Noi masuratori. Cele mai poluate cartiere din Iasi
Noi măsurători arată valori mari şi în cartiere considerate „verzi“.
Conf.dr. Silviu Gurlui, cadru didactic al Facultăţii de Fizică, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, a sesizat weekendul trecut că, luni, 5 martie, se va manifesta un fenomen de inversiune termică, un fenomen natural ce blochează practic noxele emise la nivelul solului, şi a mai realizat o serie de măsurători ale valorilor particulelor materiale PM 2.5 (particule mai mici de 2,5 microni) şi PM 10 (<10 microni). Acestea arată, practic, gradul de poluare dintr-o anumită zonă, fiindcă sunt printre cele mai nocive emisii.
În condiţiile în care condiţiile maxime admise sunt de 50 µg/m3 pentru PM10 şi 25 µg/m3 pentru PM2.5, profesorul a găsit ieri dimineaţă valori de 203 PM10 şi 86 PM2,5 în Ezăreni, 279 PM10 şi 124 PM2.5 în Păcurari şi 223 PM10 şi 108 PM2.5 în Copou.
Practic, valorile înregistrate au fost şi de şase ori mai mari decât cele maxime admise, iar în multe dintre fotografiile realizate de profesor apare vizibil şi fenomenul de tip smog, o ceaţă densă lăsată la nivelul clădirilor care produce un aer irespirabil.
Citeste si: Un student din Iasi a obtinut punctaj maxim la Olimpiada Internationala de Matematica
Profesorul Silviu Gurlui a ţinut şi să explice de ce astfel de măsurători sunt importante, şi nu cele de tip medie, realizate la staţiile APM sau de către privaţii care au propriile instalaţii. El spune că riscurile pentru sănătate sunt foarte mari dacă o valoare critică este mare şi pentru o perioadă scurtă de timp, de zeci de minute. Iar media lunii respective va arăta, invariabil, o valoare mai redusă, care poate fi argumentată ca fiind „suportabilă“.
„Sunt valori măsurate instantaneu. Măsurătorile făcute de APM sau de alţii se referă la anumite medii care, în timp, sunt de regulă mai mici decât valorile instantanee, iar eu am realizat măsurători punctuale în zone în care nu sunt staţii. Însă daţi fiind toţi factorii, precum mişcările maselor de aer, diverse surse de poluare, pot fi variaţii mari şi la distanţe de 10 – 20 de metri faţă de o staţie pentru că sunt mulţi parametri care influenţează valorile finale“, a explicat conf.dr. Silviu Gurlui.
Acesta a specificat că foloseşte în măsurători echipament special dedicat cercetării achiziţionat pentru astfel de experimente, care măsoară media pe un minut într-o anumită zonă. Problema pe care o explică profesorul este că sunt compuşi chimici pe care i-a putut măsura cu echipamente speciale din laboratoarele de la UAIC ce nu sunt portabile şi care au arătat valori foarte mari.
„Legislaţia trebuie corijată, fiindcă sunt compuşi chimici care nu se măsoară şi care au valori instantanee extrem de periculoase, i-am măsurat prin alte tehnologii sofisticate şi mult mai scumpe. Însă pentru aceşti compuşi PM10 şi PM2.5 este foarte rău că se foloseşte ca măsurătoare medierea rezultatelor, care duce la o alterare a rezultatelor finale“, a explicat cercetătorul.
Sursa: ziaruldeiasi.ro
- Published in Local
Tu știi în ce cartier din Iași stai? Delimitarea corectă a cartierelor din oraș (I)
Ieșenii cred, în general, că nu există o delimitare clară a cartierelor din oraș. De exemplu, inclusiv pe Wikipedia se vorbește despre faptul că nu ar exista o împărțire exactă a zonelor. Și, mai mult, aceeași sursă afirmă că ar fi peste 30 de cartiere în oraș, ceea ce este o informație incorectă.
Apix.ro a solicitat informații oficiale de la Primăria Iași pe această temă și am putut afla „granițele” actuale ale cartierelor. Asta, și faptul că, oficial, în Iași există 17 cartiere: Alexandru cel Bun, Aviație, Bucium, Bularga – Zona Industrială, Cantemir – Socola, Centru, Copou, CUG, Dacia, Frumoasa, Galata – Mircea, Moara de Vânt, Nicolina, Păcurari, Studențesc (Tudor Vladimirescu), Tătărași și Țicău-Sărărie.
În următoarea perioadă, Apix.ro va publica un calup de 17 materiale, iar fiecare articol va cuprinde informații privind delimitarea precisă a limitelor fiecărui cartier. În articolele noastre nu vom lua în considerare ansamblurile rezidențiale pe care investitorii le-au denumit „cartiere”. În fond, așa cum ne arată și DEX-ul, un cartier este acea „parte din oraș deosebită de celelalte prin caracteristici proprii (geografice, istorice etc.)”. Articolele noastre vor face referire strict la cele 17 cartiere care figurează oficial în evidențele municipalității ieșene.
Am ales să începem din partea de vest a orașului, iar primul cartier pe lista noastră este Păcurariul. Aflat în partea de vest a orașului, Păcurariul este principală „poartă” de intrare în oraș (la finalul materialului puteți consulta o fotografie cu delimitarea precisă a cartierului).
Potrivit Primăriei Iași, Păcurariul are o suprafață totală de puțin peste 400 ha și o populație de 7.908 locuitori.
O primă curiozitate: „Colina Însorită” nu face parte din Păcurari
În ultimii 10 ani, zona Cimitirului Evreiesc a cunoscut o dezvoltare alertă. Pe așa-numitul platou „Colina Însorită” au fost edificate zone de vile și, mai nou, ansambluri rezidențiale cu zeci de blocuri. Majoritatea ieșenilor asociază platoul cu Păcurariul, dar, de fapt, potrivit Primăriei Iași, această zonă face parte din Copou.
Platoul „Colina Însorită” este, de fapt, în Copou (în plan depărtat sunt primele blocuri construite din ansamblul „Colina Însorită”, ansamblu care, ulterior, a dat și denumirea platoului)
O altă curiozitate constă în faptul că un punct de „graniță” între Păcurari și Copou este Piața care poartă numele primului cartier. În aceste condiții, casele care se află între str. Toma Cozma și str. Cazărmilor sunt, de fapt, tot pe teritoriul cartierului Copou.
Str. Toma Cozma: Zona de case (dreapta imaginii) se află în Copou, zona de blocuri (stânga) în Păcurari. În plan depărtat este zona Pieței Păcurari
De asemenea, o parte din parcarea de la Carrefour ERA se află în Păcurari (circa 15%, în partea nordică).
Delimitarea corectă a cartierului Păcurari
Păcurariul începe în apropiere de zona Metro, prima „construcție oficială” din acest cartier fiind stația de electrificare. În mod evident, „granița” e, de fapt, limita administrativ-teritorială a Iașului cu Miroslava.
Prima construcție din Păcurari (stația de electrificare)
În partea de sud, limita Păcurariului continuă pe lângă Arabesque (clădire din Miroslava) spre calea ferată și se suprapune, ulterior, cu aceasta. În apropiere de Carrefour Era, granița trece calea ferată (cu câteva sute de metri), se intersectează cu Bahluiul și „taie” circa 15% din complexul comercial (în partea dinspre drumul european). Ulterior, limita cartierului „merge” aproape în paralel cu Bahluiul și, în dreptul străzii Luca Arbore, se suprapune din nou peste calea ferată, „graniță” valabilă până la Piața Gării. În zona Transbus Codreanu, limita cartierului trece pe str. Străpungere Silvestru (fără a include și Piața Gării) și continuă pe str. Gării – Râpa Galbenă – Piața Mihai Eminescu.
Piața Gării nu se află în Păcurari, ci în zona centrală
Din acest punct, „granița” se suprapune pe str. Păcurari până în zona AMRS, de unde continuă pe str. Toma Cozma până la Piața Păcurari. Ulterior, limita urmează lungimea str. Cazărmilor – str. Fagului – șos. Muntenimii (parțial) – margine Grădina Botanică – intersecție str. Nistor – str. Bucovinei – limită platou Colina Însorită – str. Elisabeta Rizea – str. Iancu Flondor – str. Ion Nistor (limita nordică a Cimitirului Evreiesc) – limită administrativă cu Valea Lupului – șos. Varianta Rediu – șos. Rediu – str. Prof. Ioan Petru Culianu – șos. Păcurari – stația de electrificare (limită administrativă Iași – Miroslava).
Strada Prof. Ioan Petru Culianu, „granița” dintre Iași și Valea Lupului. În partea stângă a imaginii sunt case din Păcurari, iar în partea dreaptă case din Valea Lupului. Artera de circulație se află pe raza administrativă a Iașului, recent fiind și modernizată
Delimitarea cartierului Păcurari (sursă: Primăria Iași, prelucrare Apix.ro)
De unde provine numele „Păcurari”
În general, legenda vehiculată de ieșenii care locuiesc în această zonă face referire la faptul că a existat (sau există) păcura în subteran și de aici ar proveni denumirea cartierului. În schimb, explicații ceva mai credibile aflăm de pe Wikipedia, care citează, la rândul ei, un articol din Evenimentul Zilei (publicat în iunie 2013):
Există controverse legate de numele cartierului „Păcurari”. Astfel, se presupune că pe strada Păcurari veneau negustorii, care vindeau păcură și gaz, numiti „păcurari”. Profesorul Stelian Dumistrăcel, cercetător la Institutul de lingvistica „Al. Philippide”, crede că termenul de „păcurar” se referă, în fapt, la ciobani, iar numele străzii a fost dat de faptul că prin acel loc intrau in oras păstorii în timpul transhumanței. Profesorul și lingvistul Mircea Ciubotaru, unul din membrii fondatori al Institutului de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”, este convins de faptul că numele străzii “Păcurari” este dat de numele unei persoane, numită “Păcurar”.
*Notă. Articolele despre delimitarea cartierelor vor fi publicate săptămânal.
Sursă: Alex Andrei – apix.ro
- Published in Local