescut spectaculos, astfel ca si veniturile de la YouTube s-au marit.
In 2016, dupa ce am depasit un miliard de vizualizari pe YouTube si am devenit vizibili, au inceput sa apara si oportunitati de colaborare cu companiile care se adreseaza copiilor. Am primit numeroase solicitari de la companii din domeniul pharma si alimentar pentru plasarea de produse, realizarea de animatii si cantecele personalizate sau continut cobranded. De exemplu, in prezent lucram la plasarea unui personaj animat foarte popular in reclamele TV la produse alimentare pentru copii, intr-o serie de animatie TraLaLa, explica Alexandru Badan.
Procentele dintre veniturile directe de la YouTube si cele din parteneriate difera destul de mult de la luna la luna pentru ca anumite parteneriate presupun plati lunare, altele strict pe un proiect anume, mentioneaza antreprenorul. Exista luni cand 70% din veniturile totale vin din proiecte, dar acestea sunt de cele mai multe ori exceptii, venitul constant ramane din reclamele afisate de YouTube.
Dar si acestea oscileaza in functie de traficul inregistrat. Sunt perioade cu trafic foarte mare, cum ar fi lunile de iarna, cand copii stau foarte mult in casa si ne urmaresc mai mult decat in perioada verii. Doar ca si perioada de iarna are problemele ei. Noi depindem foarte mult de piata de publicitate din Romania si stim ca sunt luni cu incasari din publicitate mai scazute in lunile de inceput de an
- Published in Local
Emmanuel Macron vrea să vină la Iași! Președintele francez se întoarce în România anul viitor. Iată de ce…
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat joi, într-un discurs rostit la Ambasada Franței de la București, ca va veni din nou in Romania anul viitor, pentru a planta un stejar la Iași. El a confirmat acest lucru și in cursul vizitei la Muzeul Satului, relatează News.ro.
„Mă voi întoarce la începutul acestui sezon (cultural – n.r.) în Romania, pentru a mă implica personal, iar pe parcursul anului 2018 (aș vrea – n.r.) să pot veni să fac un gest simbolic la care țin mult – să plantez un stejar nou, la Iași, (…) ce va simboliza viitorul care trebuie construit între țările noastre și forța acestei noi relații”, a declarat Macron.
El a pledat din nou pentru dezvoltarea în continuare a relației dintre Paris și România. „Nu este o întâmplare faptul ca am luat decizia de a veni la finalul acestei luni de august în Romania, ci este pentru că relația dintre țările noastre este importantă, dar trebuie încă dezvoltată”, a afirmat el.
Citește și Continental dezvoltă la Iași o tehnologie pentru parcarea automată a maşinilor
Președintele Franței a salutat faptul că există o „comunitate franceza puternică, vivace” în Romania, care continuă să dezvolte relația dintre România și Franța. El a numit membrii comunității franceze în Romania „ambasadorii cotidianului”, pentru că promovează companiile, limba, valorile și cultura Franței.
Citește continuarea pe hotnews.ro
Anul acesta, premierul Mihai Tudose i-a oferit președintelui francez drept cadou o ramură de stejar. Aceasta provine chiar din stejarul pe care generalul francez Henri Berthelot l-a plantat la Iași în 1927. Arborele se află în parcul de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi.
La 31 mai 1927, generalul Berthelot a revenit la Iaşi, la 10 ani după ce fusese detaşat în România ca şef al Misiunii Militare Franceze, ocazie cu care a plantat un stejar în vârstă de 10 ani. Stejarul, are acum un secol și onorează memoria generalului francez, simbolizând legătura puternică dintre România și Franța.
- Published in Extern
Continental dezvoltă la Iași o tehnologie pentru parcarea automată a maşinilor
Continental dezvoltă la Iași o tehnologie pentru parcarea automată a maşinilor
Inginerii ieşeni ai companiei Continental lucrează la un program cu ajutorul căruia vehiculul poate efectua independent parcarea la simpla atingere a unui buton.
Gigantul german Continental dezvoltă la Iaşi un sistem prin intermediul căruia şoferii pot să înveţe maşinile să parcheze în anumite situaţii de rutină. Tehnologia automată de conducere la care lucrează inginerii ieşeni ai companiei Continental oferă maşinilor o „memorie” pentru procedurile de parcare recurente şi, după ce a învăţat să parcheze, vehiculul poate efectua independent astfel de proceduri la simpla atingere a unui buton.
„În mod normal, oamenii sunt cei care trebuie să înveţe cum să-şi parcheze maşinile – şi cu siguranţă nu este cea mai populară sarcină printre şoferi. Prin urmare, compania de tehnologie Continental a dezvoltat o soluţie care poate cel puţin să scutească şoferii de rutina parcării frecvente şi repetitive. Noua funcţie Trained Parking înregistrează şi stochează secvenţa unei proceduri de parcare. Când trebuie să lase iar autoturismul în acelaşi loc, şoferul conduce maşina până unde a început înregistrarea şi, la atingerea unui buton, vehiculul efectuează independent procedura de parcare învăţată anterior. În România, o echipă Continental din Iaşi lucrează la dezvoltarea de sistem: „realizează algoritmi şi acoperă implementarea software a acestei tehnologii”, a explicat Alfred Eckert, şeful departamentului Advanced Technology din cadrul diviziei Chassis & Safety Continental. Pentru funcţia de Trained Parking, Continental utilizează senzori deja disponibili în maşină, cum ar fi camerele şi radarele, pentru a detecta împrejurimile. Potrivit oficialului Continental, prima dată când treseul este condus manual, sistemul generează o hartă precisă a împrejurimilor din datele senzorului şi apoi stochează această hartă.
Ulterior, când vehiculul se află în zona acoperită de hartă, acesta poate determina poziţia sa precisă şi poate conduce în mod automat pe ruta învăţată. „Şoferul poate ieşi din autovehicul înainte de activarea procedurii de parcare, deoarece parcarea autoturismelor nu are nevoie de asistenţă pentru şofer. În acest fel, funcţia Trained Parking nu numai că îl scuteşte pe conducătorul auto de o rutină obişnuită ci permite, de asemenea, parcarea maşinilor în spaţii strâmte, în garaj, fără ca şoferul să fie nevoit să se streseze pentru a ieşi. În mod natural, vehiculul are o privire de anvamblu la toate cele 360 de grade ale mediului înconjurător în timpul fiecărei parcări. Dacă se detectează un obstacol, cum ar fi un coş de gunoi uitat pe traseu, vehiculul îl va ocoli, dacă este posibil. În cazul obiectelor în mişcare, cum ar fi jocul pentru copii, vehiculul se va opri. Acesta va continua cu parcarea numai după ce în jurul său nu mai sunt obstacole”, a adăugat Alfred Eckert. Funcţia „Trained Parking” va fi disponibilă în două versiuni. Potrivit Continental, varianta care va fi prezentată ca parte a noii lumi a mobilităţii la Salonul Auto de la Frankfurt este parţial automatizată şi necesită încă supravegherea şoferului.
Sursa: ziaruldeiasi.ro
- Published in Info Trafic
7 cursuri de recalificare gratuite pentru şomerii ieşeni. Pentru ce meserii se poate opta?
Şomerii ieşeni care vor să îşi încerce norocul într-o altă meserie se pot înscrie la unul din cele şapte cursuri gratuite de formare profesională organizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) în luna septembrie.
În total, la nivelul judeţului Iaşi sunt disponibile 105 locuri la programele de formare în următoarele meserii: lucrător instalator pentru construcţii, pizzar, ajutor mecanic auto, ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie, cameristă, patiser şi lucrător în structuri pentru construcţii. În statisticile oficiale ale judeţul Iaşi, la sfârşitul lunii iulie 2017 erau 12.746 şomeri, doar 933 dintre aceştia fiind şi beneficiari ai indemnizaţiei. Durata cursurilor variază între două şi trei luni, iar la aceste programe organizate de AJOFM se pot înscrie, contra cost, şi persoanele care nu figurează în evidenţele instituţiei drept şomeri. La nivel naţional, circa 3.470 de persoane vor participa la cursurile de profil în luna septembrie, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
„Programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie (280), lucrător în comerţ (185), inspector (referent) resurse umane (174), frizer, coafor, manichiură, pedichiură (157), operator introducere, validare şi prelucrare date (157), bucătar (153), agent de securitate (151), contabil (123), instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze (105), coafor (98). Cei mai mulţi participanţi se preconizează în judeţele: Vrancea (196), Timiş (184), Braşov (182), Dâmboviţa (182), Olt (155). Pentru detalii, cei interesaţi se pot adresa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază au domiciliul sau reşedinţa sau pot vizualiza oferta de cursuri pe site-ul www.anofm.ro, la secţiunea «Formare profesională»”, potrivit anunţului ANOFM.
Sursa: ziaruldeiasi.ro
- Published in Local
Senator român pus la punct de o doctoriță în spital: Mă, fir-ați ai dracului voi de nenorociți… Să nu vă prind ca intrați în față
Senator român pus la punct de o doctoriță în spital: Mă, fir-ați ai dracului voi de nenorociți… Să nu vă prind ca intrați în față
Potrivit univesrulargesean.ro, un senator de Vâlcea care, adus de nevoie, a ajuns cu mama sa la Urgenţa Spitalului Judeţean, căruia i s-a părut că stă prea mult la uşă, a procedat în clasicul stil româneasc: a sunat pe cineva, ca să sune pe altcineva, care să sune mai departe, pentru a da domnul să primească tratament de VIP, cum se considera.
Un incident mai puţin obişnuit s-a petrecut in urma cu câteva luni la Urgenţa Spitalului Judeţean Argeş: un cadru medical a avut curajul să înfrunte un politician şi mentalităţile de tipul “lanţul slăbiciunilor”!
Mai exact, senatorul PSD de Vâlcea a apelat la colegul de partid de la Argeş, respectiv, senatorul Şerban Valeca, preşedintele PSD-ului, care, la rândul său, l-a sunat pe managerul Sorin Vasilescu, care, mai departe, a sunat la Urgenţă, ca respectivul politician şi mama sa să fie băgaţi în faţă, peste rând!
Numai că la capătul firului nu au mai dat de o persoană la fel de servilă. Când a auzit ce i se cere să facă, doctoriţa de la Urgenţă a ieşit în hol cu o falcă în cer şi una în pământ şi l-a luat la rost pe senator într-un limbaj nu foarte academic, dar foarte pe înțelesul respectivului:
“Mă, fir-aţi ai dracului voi de nenorociţi, şi aici procedaţi ca politicienii, faceţi trafic de influenţă? Să nu vă prind că vreti să intraţi în faţă…!”.
Şi nici nu l-a mai văzut pe domnul senator de Vâlcea pentru că şi-a luat mama aşa cum era, bolnavă sau mai puţin bolnavă, şi a plecat către alte unități sanitare mai “primitoare” cu VIP-urile!
Din motive lesne de înțeles nu o să facem public numele respectivei doctorițe, notează site-ul universulargesean.ro.
- Published in National
(UPDATE) Lucrările de modernizare sunt în toi în Iași! Iată cum se circulă
Lucrările s-au mutat pe Șoseaua Națională
Din luna aprilie, pe tronsonul Podul de Piatră – Podu Roș s-a putut circula în dublu sens. După finalizarea lucrărilor pe străzile Petru Movilă şi Sf. Andrei, s-a revenit la situația din primăvară, iar separatoarele de sens dintre străzile Alexandru Ipsilanti Vodă şi Gh. Ghibănescu. Urmează Șoseaua Națională!
„Cred că a fost singura măsură inspirată din ultima perioadă, în ceea ce priveşte circulaţia. Şi-aşa, pe sensul dinspre Podu Roş spre Podul de Piatră, se circula pe un singur fir, din cauza maşinilor parcate. Părerea mea este că această stradă ar trebui lăsată cu dublu sens, în continuare. Cel puţin până la finalizarea lucrărilor pe splaiul celălalt sau pe Şoseaua Naţională, care arată jalnic”, a declarat un taximetrist pentru ziarulevenimentul.ro
Între timp, pe data de 23 august 2017, Viarom a început lucrările pe Șoseaua Națională. Astfel, jumătatea de carosabil aferentă sensului dinspre Podu Roş spre Podul de Piatră a fost decopertată. Pe cealaltă jumătate se circulă în dublu sens, fiind amplasate separatoare.
24/08/2017; 8:00 a.m.
Foto: estidiniasi.ro
UPDATE 25/08/2017
De luni, 28 august 2017, pe Șoseaua Națională se va circula pe un singur sens, din Podul de Piatră spre Podu Roș. Această modificare apare datorită începerii lucrărilor de dezafectare a liniilor de tramvai de pe tronsonul cuprins între intersecția cu bd. Nicolae Iorga și bifurcația din zona spălătoriei auto K9.
La intersecția cu bd. Dimitrie Cantemir, conducătorii auto nu vor mai putea intra pe Șoseaua Națională pentru a merge spre Podul de Piatră și vor trebui să ocolească fie pe Splai Bahlui – Mal Stâng, fie pe bd. Dimitrie Cantemir și apoi pe str. Decebal, fie pe bd. Nicolae Iorga, explică radioiasi.ro
Articolul va fi actualizat în mod regulat. Dacă te interesează stadiul lucrărilor, verifică pagină!
- Published in Info Trafic, Local