ROMANIA, TE IUBESC! Occident si estul lumii. Diferentele dintre marfa vanduta la noi si cea din statele vest-europene
România, te iubesc.
Vi s-a parut ca un detergent pe care l-ati cumparat din alte tari a spalat mai bine decat cel vandut in Romania? Sunteti convinsi ca parfumul luat din Occident este mai persistent, mai intens decat cel vandut aici? Dar ce spuneti despre paste italiene, o crema de ciocolata vestita si alte produse care par identice oriunde in lume, dupa ambalaj?
Urmariti o ancheta care vorbeste deschis despre alta Marie, est-europeana, sub aceeasi palarie stralucitoare internationala.
In bucataria restaurantului sau sicilian din Bucuresti, cheful Domenico Bellantoni se pregateste sa faca un test. A luat o cutie de spaghete din Italia, pe care vrea sa le compare cele pe care brandul italian pe furnizeaza in Romania.
Comparatia dintre produse incepe de la cutie
Domenico Bellantoni, patron restaurant: „Astea se coc in 9 minute, celelalte in 8… Uitati cum se rup acestea si cum fac cele romanesti…”
Bucatarul Italian citeste pe ambalaj ca pastele livrate din Italia sunt facute la o linie de productie de la Parma, in timp ce cutia luata de la un magazin romanesc, provine de la o fabrica din Foggia.
Pastele din cele doua tari sunt puse la fiert, in paralel – produsul din Romania 8 minute, cum scrie pe cutie, iar cel din Italia, 9 minute, asa cum cere producatorul. Cheful le amesteca si le compara.
„Uite cum se fac, uite astea sunt deja moi, cele din Romania….”
Nascut si crescut in inima Siciliei, Domenico Bellantoni gusta spaghetele imediat dupa fierbere si explica:
„Acestea au gust de grau, simti savoarea…pe cand aici simti faina, e gust de faina….”
Comparatia continua si la aspectul portiilor scoase din apa fierbinte
Cele romanesti se strang, facandu-se ghem, pentru ca sunt mai lipicioase si se prind una de cealalta, pe cand cele din Italia aluneca usor.
„E de la amidon, e mana lipicioasa. Un italian nu le-ar manca pe acestea, noi spunem ca e lipici, ca se lipesc, nacleiate….”
Acelasi bucatar spune ca italienii prepara mult mai simplu spaghetele decat romanii, pentru ca nimic sa nu le mascheze savoarea si gustul.
„La romani de asta se si fac cu tot felul de sosuri, multe, sa ascunda gustul pastelor, nu mai savurezi pastele, pe cand italienii le fac mai simplu…”
Diferenta intre cele doua produse iese in evidenta si in tigaie, cand spaghetelor li se adauga sos de rosii si busuioc.
„Acestea s-au strans trag toata apa, pe cand celelalte sunt mai dure, raman la fel.”
Foto: Pro Tv
Concret, cele din Italia nu absorb sosul, pe cand cele de la noi se vede ca sunt imbibate. Am cerut si un test comparativ, o degustare la care ia parte un tanar italian – turist la Bucuresti, un copilas si o romanca. Dupa ce a incercat ambele produse, turistul italian spune ca diferenta e uriasa, in detrimentul produsului de la noi, pe care spune ca nu il poate manca.
Spune ca nu seamana cu ce a mancat el o viata. Degustarea pune pe primul loc si in tabara romaneasca produsul vandut in Italia.
Reteta fabricarii e simpla in ambele cazuri – compozitia are grau, apa si sare. Am dus produsele la analiza la Facultatea de Farmacie, in laboratorul de la Chimie Alimentara.
Profesorul face analiza chimica, constata ca graul are o duritate mai mare si e superior calitativ la sortimentul pentru Italia, iar timpul de coacere a pastelor in liniile de fabricatie, este unul diferit.
Magda Mititelu, profesor Facultatea de Drept: „Este un grau mai dur, in cazul Italiei…”
Nastasia Belc, director IBA: „Un grau mai dur inseamna un grau mai scump, are o valoare nutritionala mai mare….”
Cutia cu spaghete din Italia a costat 85 de centi, in timp ce la noi este un euro si 10 centi, adica e cu 25% mai scumpa.
Domenico Bellantoni, patron restaurant: „Vedeti? Pastele italiene sunt paste italiene pe cand…Dar si celelalte sunt tot paste italiene…Sunt facute in Italia dar sunt produse pentru alte tari!”
Sa fie atat de diferite produsele din bucataria italiana de cele care se vand la noi? Am cerut chimistilor sa analizeze si continutul din conservele cu rosii decojite, care se gasesc in ambele tari.
Foto: Pro Tv
Magda Mititelu, profesor Facultatea de Chimie Alimentara: „Aici am gasit diferenta de aciditate, desi aparent compozitia e simpla, sunt rosii cu apa, sare, conservant, am gasit diferenta de acciditate, care poate fi data faptul ca s-au folosit rosii mai putin coapte, cel din Romania avea aciditate mai mare”.
Anastasia Belc, director IBA: „Se lasa aciditate mai mare ca sa reziste conserva mai mult”
Ca produsul pentru Romania are rosii mai putin coapte e una, dar seful Asociatiei pentru Protectia Consumatorului sustine ca a descoperit diferente uriase in privinta bulionului vandut la noi, de marii retaileri, fata de marfa similara, din Vestul Europei.
Costel Stanciu spune ca in timp ce la straini bulionul e facut din rosii proaspete, fierte cu apa si sare, la noi, mai bine de 70% dintre sortimentele importate e bulion din… concentrat de rosii, nu din fructul propriu zis.
Costel Stanciu, presedinte APC: „Adica ei vin si pun in loc de rosii un concentrat care vine la butoi din China, Vietnam, nu stim cum au crescut acele rosii…”
Italienii nu concep sa cumpere bulion fabricat din concentrat de rosii, francezii au aceleasi pretentii, in timp ce la noi gasesti pasta de rosii cu concentratie de 24% facuta dintr-o alta pasta, mai veche, de 40%.
Citește și Povești cutremurătoare din orfelinatele groazei din România
Seful de la APC spune ca avem legislatie clara, referitor la ce trebuie sa contina un astfel de produs.
Acelasi presedinte al ONG-ului care militeaza pentru drepturile consumatorilor spune ca pe rafturile din Romania gasesti produse mai diluate in concentratie decat prevad retetele pentru alte tari. Am dus la laborator o crema de ciocolata tartinabila, atat din Italia cat si din Romania.
Prima constatare, de la deschiderea borcanelor: etichetele sunt identice, la fel ambalajul. In Italia borcanul de 450 de grame costa 3 euro si 55 de bani, la noi, borcanul de 400 de grame costa 11 lei si 30 de bani, adica 2,5 euro. Adica produsul din Romania este mai ieftin cu un 1 euro la kilogram.
Magda Mititelu: „Diferenta nu este mare, dar este mai multa apa….”
O diferenta de apa in continut poate fi justificata de importatori printr-o maleabilitate mai mare a produsului, pentru a fi mai usor tartinabil, fara sa existe un minus de calitate.
Un roman a trait in 3 tari europene pana sa se stabileasca la Paris si spune ca se simte inselat ori de cate ori vede ca in tara natala nu gaseste aceeasi calitate in produsele cu care s-a obisnuit prin Europa.
„Sa fim seriosi, vedeti cu cata seriozitate se vede aici problema calitatii, ce calitate sa avem la noi in tara?”
Si el si prietenii sai spun ca in loc sa trimita bani celor de acasa, prefera sa le trimita pachete cu produse, pentru sunt mai bune.
„Avem si noi de calitate dar merg la export, eu am lucrat in fabrici de la noi…”
O alta romanca stabilita in Germania sustine ca are ca obligatie de serviciu sa studieze ce pun nemtii in cosul zilnic. Studiaza comportamentul cumparatorilor din Germania si sustine ca desi nemtii din patura de mijloc si cei cu multi bani nu isi fac cumparaturile in aceleasi magazine cu cei care castiga putin, nu exista diferente intre produsele acelorasi branduri.
A gasit diferenta cand a venit in vacanta in Romania si cand a cumparat o margarina cu care era obisnuita in strainatate.
Ambianta diferenta de margarina, gust altceva…
Am cerut specialistilor Facultatii de Chimie Alimentara din Galati sa verifice respectiva margarina. Le-am dus doua sortimente, iar analiza a aratat ca una e ambalajul, si alta e compozitia produsului in Romania, fata de cel din Germania.
Cristian Dima, asistent universitar Facultatea de Chimie Alimentara: „Diferentele sunt mari..”
Reprezentantii Comisiei Europene admit ca producatorii pot schimba materia prima din diverse marfuri, in functie de puterea de cumparare, gusturile si traditiile din diferite tari.
Sursa: Știrile ProTV
- Published in Altele
Kaufland amendat cu 10.000 de lei după ce un client a fost REFUZAT pe motiv că NU VORBEȘTE UNGUREȘTE
Joi a fost prezentată o filmare realizată de o persoană care a vrut să-și cumpere o porție de mici de la Kaufland Odorheiu Secuiesc și a fost refuzată fiindcă vorbea românește.
Directorul Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Braşov, Sorin Susanu, a precizat că inspectorii care au aplicat amenda la Kaufland Odorheiu Secuiesc sunt etnici maghiari. Aceştia l-au întrebat pe managerul supermarketului cum angajează vânzătoare care nu vorbesc limba română, iar acesta ar fi răspuns: „Nu le cerem limba română, ar fi discriminare”.
Directorul OPC Brașov: „Nu este o excepţie. În ultimii 3 ani am avut zeci de chesituni similare, de la etichete de produse alimentare exclusiv în maghiară, la faptul că nu erau serviţi turişti la diferite unităţi turistice dacă nu ştiau maghiară, la chestiunea referitoare la maşina Poliţiei locale Harghita (care era inscripţionată doar în maghiară-nr)”.
„Regretăm situația semnalată și totodată ne cerem scuze. Subliniem că ne delimităm ferm de astfel de comportamente discriminatorii. Politica noastră este să oferim servicii de calitate, caracterizate de amabilitate, față de toți clienții, nediferențiat. Vă asigurăm că facem toate eforturile de a comunica cu toți clienții noștri într-o manieră corectă și instruim periodic angajații pentru a preveni astfel de situații”, au răspuns cei de la Kaufland România.
O echipă de la Protecţia Consumatorului Harghita s-a deplasat, vineri dimineaţă, la supermarketul Kaufland din Odorheiu Secuiesc, pentru a verifica în ce măsură faptele relatate de un blogger clujean sunt reale. Situaţia s-a repetat, motiv pentru care compania a fost amendată. Directorul OPC Braşov susţine că nu este vorba despre un caz izolat.
Kaufland revine, vineri seară, cu noi precizări în urma scandalului iscat la Odorheiu Secuiesc:
„În cursul zilei de 1 septembrie 2017, reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor Miercurea Ciuc au realizat un control la unitatea Grill din cadrul magazinului Kaufland din Odorheiu Secuiesc, verificând termenele şi condiţiile de depozitare ale produselor şi au adresat angajatelor unităţii întrebări legate de meniuri, procedura de servire, specificul preparatelor. La finalul acestei vizite de lucru, din data de 01.09.2017, reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor Miercurea Ciuc au acordat o sancţiune în suma de 10.000 lei, conform procesului verbal nr. 0844623 din 01.09.2017. Procesul verbal specifică foarte clar faptul că amenda a fost dată în baza materialului video din data de 31.08.2017 care circulă pe internet şi nu are la bază un alt incident similar petrecut în ziua vizitei A.N.P.C. la unitatea Grill Kaufland. Referitor la informaţia apăruta pe diverse canale media cu privire la o amendă acordată Kaufland Romania în anul 2015 pentru „reclame şi pliante realizate exclusiv in limba maghiară”, menţionăm ca această amendă nu există“.
10.000 de lei a fost amenda pe care a primit-o Kaufland Odorheiu Secuiesc după ce o echipă de la Protecţia Consumatorului Harghita a încercat să afle dacă situaţia descrisă de bloggerul clujean Miliţianul a fost reală: vânzătoarea nu l-a servit deoarece nu vorbea limba maghiară.
„S-a constatat că vânzătoarea de la grill nu înţelege limba română şi nu a putut să comunice cu un client român, motiv pentru care s-a aplicat amenda de 10.000 de lei pentru faptul că prestarea serviciilor nu se poate realiza în mod corespunzător”, a declarat directorul Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorului Braşov, Sorin Susanu
Văzând această chestiune, au iniţiat un control şi într-adevăr, s-a constatat că vânzătoarea nu stăpâneşte limba română şi, ca urmare, nu poate presta corespunzător serviciile.” . Ce spune Legea în această situaţie, s-a decis amendarea cu 10.000 de lei a Kaufland Odorheiu Secuiesc conform Legii 296/2004 – Codul consumatorului. S-a invocat articolul 28 care prevede:
„Se interzice refuzul vânzării unui produs sau prestării unui serviciu către un consumator fără un motiv justificat conform prevederilor legale în vigoare”
De asemenea, incidentă este şi Ordonanţa nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor care prevede la articolul 7 că „prestatorii de servicii trebuie să asigure la prestarea serviciilor, condiţiile stabilite de producător, de actele normative în vigoare, precum şi cele specifice desfăşurării activităţii”.
Directorul CRPC Braşov susţine că acelaşi supermarket a mai fost amendat, în 2015, cu 5.000 de lei pentru că toate reclamele şi pliantele erau realizate exclusiv în limba maghiară, lucru discriminatoriu pentru consumatorii români:
„Nu e o excepţie, au fost zeci de cazuri similare”
- Published in National
Sedusă de un puşcăriaş: Povestea ieșencei cu inima frantă care a răspuns la un număr de telefon la întâmplare
Sedusă de un puşcăriaş: Povestea ieșencei cu inima frantă care a răspuns la un număr de telefon la întâmplare
Potrivit ziarulevenimentul.ro, povestea a început în iulie 2009, când Adrian Codruţ Romaniuc (35 de ani) a sunat-o, din Penitenciarul Galaţi, pe ieşeanca Loredana C.
Numărul a fost format la întâmplare, dar bărbatul, care ispăşea o pedeapsă pentru tâlhărie, a reuşit să păstreze legătura cu interlocutoarea.
„În urma discuţiilor, care durau ore întregi, partea vătămată i-a dezvăluit date personale, intime, aşa încât inculpatul a reuşit să-şi facă o imagine foarte clară asupra situaţiei ei materiale şi familiale”, a precizat pentru ziarulevenimentul.ro Iulian Iftodi, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătorie.
Romaniuc a descoperit că Loredana contractase un împrumut.
„El a convins-o că a fost condamnat pe nedrept după o bătaie şi că era om cu stare, casă şi maşină, care muncise în Italia. Inculpatul i-a spus părţii vătămate că s-a îndrăgostit de ea şi i-a promis că se vor căsători. Partea vătămată a trimis în mod repetat bani, prin mandat poştal, pe numele inculpatului, al soţiei acestuia şi al altor persoane”, spune Iftodi.
Chiar şi după ce a schimbat penitenciarul şi apoi a ieşit de după gratii, Romaniuc a mai adunat nişte bani de la „iubită”. În total, femeia i-a dat 111.508 lei. Până la urmă, ea şi-a dat seama că a fost păcălită şi a făcut plângere la Poliţie. În faţa anchetatorilor, Romaniuc a susţinut că Loredana i-a dat banii de bunăvoie.
- Published in Local
Povestea copiilor care au adus un teanc de bani la secţia de poliţie: „Mă simţeam rău cu banii altuia la mine“
Povestea copiilor care au adus un teanc de bani la secţia de poliţie: „Mă simţeam rău cu banii altuia la mine“
Luca Alexandru (11 ani) şi Cătălin Mihai Ciută (12 ani), doi copii din Câmpina, elevi în clasa a V-a la Şcoala Generală Ion Câmpineanu, au ajuns peste noapte vedete datorită unui gest care a impresionat comunitatea locală.
Luca şi Cătălin au găsit pe jos, într-o parcare din spatele unui complex comercial din centrul municipiului Câmpina, o importantă sumă de bani pe care, în loc să o cheltuie, au predat-o la sediul Poliţiei Municipale.
Cei doi băieţi au fost recompensaţi de poliţişti, pentru spiritul lor civic, cu suc şi prăjituri, iar bărbatul care a pierdut banii a promis că va avea grijă ca băieţii să primească un cadou frumos.
Luca şi Cătălin au povestit că, în timp ce se plimbau cu bicicletele prin parcarea din spatele Complexului ABC din Câmpina, au observat un plic pe care era notat ceva. L-au ridicat curioşi să vadă ce scrie pe hârtie şi aba atunci au realizat că în plic se află şi un teanc de bani.
“Iniţial nu am văzut banii, dar am ridicat hârtia să văd ce este. Erau facturi cu multe calcule pe ele. Când am întors acea hârtie am găsit un fişic mare de bani. Erau legaţi cu un elastic. Am zis că trebuie să-I duc la Poliţie cât mai urgent. I-am pus în buzunar şi am plecat acasă să o anunţ pe bunica mea că voi merge la Poliţie, să şite de mine. Şi ea a insistat foarte mult să mergem la Poliţie.
Mă simţeam rău, că banii aceia nu erau ai mei. Am fugit la Poliţie cu prietenul meu, iar acel domn poliţist ne-a felicitat că i-am găsit. Când am ajuns acasă, a venit la noi o doamnă poliţist cu un suc şi părjituri şi ne-a felicitat”,a povestit Cătălin.
Luca şi Alexandru sunt colegi de clasă, iar de vineri au devenit vedete în şcoala unde învaţă FOTO Diana Frîncu Stănuţa Aldea, bunica lui Cătălin în grija căreia a rămas copilul după ce părinţii lui au plecat să muncească în afara ţării, spune că pentru ea a fost un şoc, atunci când băiatul a intrat în casă cu teancul de bani.
“Pentru mine şi pentru el a fost un şoc. A venit transpirat tot şi mi-a spus că a găsit un ghemotoc de bani. Aşa mi-a zis. I-am numărat. Erau 3200 de lei, iar eu în casă atunci aveam doar 5 lei, dar nu am avut niciun pic ezitarea să zic să-i oprim. Nu-mi trebuie bani nemunciţi”, a spus femeia.
Cei doi băieţi au plecat singuri la sediul Poliţiei Municipale din Câmpina unde le-au spus poliţiştilor tot ceea ce s-a întâmplat. Persoana care a pierdut banii, administratorul unei societăţi comerciale din oraş, a fost identificată imediat după înscrisurile prezente pe plicul în care erau banii. Acesta a fost contactat de oamenii legii, iar vineri, individul a intrat din nou în posesia banilor pierduţi.
Câmpineanul care a pierdut plicul a venit, vineri, la Poliţie, să recupereze banii
“A fost o întâmplare. Mi-au căuzut banii din buzunar când m-am dat jos din maşină în parcarea blocului. Mi-am dat seama că nu-i mai am cam într-o jumătate de oră. M-am întors în parcare, am căutat peste tot, dar nu i-am mai găsit. 90 la sută îmi luasem gândul că îi voi mai găsi. Apoi s-a întâmplat minunea. Am fost contactat de către Poliţie că doi copii au găsit banii în parcare şi au venit speriaţi la Poliţie să-i predea. Un gest minunat, de nota zece”, a declarat persoana care a pierdut suma de bani şi care a ţinut să nu-şi dezvăluie identitatea.
Bărbatul a precizat că îi va recompensa pe cei doi puşti cu un cadou sau cu bani.
- Published in National
Autostrada A8 Moldova-Transilvania – O coloană de mașini va străbate întreaga distanță în semn de protest
3 mai 2007
Este publicat anunțul de participare pentru licitația „Elaborare Studiu de Prefezabilitate pentru Autostrada Târgu Mureș – Iași – Sculeni”. Acesta este primul moment important în ceea ce privește soarta autostrăzii A8 MOLDOVA – TRANSILVANIA. Au trecut de atunci 10 ani și câteva luni, iar ultimele momente în care am auzit de acest proiect, se discuta intens despre refacerea sau nu a studiului de fezabilitate, concluzia finală fiind păstrarea studiului vechi, ce estima costul lucrării la 9 miliarde de euro.
30 iunie 2017
Ministrul Transporturilor Răzvan Cuc – Guvernul PSD + ALDE condus de Mihai Tudose, anunța finalizarea proiectului de execuție al autostrăzii montane Tg. Mureș – Ditrău – Tg. Neamț – Iași – Ungheni, pana la sfârșitul anului 2017.
Un grup de inițiativă din societatea civilă, având 14 membri fondatori, organizează un eveniment de amploare, cu scopul de a atrage atenția autorităților centrale privind importanța realizării lucrarilor pentru autostrada A8 Iaşi – Târgu Mureş.
Organizatorii au lansat și un website, în cadrul căruia sunt expuse motivațiile demarării protestului, link către petiția online care a fost semnată, până în prezent, de 3858 de persoane, programul evenimentului și alte informații.
„Astăzi, la peste 150 de ani de la Unirea Principatelor și în pragul Centenarului Marii Uniri, Moldova este în continuare cea mai dezavantajată din punct de vedere economic. Într-o situație similară se află și județul Harghita, un județ izolat economic. Demararea rapida, chiar in anul Centenarului, a autostrăzii Ungheni – Iași – Tg. Mureș, este imperativ necesara pentru județele Iași, Neamț, Harghita și Mureș, dar și pentru județele apropiate, Suceava, Botoșani, Vaslui și Bacău, cat și pentru perspectiva europeana a Basarabiei”, menționează textul petiției.
Citește și Nu se mai face studiu de fezabilitate pentru autostrada Iaşi – Târgu Mureş, motivele sunt suspecte!
În perioada 8 – 10 septembrie, o coloană de maşini şi motociclete va străbate distanţa Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş.
Programul evenimentului
Joi , 07 septembrie 2017
Conferinta de presa – Hotel Unirea – ora 11.00
Vineri, 08 septembrie 2017
Palatul Culturii Iasi – formarea coloanei pentru deplasare spre Ungheni, ora 11.00 – 12.00
Deplasare spre Ungheni (30 km) – ora 12.00
Pod Ungheni Iași – ora 13.00
Deplasare spre Iași – ora 14.30
Sosire Piața Unirii – ora 16.00
Deschidere oficiala eveniment si program artistic – ora 16.00 – 16.30
Finalul programului artistic cu anunțul oficial al deplasării către Tg. Mureș – ora 20.00
Sâmbăta, 09 septembrie 2017
Piața Unirii – formarea coloanei pentru deplasarea spre Tg. Mures – ora 07.00
Deplasare către Tg. Neamț (110 km) – ora 08.00
Sosire Tg. Neamț – ora 11.00
Deplasare către Cabana Secu – Toplita prin Coada Lacului, Grintieș, Tulgheș, Borsec – ora 14.00
Sosire Cabana Secu (cazare + cină) – ora 19.00
Duminica 10 septembrie 2018
Mic dejun – ora 08.00
Deplasare către Tg. Mureș ( 110 km) – ora 09.00
Sosire Tg. Mureș – ora 12.00
Conferință de presa Tg. Mureș – ora 12.00 – 14.00
Plecare către Iași (inclusiv prânz – 320 km) – ora 14.00
Sosire Iași – ora 22.00
info: iasi-tgmures.info/
- Published in National
Povești cutremurătoare din orfelinatele groazei din România
Povești cutremurătoare din orfelinatele groazei din România
La mai bine de 27 de ani de la Revoluţie, orfanii încă mai reprezintă o problemă gravă a României, pe care autoritaţile o ascund. Au dispărut orfelinatele groazei din 1990, dar tragediile nu s-au încheiat. Povești cutremurătoare din orfelinatele groazei din România ale copiilor adoptaţi în anii ‘90 nu-i lasă să-şi vadă de vieţile lor. Se simt datori şi se tot întorc în România să-i salveze pe ceilalţi orfani blocaţi în sistem. Din 2001, adopţiile internaţionale au fost blocate şi de atunci numărul copiilor aflaţi în grija statului s-a triplat.
Astăzi sunt 60 de mii de orfani abandonaţi în sistem! Cel mai mare militant pentru drepturile orfanilor din România este Izidor. A fost salvat din orfelinatul groazei de la Sighetu Marmaţiei,la 11 ani. „Dacă aş fi rămas aici, în România, eu cred că eram acum pe stradă ori la casa de batrâni. Sau mort”.Salvarea lui a fost John Upton – un american devenit celebru după ce a dezvăluit lumii întregi grozăviile din centrul de irecuperabili de la Sighet. John a promis că va încerca să îl ducă pe Izidor în America. S-a ţinut de cuvânt. A salvat viaţa a sute de copii din România, orfani cu dizabilităţi severe. Pentru ei, adopţia internaţională a însemnat şansa la viaţă.
Erau copiii bolnavi, care se legănau, un obicei tipic orfanilor, pentru că nu au avut o mamă care să-i legene. În România erau declaraţi irecuperabili. În Statele Unite au început să ducă existenţe normale. Postul ABC din America le-a urmărit evoluţia. Izidor a avut şansă să spună „Mamă”, în 8 Octombrie 1991.
„Mama care m-a înfiat este cea adevărată. Pentru ce m-a crescut, a fost acolo pentru toată viaţa, pentru tot ce am făcut bun şi rău”, mărturiseşte Izidor.
Şase operaţii la picior, înotul şi diverse terapii i-au dat o viaţă nouă. În 2001 s-a întors pentru prima oara în România. I-a gasit pe câţiva foşti colegi la o casă de batrâni. A cunoscut-o şi pe mama care l-a abandonat la 6 luni în spital pentru că avea poliomielită. Izidor şi-a publicat povestea. „Abandonat pe viaţă” este titlul cărţii. Ţine conferinte şi în America. A realizat şi un film. În toate a cuprins strigatul de ajutor al orfanilor pe care i-a lasat în România.
„Trebuie să deschidă adopţia internaţională pentru copii bolnavi, cu dizabilităţi, da, este posibil” ( n.r. sa-i salveze), este convins Izidor.
Alex i s-a alăturat. S-a născut pe străzi, unde a şi stat cu mama lui, în primele zile de viaţă. Apoi, 2 ani a locuit la un orfelinat din Cluj, unde nimeni nu l-a mângâiat. A dezvoltat un retard mental şi tulburări de comportament. A fost adoptat la 2 ani de o familie din Germania. A absolvit un colegiu de matematică, este campion la pentatlon, vorbeşte germana, engleza şi studiază japoneza. Alex şi Izidor vor să schimbe legea adopţiei din România. În sprijinul lor au trecut oceanul şi Jones din Canada şi Veronica din America.
„Mi-aş dori să salvez fiecare copil de aici. Şi, uneori, mi-aş fi dorit să nu fi fost adoptată, pentru că simt că nu am meritat-o şi că aş fi putut salva viaţa altei persoane în locul meu. Iar pentru copiii care nu sunt adoptaţi, mi-aş dori să primească dragostea şi afecţiunea pe care am avut-o eu”, spune Veronica Clark. Abandonată de părinţi la câteva luni în spital, bolnavă, până la 4 ani şi jumătate deja trecuse prin două orfelinate.
„Eu şi alţi copii am fost hraniţi puţin, eram malnutriţi şi nu aveam afecţiune, nu eram iubiţi”.
Veronica şi-a găsit şi mama biologică în Râmnicu Sarat. Femeia care a abandonat-o i-a mai dat o palmă. Nu a vrut să o vadă! Studentă la o universitate de artă din America, Veronica face voluntariat în România. Ca şi Jones, care acum lucrează cu copii cu dizabilităţi.
„România ne leagă. Şi ceea ce ne aduce şi mai mult împreună este faptul că ne pasă de ţară şi ne pasă de orfanii ei. Vreau să aibă un viitor mai bun”, explică Jones. Jones a fost adoptat la doar 2 luni. A avut o copilărie frumoasă în Canada. A terminat si facultatea.
Mărturiile unor tineri abandonați de părinți în Orfelinatul Groazei, cum a fost numit Spitalul de Neuro-Psihiatrie din Siret, sunt cutremuratoare.
Acum, sunt adulți cu sechele lăsate de medicamentele puternice pe care le primeau în copilarie, fără noimă. Practica inumană denunțată de Gazeta Sporturilor nu se limita la centru de plasament din Brasov, ci se pare că e veche de zeci de ani și generalizata. Copiii abandonați, cu tulburări de comportament, primeau medicamente destinate bolnavilor psihic, care ii transformau în “legume”.
În urmă cu 30 de ani, Vasile a fost abandonat de părinti la Spitalul de Neuro-Psihiatrie din Siret, județul Suceava.Instituția avea la acea vreme 500 de copii internați, dintre care, spune el, numai jumătate aveau probleme psihice. Restul erau ținuți în sistem de orfelinat. Vasile povestește că, pentru că era un copil vioi, primea pastile si injecții care îl “făceau cuminte”.
Vasile Dohotaru, victima: “Am fost batut, legat, pastile zi de zi, pentru că fugeam afară, pe aici prin curte. In jumatate de ora adormeam, nu știam ce-i cu mine, nu voiam să mănânc, voiam doar sa dorm. Cât timp am stat aici, de la 3 la 18 ani, am luat medicamente.”
Grav e că pacientul resimte și în prezent efectele narcolepticelor primite in copilarie.
Vasile Dohotaru, victima: “Mi-au afectat ficatul, prostata. Imi doresc foarte mult copii și acum nu mai pot din cauza pastilelor, din cauza a ceea ce am trăit în spitalul acesta. Am fost la medic si mi-a zis ca din cauza asta.”
O tânără a trecut printr-un tratament similar. Mărturiile ei sunt tulburatoare: “Eu am ajuns bine și de acolo am ieșit cu probleme. A fost greu pentru că ne dădea pastile cand eram agitati, cand plangeam. Dadeau și injecții, eu am gropi în picioare, m-au desfigurat, am ramas cu cicatrice.”
La fel a patit si un barbat internat in acelasi loc in care copiii nu primeau atentie, ci medicamente:
“Dimineața când ne trezeam, venea asistenta, îmi dădea picaturi, in 5 minute adormeai. Mă amețea capul, am ieșit la toaletă și am căzut. Punea in mâncare și în ceaiul de dimineața. Ne lua somnul, mai ales când mergeam la scoala.”
Aproape 60 de mii de orfani trăiesc pe cheltuiala statului. În centre de plasament sunt exact tot atâţia copii ca în 2001, când guvernul a blocat adopţiile internaţionale printr-un moratoriu. Cu toate acestea, doar 4.000 de orfani au fost declaraţi adoptabili. Statul nu are timp să dea explicaţii de ce numărul orfanilor a crescut de când au fost blocate adopţiile internaţionale. Gabriela Coman, directoare a Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Copilului şi Adopţie, a răspuns în scris realizatorilor Reportajelor Telejurnalului că este prea ocupată. După insistenţe au fost obţinute răspunsuri la 36 de întrebari – o radiografie a sistemului în care sunt blocaţi orfanii. Statistici reci şi răspunsuri seci, oficiale.
Autoritatea Naţională pentru Drepturile Copilului recunoaşte că blocarea adopţiilor internaţionale „a avut la bază o serie de solicitări din partea Parlamentului şi Comisiei Europene, care în procesul de negociere a aderării noastre la UE au acordat acestei tematici o atenţie specială”.
Sursa: stiri.tvr.ro
- Published in Social
Cârje sau scaun cu rotile de împrumut pentru oamenii necăjiți din Iași
Ai folosit cârje sau scaun cu rotile și acum te împiedici de ele în casă?
De multe ori întâlnim pacienți care ne povestesc despre externarea din spital după o intervenție chirugicală ortopedică. Majoritatea poveștilor au în comun faptul că pacienții nu au primit cârje sau un fotoliu rulant (scaun cu rotile) pentru a se deplasa facil la ieșirea din spital.
După o accidentare ai mers în cârje, iar la finalul recuperării medicale ai simțit să le arunci cât mai departe? Este un sentiment normal, întâlnit la toți pacienții care s-au aflat în situația ta. Noi te scăpăm de dispozitivele de mers de care nu mai ai nevoie și le oferim spre împrumut oamenilor care au cu adevărat nevoie de ele, care la rândul lor le vor aduce înapoi.
Noi ne vom asigura că sunt funcționale și dezinfectate înainte de a ajunge în mâinile următorului pacient.
Din pacate, nu puține sunt situațiile când după o internare într-un spital, pacientul este externat fără aceste dispozitive și singurul său sprijin devine un părinte, frate sau prieten.
Astfel, cabinetul nostru va găzdui dispozitivele donate de foștii pacienți, până când altcineva va avea nevoie să se ajute de ele pentru o deplasare independentă, de exemplu, spre cabinetul de kinetoterapie.
Această idee ne-a venit atunci când am fost întrebați de câțiva pacienți dacă am putea să facem din nou utile astfel de dispozitive de mers după prima lor utilizare.
Mulțumim pentru gestul tău omenos!
Adresa și programul nostru le găsești în secțiunea de contact.
- Published in Local
Șoferii care parchează în zone interzise din municipiul Iași riscă amenzi drastice
Consiliul Local a aprobat astăzi tarifele pentru activitatea de ridicare, transport și depozitare a mașinilor parcate ilegal din municipiul Iași.
În cazul în care autoturismul este ridicat, transportat și depozitat la baza Servicii Publice Iași, șoferul va trebui să achite o taxă de 430 lei pentru returnarea mașinii. În cazul în care se prezintă după 24 de ore, va plăti suplimentar 45 lei pentru fiecare zi de întârziere.
Un alt tarif este de 290 lei și are în vedere situația în care șoferul ajunge la mașină, care este ridicată pe autoplatforma auto, dar nu a fost transportată la baza SPI. Inițial, tarifele erau de 450 lei, 330 lei și 60 lei, dar acestea au fost reduse în urma discuțiilor din CL.
Consilierii PNL au votat împotriva tarifelor stabilite, în contextul în care propunerea lor de taxare viza 250 lei pentru returnarea mașinii și 100 lei pentru cel de-al doilea caz. Aleșii PSD au respins aceste tarife. Important de știu este că hotărârea de CL va intra în vigoare peste două săptămâni.
- Published in Info Trafic
Întâlnirea Internaţională a Tinerilor Ortodocși la Iaşi
Întâlnirea Internaţională a Tinerilor Ortodocși la Iaşi
Duminică, 3 septembrie 2017 începând cu ora 20:00 va avea loc concertul excepțional Holograf, Orchestra Lăutarii şi maiestrul Nicolae Botgros şi Ion Paladi în fața Palatului Culturii.
Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocşi din România ce se va desfăşura in anul 2017 la Iaşi îşi doreşte a fi un eveniment important cu caracter național şi internațional ce va aduna în capitala Moldovei 6000 de tineri.
Prezentatorul va fi Daniel Buzdugan. Aşteptăm la Iaşi între 1-4 septembrie tineri ortodocşi din România, Republica Moldova, Ucraina, Grecia, Italia, Spania, Albania, Macedonia, Franța, Germania, Belgia, Serbia, Albania, Elveția, Turcia, Iordania, Siria, Portugalia, Irlanda, Marea Britanie dar şi de pe continentul African.
De pe 1 septembrie pana pe 4 septembrie 6000 de oameni vor transforma oraşul nostru plin de istorie într-un adevarat centru cultural în care cetățenii săi dovedesc că sunt primitori şi plini de entuziasm.
Aşa că, dragi ieşeni fiți mândri că ITO a reuşit să aducă oraşului nostru un astfel de eveniment şi tratați străinii care vor veni pe meleagurile noastre aşa cum se cuvine, evitând orice act de violență sau injurii la adresa lor.
- Published in Eveniment
Povestea românului care a sculptat statuia Mântuitorului din Rio de Janeiro
Povestea românului care a sculptat statuia Mântuitorului din Rio de Janeiro
Cristo Redentor (Cristos Mântuitorul), monument reprezentativ pentru Art Deco, are o înălțime de 30 metri, împreună cu soclul 38 de metri, lățimea la nivelul brațelor 28 metri și o greutate de 1.145 de tone.
În lucrarea sa enciclopedică „Brasil e Romenia, Pontes Culturais” – Ed. Thesaurus – 2010, prof. Atico Vilas, în secţiunea „Sculptura română în Brazilia”, referindu-se la sculptorul Gheorghe Leonida, menţionează:
„Cel ce vine în zilele noastre la Rio de Janeiro, pe cale terestră, maritimă sau aeriană, zăreşte imediat minunatul monument dedicat lui Isus Hristos. A devenit simbolul acestui oraş. Însă, puţini ştiu, chipul acelei gigantice sculpturi a fost opera unui român. Pe când studiam la Rio de Janeiro, în decada 1950, animatoarea culturală, d-na Vana Duchiade, patroana Librăriei Leonardo da Vinci, ne informase că un artist român fusese responsabil pentru sculptura capului Mântuitorului Hristos.
De atunci, am notat această informaţie cu intenţia ca la prima oportunitate să aprofundăm cercetarea. În ziua de 15 iulie 2000, când eram la Bucureşti, profesor la Universitatea Internaţională, am contactat telefonic pe dl. Lazăr Zamfirescu, fiul ministrului român la Legaţia de Rio de Janeiro în perioada interbelică, rudă îndepărtată a sculptorului Gheorghe Leonida şi a surorii sale Elisa Leonida, prima femeie inginer din lume, care mi-a confirmat că, într-adevăr, artistul Gheorghe Leonida a lucrat la atelierul artistului Landowsky, când acesta l-a angajat să realizeze capul menţionatului monument”.
Gheorghe Leonida provine dintr-o familie care a dat ţării numeroase personalităţi (inginerul Dimitrie Leonida si Elisa Leonida Zamfirescu, de asemenea inginer). Gheorghe Leonida s-a născut la Galaţi, în 1892 (1893, după alte surse).
Cum tatăl său, ofiţer de carieră, a fost nevoit să plece din Galaţi, Gheorghe a absolvit liceul la Bucureşti, unde apoi a urmat Conservatorul de Arte Frumoase, secţia sculptură. Şi-a făcut debutul în 1915, la un salon naţional. După ce a luptat în Primul Război Mondial, şi-a continuat studiile de artă în Italia, timp de trei ani, iar operele sale au fost încununate cu mari premii la Roma (pentru lucrarea „Reveil”) şi la Paris („Le Diable”).
În 1925, s-a mutat în capitala Franţei, unde Paul Landowsky tocmai primise comanda pentru statuia Cristo Redentor (Cristos Mântuitorul). Unanim recunoscut pentru expresivitatea chipurilor pe care le realiza, Gheorghe Leonida a fost angajat de Landowsky să sculpteze capul monumentalei statui a lui Iisus.
Începută în 1926, întreaga lucrare a fost finalizată în 1931 şi a devenit în timp un adevărat simbol al Americii Latine. Cu o înălţime totală de 38 de metri (numai capul are 3,75 metri) şi o greutate de 1.145 de tone, Cristo Redentor este considerată una dintre minunile lumii moderne.
Întors în ţară, Gheorghe Leonida a continuat să sculpteze, însă a murit la 49 de ani, în primăvara anului 1942, căzând de pe acoperişul casei sale din Bucureşti, în timp ce culegea flori de tei.
Regimul comunist i-a minimalizat opera, din cauza faptului că Leonida a sculptat mai multe busturi ale membrilor Casei Regale, astfel că faimoasa sa contribuţie la minunea din Rio a rămas uitată de români. Lucrările lui Gheorghe Leonida se află în principal la Castelul Bran şi la Muzeul Naţional de Artă.
Devenind celebru în Franța ca portretist, sculptorul român Gheorghe Leonida a fost inclus de către Paul Landowski în echipa care a început să lucreze la statuia gigantică de la Rio de Janeiro în 1922, fiind însărcinat să realizeze capul statuii Mântuitorului. Materialul de construcție este compus din beton armat, acoperit cu un strat de mozaic.
Monumentul este folosit de biserica catolică la diferite aniversări ca loc de pelerinaj. În orașul bolivian Cochabamba a fost amplasat un monument asemănător, care depășește cu 8 m înălțimea monumentului brazilian. În prezent există în Brazilia și Portugalia mai multe copii ale statuii.
- Published in Cultură