Misterul Peșterii Blestemate Partea III

Ne aflăm la sfârșitul anilor 1912, atunci când din cauza unor probleme pe fond politic și  a mișcărilor revoluționare din țara noastră, cercetarea ascensiunii către Peșteră se amână. Primarul Iașiului abia pus în funcție.  Dimitrie A. Greceanu  reușește să facă rost de  planurile tunelului și câteva schițe, privind presupusul amplasament al Peșterii, de la un argat al Hotelului Sankt-Petersburg unde au fost cazați cercetătorii Ruși.

Rămâne în Primaria Ieșeană doar 1 an de zile, apoi renunță la postul de Primar în favoarea lui  Gheorghe N. Botez,  nu înainte de a vinde documentele lui  Matei B. Cantacuzino,  care era avocat și profesor la Facultatea de Drept din Iași. După vânzarea documentelor, G.N. Botez se retrage la București, unde avea sa moară  în urma exploziei unei bombe artizanale plasate la   8 Decembrie 1920, în Senatul României.

Schiță privind localizarea peșterii.

Matei B. Cantacuzino  continuă cercetările asupra tunelului și împreună cu fiul său Vasile Cantacuzino decid să își croiască singuri drum spre Peșteră. Pe data de 29 Decembrie 1912 devine Primarul Iașiului după ce acceptă să facă parte din Loja Masonica de la Iași,  având un atu în plus și resurse financiare, reușește să găsească intrarea în Peșteră la sfârșitul anului 1913.

Rămăne blocat de uimire, atât el, cât și băiatul său la peisajul care îi răsare în fața ochilor. Se spune că timp de 3 zile nu au mai ieșit din Peșteră, au stat și s-au bucurat de fiecare bijuterie și bănuț în parte.

Întors printre cetățenii de rând își dă demisia de la Primăria Iași, unde este eliberat din funcție câteva zile mai târziu, la data de 6 Ianuarie 1914.

Începe să facă un inventar al lucrurilor aflate în peșteră împreună cu fiul său Vasile, și astfel după 2 luni de zile se pare că reușește să facă un inventar complet. Cel puțin așa apare în unul din caietele sale găsite după moartea acestuia.

– 12.450 de monede de Aur 1/2 Findik (Imperiu Otoman circ. 1703-1730)

– 67.800 de monede Argint 1 Para (Imperiu Otoman circ. 1703-1730)

– 87.00 de monede Argint, Ungaria Leopold 1. circ 1698.

– 24 Coliere de Aur, 68 de Brățări, 52 de Inele și Ghiuluri, 22 de Sfeșnice, 36 de cutii ptr bijuteri toate din Aur, 16 Brâuri cu Bafta din Aur (O bafta de boier avea intre 1 si 3 kg de Aur), 120 de Pahare din Aur si Argint, 44 de farfurii de argint, 36 de seturi de tacâmuri,  haine, blanuri, s.a.

Matei.B.Cantacuzino  se gândește serios, să părăsească țara cu tot cu comoara și decide să își găsească un aliat de nădejde, așa că ia legătura cu un bun prieten de-al său Alexandru Constantin Cuza  un cunoscut om politic, nepot direct de-al lui Alexandru Ioan Cuza.

Din păcate, planurile lui îi sunt date peste cap de venirea Primului Război Mondial și aderarea României la Convenția cu ANTANTA (4 August 1916). Astfel se vede nevoit să zidească Peștera și să își minimalizeze cheltuielile de frica armatei, care mișuna pe străzile Iașului, având în vedere că Iașul devine Capitala  Țării și găzduia și Familia Regală.

Fiul său Vasile Cantacuzino,  militar de carieră fiind la acea vreme, este trimis la București în apărarea fostei Capitale. Când germanii ocupă Bucureștiul, acesta se reintoarce în Iași pentru a fi alături de tatăl sau.

Trenul deraiat la poalele Cetățuii

Pe data de 31 Decembrie 1916, trenul cu care călătoarea Căpitanul Vasile Cantacuzino, rămâne fără frâne în Gara Bârnova și la poalele dealului Cetățuii în localitatea Ciurea, deraiază.   Căpitanul Vasile Cantacuzino  moare împreună cu alte peste 1000 de persoane. Din păcate trupul Căpitanului nu poate fi identificat și, astfel este îngropat împreună cu alte câteva sute de persoane într-o groapă comună la locul tragediei. La auzul tragicei vești,  Matei B.Cantacuzino înnebunește de durere și se retrage din viața socială a Iașiului.

La scurt timp după moartea singurului său băiat, îi mor părinții și soția. La sfârșitul anului 1925 acesta este găsit mort în casă, în condiții misterioase.

Citește și Misterul Peșterii Blestemate de sub mănăstirea Cetățuia (I)

Citește și Misterul Peșterii Blestemate de sub mănăstirea Cetățuia (II)

Citește și  Misterul Peșterii Blestemate de sub mănăstirea Cetățuia (IV)