Cârje sau scaun cu rotile de împrumut pentru oamenii necăjiți din Iași
Ai folosit cârje sau scaun cu rotile și acum te împiedici de ele în casă?
De multe ori întâlnim pacienți care ne povestesc despre externarea din spital după o intervenție chirugicală ortopedică. Majoritatea poveștilor au în comun faptul că pacienții nu au primit cârje sau un fotoliu rulant (scaun cu rotile) pentru a se deplasa facil la ieșirea din spital.
După o accidentare ai mers în cârje, iar la finalul recuperării medicale ai simțit să le arunci cât mai departe? Este un sentiment normal, întâlnit la toți pacienții care s-au aflat în situația ta. Noi te scăpăm de dispozitivele de mers de care nu mai ai nevoie și le oferim spre împrumut oamenilor care au cu adevărat nevoie de ele, care la rândul lor le vor aduce înapoi.
Noi ne vom asigura că sunt funcționale și dezinfectate înainte de a ajunge în mâinile următorului pacient.
Din pacate, nu puține sunt situațiile când după o internare într-un spital, pacientul este externat fără aceste dispozitive și singurul său sprijin devine un părinte, frate sau prieten.
Astfel, cabinetul nostru va găzdui dispozitivele donate de foștii pacienți, până când altcineva va avea nevoie să se ajute de ele pentru o deplasare independentă, de exemplu, spre cabinetul de kinetoterapie.
Această idee ne-a venit atunci când am fost întrebați de câțiva pacienți dacă am putea să facem din nou utile astfel de dispozitive de mers după prima lor utilizare.
Mulțumim pentru gestul tău omenos!
Adresa și programul nostru le găsești în secțiunea de contact.
- Published in Local
Povestea EMOȚIONANTĂ a ieșencei în brațele căreia s-au născut peste o mie de bebeluși. Felicitări!
Povestea EMOȚIONANTĂ a ieșencei în brațele căreia s-au născut peste o mie de bebeluși.
Meseria de „moaşă“ dispare încet-încet de la un an la altul, după desfiinţarea secţiei de profil de la UMF Iaşi, acum doi ani. Asta în ciuda faptului că lipsa moaşelor autorizate ţine Iaşul şi România pe primul loc în ţară, respectiv în UE la mortalitate infantilă şi la numărul de mame minore.
Alte statistici îngrozitoare legate direct de lipsa moaşelor în comunităţi: anual, aproape 20.000 de mame sunt adolescente, iar peste 40.000 de mame nu au avut nicio vizită medicală înaintea naşterii. Din acest motiv, în statisticile oficiale suntem primii şi la numărul nou-născuţilor cu malformaţii. „Ziarul de Iaşi“ a stat de vorbă cu cea mai „prolifică“ moaşă din judeţ.
La cei 60 de ani ai săi, Maria Bolotă este ieşeanca în braţele căreia s-au născut aproape o mie de bebeluşi. Ea este şi prima femeie licenţiată în specializarea de moaşă la Iaşi, făcând facultatea la 50 de ani. Acum e înscrisă la doctorat şi vrea să lupte în continuare pentru sănătatea mamelor şi a nou-născuţilor, prin orice mijloc.
Povestei primei moaşe cu patalama din Iaşi, în rândurile următoare:
La sfârşitul anului trecut, Ministerul Sănătăţii (MS) anunţa că România este cunoscută ca fiind ţara cu cea mai mare rată de mortalitate infantilă, de sarcini nesupravegheate şi de sarcini în rândul adolescentelor din toată Europa.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, rata mortalităţii infantile în 2015 era de 8 la mie, de aproape două ori mai mare decât rata medie a UE, iar în acelaşi an au născut 41.000 de femei care nu au avut nicio vizită medicală pe durata sarcinii, fie din cauza sărăciei, fie din cauza accesului dificil la medic. Mai mult, alte 18.500 mame au fost adolescente, reprezentanţii MS subliinind că toate aceste probleme ar putea fi prevenite cu ajutorul moaşelor.
„Rolul lor este să asiste sarcina aflată în parametri normali, să urmărească şi să asiste naşterea naturală, să îngrijească mama şi nou-născutul cel puţin 28 de zile după naştere, să recunoască eventualele complicaţii medicale şi să ajute la prevenirea sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor“, au precizat reprezentanţii MS.
În momentul de faţă, la nivel naţional există doar 1.000 de moaşe licenţiate, dintre care în Iaşi sunt aproximativ 100. Însă nu toate pot fi integrate în sistemul de îngrijiri, din cauza legislaţiei lacunare, în România nefiind norme de practică, ghiduri şi protocoale care să reglementeze clar această profesie.
„Ideal ar fi ca această susţinere să însemne existenţa unei moaşe în fiecare comunitate, mai ales în sate, deoarece ar avea răbdare şi au cunoştinţele necesare. De obicei, femeile din mediul rural ajung direct la spital să nască, şi astfel se nasc copii cu malformaţii sau cu alte probleme de sănătate“, a explicat Liliana Pintilie, preşedintele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR), filiala Iaşi.
Secţie desfiinţată
La Iaşi, situaţia este una dramatică, deoarece, în urmă cu aproximativ patru ani, conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi (UMF) a decis desfiinţarea specializării de moaşe, deoarece numărul de studenţi care accesau programul erau unul foarte mic.
Astfel, dacă în 2007 a absolvit prima promoţie, în anul 2015 a absolvit ultima, care a avut nouă studenţi, un număr extrem de mic având în vedere că alte generaţii aveau câte 30 de studenţi.
Maria Bolotă este prima moaşă din Iaşi care a absolvit această specializare, la aproape 50 de ani, după ce 25 de ani a mângâiat pe creştet femeile care se pregăteau să dea naştere copiilor, fiind asistentă de obstetrică-ginecologie.
Anul trecut s-a înscris şi la un doctorat, dorind să găsească factorii care duc la ruperea prematură a membranelor înainte de termen, să curme şi suferinţa mamelor care îşi pierd copiii prin naşterea prematură. Din păcate, spune ea, în ultimii ani, lipsa moaşelor din fiecare comunitate a dus la o creştere a naşterilor prin cezariană, majoritatea femeilor fiind speriate de dureri, neavând cine să le încurajeze şi să sufere alături de ele până aduc pe lume copilul.
Moaşa, un liant al familiei
În urmă cu cîteva zeci de ani, moaşele erau cele cărora duminica, la biserică, oamenii le dădeau bineţe, fiind cunoscute ca făcând parte dintre oamenii respectaţi dintr-o comunitate, alături de preot, învăţător sau medic. Ele erau cele care reuşeau să împlinească visul unei familii, aducînd pe lume „boţul de aur“ din fiecare casă.
Maria Bolotă nu a numărat vreodată câte astfel de bucurii a adus în fiecare casă prin care a trecut, fiind vorba de sute, chiar o mie. Asta pentru că fiecare dintre ele a reprezentat „o minune dumnezeiască“, însă totodată şi o responsabilitate de care s-a bucurat abia după ce amândoi, şi mama şi copilul, erau bine.
Tot moaşele erau cele care pe vremuri, dacă erau repartizate într-un sat, începeau să îl cunoască la pas încă din momentul în care coborau din autobuz. Participau la petreceri, la reuniuni sau la praznice, în special acolo unde se adunau cei mai mulţi oameni, iar grija lor era să identifice viitoarele mămici, întrebând în stânga şi-n dreapta de ele pentru a le putea găsi cât mai uşor.
Moaşele luau în mâini cele două vieţi şi le purtau de grijă până ce „minunea dumnezeiască“, aşa cum le place lor să le spună bebeluşilor, ajungea pe lume.
În primii ani, Maria Bolotă a fost moaşă în Movileni, la câţiva kilometri de oraş, fiind repartizată acolo chiar dacă terminase cu nota 10. Atunci a auzit şi pentru prima dată cum oamenii îi spuneau „coana moaşă“, iar la acel moment i se părea un fel de jignire, deoarece exista preconcepţia că moaşele erau femei simple, fără niciun fel de studii, care doar ajutau mamele să nască, pe baza unui spirit instinctiv. Mai apoi a realizat că, de fapt, moaşa e cea care modelează, aşteaptă şi dă siguranţă mamei că totul va fi bine.
„După ce-am terminat şcoala postliceală, în anul 1975, am fost trimisă la Movileni, pentru că nu aveam buletin de Iaşi. Atunci directiva era ca să trimitem femeile să nască la clinicile universitare, iar noi aveam rolul cel mai important în depistarea gravidei, dispensarizarea şi urmărirea ei după naştere. Dacă nu depistam gravidele până în trimestrul I eram sancţionată. Atunci era şi problema cu întreruperea sarcinilor, şi trebuia să te ocupi şi de consiliere, să îi explici că mai importantă e viaţa ei, a celor doi-trei copii, decât să facă o nenorocire. Pentru că, unde mănâncă trei, mai mănâncă unul“, povesteşte femeia, spunând că în decursul acestor ani a convins multe femei să nu îşi abandoneze copilul.
- Published in Local
UMILIT! Cătălin Moroşanu a avut parte de o nouă dezamăgire în America!
Eşec pentru români în gala Glory 44 de la Chicago! Cătălin Moroşanu a fost învins prin decizie de polonezul Michal Turynsky, aflat la debutul în cea mai tare competiţie de K1 din lume. „Am câştigat clar, este pentru a doua oară când mi se fură meciul”, a acuzat românul. Adrian Maxim a pierdut şi el prin decizie meciul cu Victor Pinto.
Încurajat frenetic din tribune, Moroşanu a părut să controleze meciul. Românul l-a trimis la podea pe polonez în prima repriză, iar croşeul de stânga şi-a găsit şi el ţinta. Turynsky a replicat cu principala sa armă – lovitura de genunchi. Şi a reuşit să-i convingă pe arbitri, care i-au dat decizia.
„Moroșanu pierde la decizie în fața lui Turynski, după războiul la categoria grea”, a titrat site-ul oficial al circuitului Glory, după lupta românului supranumit „Moartea din Carpați„.
„Sunt foarte dezamăgit de comisia atletică din America, este a doua oară când mi se fură meciul şi pur şi simplu sunt mâhnit şi scârbit de aceşti arbitri! În această seară am câştigat clar! Mergem înainte, suntem bărbaţi şi învățăm din experienţele negative”, a spus Cătălin Moroșanu, la finalul galei.
Şi orădeanul Adrian Maxim a pierdut la limită în faţa lui Victor Pinto, un sportiv cu un palmares impresionant – 74 de victorii şi 27 de înfrângeri. Fanii românului, aflat la debutul în Glory, i-au acuzat pe arbitri americani că i-au furat decizia românului.
sursa: digisport.ro
- Published in Local
Povestea lui Ice, câinele husky furat din Iaşi şi recuperat după ce mii de români s-au implicat în căutarea lui. „M-au sunat până şi oameni din Timişoara, din Deva“
Un câine rasa Husky furat din faţa casei unor ieşeni şi ţinut captiv într-o gospodărie de la câteva sute de kilometri distanţă a fost recuperat miraculos de stăpâni după ce aceştia au creat o pagină pe Facebook. Căţelul a ajuns din nou în curtea stăpânilor după o lună şi jumătate, iar ieşenii vor să dea o petrecere la care să-i invite pe necunoscuţii de pe Facebook care s-au implicat în găsirea lui.
Poveste cu final fericit pentru un câine de rasă care timp de o lună şi jumătate a fost ţinut captiv într-o gospodărie necunoscută din judeţul Vrancea. Căţelul de un an din rasa Husky a fost liantul unei comunităţi online la care au aderat mii de persoane din întreaga ţară şi care a avut un singur scop: să-l găsească pe Ice şi să îl readucă în curtea stăpânilor săi.
Ice dispăruse de acasă încă de la mijlocul lunii februarie, însă insistenţa stăpânilor de a-l găsi a impresionat români din toate colţurile ţării care, în cele din urmă, au reuşit să producă minunea: împreună, l-au readus acasă.
Comunitatea de pe Facebook
Superbul căţel de un an a devenit membru al familiei Tănasă din Iaşi în urmă cu aproximativ de un an. Masculul din rasa Husky a fost răsfăţat de pui de toţi membrii familiei, dar mai ales de mezinul familiei, Eliade, cel care a suferit cel mai mult atunci când Ice a dispărut din faţa casei. Întâmplarea nefericită, ne povesteşte Loredana Tănasă (42 de ani), stăpâna lui Ice, s-a petrecut pe 10 februarie 2016. Căţelul a ieşit din curte după o femelă în călduri şi ar fi fost furat. Era momentul în care familia Tănasă a demarat o adevărată campanie pentru a-l regăsi pe căţel.
„Am început căutările din zona în care locuim, cartierul Bucium din Iaşi. Am mers iniţial pe o rază de două-trei staţii de autobuz şi am întrebat lumea dacă-l văzuse pe Ice. Am pus afişe cu poza lui în mai multe zone din oraş şi mi-a venit idea şi cu pagina de Facebook”, ne-a povestit Loredana Tănasă (foto jos).
Aşa a început povestea paginii de Facebook „Ice vrea acasă”, care avea să închege o adevărată comunitate de iubitori de animale din toată ţara care s-au implicat în găsirea lui Ice. Loredana Tănasă mai spune că, după ce postările despre Ice au început să se viralizeze, a primit telefoane de la zeci de la persoane din toate colţurile ţării. Cei mai mulţi o sunau pe femeie pentru a o încuraja să nu renunţe la căutarea câinelui şi o felicitau pentru sârguinţa sa. „M-au sunat până şi oameni din Timişoara, din Deva. Foarte mulţi crescători de animale, dresori sau medici veterinari care mi-au spus să nu renunţ. M-a impresionat lucrul acesta, pentru că eram sunată de persoane necunoscute, foarte multe dintre ele care îşi pierduseră şi ele câinii şi care mă încurajau să continui”, ne-a mai spus Loredana Tănasă.
Găsit la 250 de kilometri
Ieşeanca mai povesteşte că, nu de puţine ori, era sunată şi noaptea, de oameni de bună credinţă care vedeau hoinărind pe străzi căţei care semănau cu Ice. Într-o noapte, îşi aminteşte femeia, a fost sunată în jurul orei 1.00 şi a plecat instantaneu până la marginea oraşului cu speranţa că îşi va recupera căţelul.
„Mă mutasem pe străzi. Mă duceam în toate locurile de unde primeam un telefon că ar putea fi Ice. Ţin minte că cineva m-a criticat că ar trebui să renunţ că, până la urmă, e doar un câine. Însă eu nu pot gândi aşa. Dacă ai un câine ca un simplu accesoriu e posibil să renunţi, dar pentru noi Ice e mult mai mult de atât. E parte din familie”, ne-a mai spus femeia. Comunitate online în sprijinul câinilor pierduţi Minunea pentru familia Tănasă din Iaşi a venit în urmă cu câteva zile, atunci când doamna Loredana a fost sunată de un necunoscut din judeţul Vrancea. Se întâmpla într-o seară, atunci când cel de la celălalt capăt al serii, spune Loredana Tănasă, i-a redat speranţa. „Să ştiţi că v-am găsit câinele”, îi spunea necunoscutul ieşencei. După mai multe conversaţii, dar şi un schimb de fotografii, Loredana Tănasă s-a convins că patrupedul găsit de necunoscutul din Vrancea, Nelu N., era chiar Ice.
„Câinele era ţinut de într-o dubă, nu era hrănit, şi era păstrat doar pentru amuzamentul celor trei copiii ai celui care îl avea, fără a fi îngrijit. Domnul care m-a sunat a fost impresionat de cât de multă lume îl căuta pe Ice aşa că a mers chiar el la acea familie şi l-a luat pe Ice. Ne-am întâlnit la jumătatea drumului şi aşa Ice s-a întors la noi”, ne-a mai spus Loredana Tănasă. Femeia a aflat că patrupedul său a ajuns la familia din Vrancea după ce fusese furat de un vânzător ambulant de flori din cartierul său. Ajuns acasă, Ice a fost dus la veterinar şi astfel familia aflat că slăbise cu 19 kilograme. „Vouă vă datorez totul”, s-a adresat stăpâna lui Ice membrilor comunităţii „Ice vrea acasă”, transformată în „Ice e acasă” imediat după găsirea patrupedului.
Loredana Tănasă ne-a mai povestit că, în perioada următoare, intenţionează să dea o petrecere la care să îi invite pe toţi cei care a ajutat-o să îl găsească pe Ice. Cunoscuţi şi necunoscuţi laolaltă. Între timp, pagina „Ice e acasă” rămâne activă şi va fi folosită de toţi cei care îşi pierd câinele. Primul patruped pierdut în numele căruia a fost postat un mesaj de acest gen este un ciobănesc german de patru ani, dispărut de acasă acum câteva zile.
15.500 de share-uri a strâns postarea de pe paginea Ice vrea acasă cu ajutorul căreia căţelul a fost descoperit în Vrancea
Vreau acasă la ai mei,strigă ICE! Vă rog,distribuiți această pagină și aceste postări! Ofer 500 EURO RECOMPENSĂ! Doar împreună îl putem găsi!Tel.0723097915Multumesc!❤❤
Posted by ICE ESTE ACASĂ on 19 Martie 2017
- Published in Local
Cum faci bani din YouTube. Doi tineri ieșeni încasează 2,2 milioane lei pe an cu un canal de muzică pentru copii
In urma cu cativa ani, doi tineri din Iasi, sot si sotie, lansau un canal de YouTube cu muzica si videoclipuri pentru copii – un proiect creat mai mult dintr-o joaca, ce a ajuns sa le aduca, anul trecut, venituri de 2,2 milioane de lei. Care este povestea acestei afaceri, de cati bani au nevoie pentru a produce continut pentru canalul de YouTube si cum functioneaza lucrurile in aceasta industrie.
In 2012, cand se lansa TraLaLa, optiunile pentru relaxarea prin muzica a copiilor erau limitate. Asa a aparut ideea acestui canal de YouTube cu videoclipuri distractive pentru copii, creat de sotii Alexandru si Cristina Badan.
„Noi nu am gandit la inceput acest proiect ca pe niciun fel de afacere. Am pornit intr-o perioada in care YouTube nu intrase inca pe piata din Romania, deci practic nu ne puteam pune problema de incasari din publicitate.
Avem trei copii. Primii doi aveau la momentul respectiv 3-4 ani si cautam sa le punem muzica si videoclipuri pe YouTube – platforma care luase deja o amploare foarte mare.
A fost doar o simpla idee si am incercat sa o punem in practica. Niciunul dintre noi nu eram implicati in vreun fel in industria muzicala, n-am avut nicio legatura cu domeniul, drept urmare nu a fost foarte usor. Nu aveam habar ce inseamna productia de animatie si am luat totul pas cu pas. Cel mai important pentru noi era sa nu utilizam muzica piratata, un lucru ce se practica destul de des la momentul respectiv si pe YouTube. Cei mai multi luau un fisier audio, puneau un colaj de poze si le urcau pe YouTube”, povesteste Alexandru Badan.
Cum se fac bani din YouTube
In prezent, cei doi investesc circa 40.000 euro lunar in muzica si videoclipurile postate pe YouTube.
Cristina si Alexandru Badan, fondatorii TraLaLa
Animatia este in mod clar cea mai scumpa. in ultima perioada investim in productii 3D, pentru care costurile depasesc 5.000 de euro/minut. Din cauza faptului ca sunt putini animatori in Romania, aceste servicii trebuie externalizate.
Incepand de anul trecut difuzam pe TraLaLa si desene animate. Am reusit sa aducem in premiera seriale de top care ruleaza la TV in strainatate, precum Albinuta Maya, Vic Vikingul sau BabyRiki. Investim foarte mult si in licentele de difuzare si dublajele desenelor animate, explica antreprenorul.
Care este drumul pe care il parcurge o animatie pentru a ajuge pe YouTube:
1. Selectarea melodiilor
2. Realizarea negativului piesei
3. Transmiterea calupului muzica/text catre interpreti. Cele mai multe piese le inregistram cu corul de copii Meloritm, coordonat de prof. Elena Nicolai. Vocile la canalul in limba engleza LooLoo Kids sunt inregistrate in SUA pentru ca este foarte important pentru o limba straina sa fie voci native.
4. Inginerul de sunet mixeaza vocile cu muzica si in aceasta etapa este gata partea audio.
5. Se transmite fisierul audio catre directorul de concepte care face scenariul animatiei (schitele scenelor si descrierea)
6. Informatiile ajung la echipa de animatie
7. Corecturi si adaugarea de efecte sonore
8. Editarea animatiei pentru upload
9. Publicarea pe YouTube.
Canalul TraLaLa de YouTube a inregistrat, de la infiintare si pana in prezent, aproximativ 1,5 miliarde de vizualizari si o audienta de 5 milioane.
O audienta care, surprinzator, nu este 100% din Romania, chiar daca aproape tot continutul este in limba romana.
Circa 65% din trafic este local, 8% dintre vizitatori sunt din Republica Moldova, iar restul de 27% sunt din Diaspora, din tari precum SUA (5,5%), Italia, Spania, Franta, Austria, Marea Britanie.
Vazand succesul venit din afara al canalului TraLaLa, in 2014 am facut un pas important si am luat decizia sa intram pe piata internationala, prin canalul LooLoo Kids. Pentru acest canal am creat primele noastre animatii 3D la cantecele populare din limba engleza. Acest pas a necesitat mult curaj din partea noastra pentru ca era un segment cu o concurenta foarte mare, iar noi eram new entry.
Vizualizari lunare pentru cele doua canalele TraLaLa si LooLoo Kids: 160 de milioane.
Sunt zile cu peste 6 milionane de vizualizari, aproximativ 20 de milioane de minute urmarite intr-o singura zi (watchtime).
Anul trecut firma celor doi ieseni a inregistrat o cifra de afaceri de 2,2 milione de lei, de a aproape doua ori mai mult fata de anul anterior. Veniturile din canalele de YouTube se impart in doua categorii:
veniturile directe, din publicitatea afisata de YouTube
venituri din parteneriate cu firme prezente in Romania
Mecanismul e foarte simplu. Probabil si din acest motiv are succes in comparatie cu alte site-uri. Practic, toate site-urile au incasari din publicitate, doar ca YouTube recompenseaza creatorii de continut cu 55% din venituri.
In primul an nu am avut incasari pentru ca nu exista in Romania posibilitatea monetizarii pentru YouTube (acesta nu intrase inca pe piata din Romania).
Au urmat cativa ani de investii mari, in care veniturile erau aproape inexistente. Am continuat sa lansam cantece pentru copii si traficul a crescut spectaculos, astfel ca si veniturile de la YouTube s-au marit.
In 2016, dupa ce am depasit un miliard de vizualizari pe YouTube si am devenit vizibili, au inceput sa apara si oportunitati de colaborare cu companiile care se adreseaza copiilor. Am primit numeroase solicitari de la companii din domeniul pharma si alimentar pentru plasarea de produse, realizarea de animatii si cantecele personalizate sau continut cobranded. De exemplu, in prezent lucram la plasarea unui personaj animat foarte popular in reclamele TV la produse alimentare pentru copii, intr-o serie de animatie TraLaLa, explica Alexandru Badan.
Procentele dintre veniturile directe de la YouTube si cele din parteneriate difera destul de mult de la luna la luna pentru ca anumite parteneriate presupun plati lunare, altele strict pe un proiect anume, mentioneaza antreprenorul. Exista luni cand 70% din veniturile totale vin din proiecte, dar acestea sunt de cele mai multe ori exceptii, venitul constant ramane din reclamele afisate de YouTube.
Dar si acestea oscileaza in functie de traficul inregistrat. Sunt perioade cu trafic foarte mare, cum ar fi lunile de iarna, cand copii stau foarte mult in casa si ne urmaresc mai mult decat in perioada verii. Doar ca si perioada de iarna are problemele ei. Noi depindem foarte mult de piata de publicitate din Romania si stim ca sunt luni cu incasari din publicitate mai scazute in lunile de inceput de an
- Published in Local
7 cursuri de recalificare gratuite pentru şomerii ieşeni. Pentru ce meserii se poate opta?
Şomerii ieşeni care vor să îşi încerce norocul într-o altă meserie se pot înscrie la unul din cele şapte cursuri gratuite de formare profesională organizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) în luna septembrie.
În total, la nivelul judeţului Iaşi sunt disponibile 105 locuri la programele de formare în următoarele meserii: lucrător instalator pentru construcţii, pizzar, ajutor mecanic auto, ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie, cameristă, patiser şi lucrător în structuri pentru construcţii. În statisticile oficiale ale judeţul Iaşi, la sfârşitul lunii iulie 2017 erau 12.746 şomeri, doar 933 dintre aceştia fiind şi beneficiari ai indemnizaţiei. Durata cursurilor variază între două şi trei luni, iar la aceste programe organizate de AJOFM se pot înscrie, contra cost, şi persoanele care nu figurează în evidenţele instituţiei drept şomeri. La nivel naţional, circa 3.470 de persoane vor participa la cursurile de profil în luna septembrie, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
„Programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie (280), lucrător în comerţ (185), inspector (referent) resurse umane (174), frizer, coafor, manichiură, pedichiură (157), operator introducere, validare şi prelucrare date (157), bucătar (153), agent de securitate (151), contabil (123), instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze (105), coafor (98). Cei mai mulţi participanţi se preconizează în judeţele: Vrancea (196), Timiş (184), Braşov (182), Dâmboviţa (182), Olt (155). Pentru detalii, cei interesaţi se pot adresa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază au domiciliul sau reşedinţa sau pot vizualiza oferta de cursuri pe site-ul www.anofm.ro, la secţiunea «Formare profesională»”, potrivit anunţului ANOFM.
Sursa: ziaruldeiasi.ro
- Published in Local
TEORIE BULVERSANTĂ! Obiecte zburătoare deasupra orașului IAȘI? Motivele zgomotelor care se aud in ultimele luni
Obiecte zburătoare deasupra orașului IAȘI? Motivele zgomotelor care se aud in ultimele luni
Un fost inginer al unui combinat din Iaşi susţine că din 1994 încoace, de când a fost vizitat prima oară de extratereştri, de atunci se află într-un permanent contact cu entităţi din alte galaxii. Întâlnirile se produc spre afinţit în anumite zone din oraş.
Omul se laudă chiar cu o invenţie brevetată la OSIM privind „propulsia antigravitaţională sau energia ce acţionează asupra unui obiect lipsit de greutate”.
Undeva în cartierul Nicolina îşi duce bătrâneţea ieşeanul Constache Anton. La 68 de ani ar trebui să se bucure de o pensie liniştită, dacă entităţi extraterestre nu i-ar da târcoale.
„Eu când am avut prima întâlnire a fost cam prin 94-95, dar eram în vizorul lor mai de demult. Eu i-am văzut şi am şi stat de vorbă. Sunt două entităţi. Este o entitate cu înălţimea până la brâul meu, şi o altă entitate, cum suntem noi aşa, nişte bărbaţi foarte simpatici. Primul extraterestru mi s-a prezentat prin 94. „Hai, Antoane până la deal!”, mi-a spus.
„Cei care se ocupă cu extratereştii şi fenomenele extrasenzoriale ar trebui să stea în urma mea la o distanţă considerabilă”, ne-a spus Anton Costache.
Ieşenul susţine că, peste întâlnirile cu extratereştii, a avut şansa de a intra de două ori „în carlinga lor”, respectiv într-un obiect zburător.
Prima experienţă extraterestră
Omul ne-a prezentat chiar şi un calendar al întâlnirilor extraterestre, cu anul, luna, ziua şi ora la care s-au produs aceste întâlniri.
„Eu am avut o primă secvenţă (n.r. întâlnire) cu ei aici, pe Ioan Berindei (n.r. strada din cartierul Nicolina), într-o noapte. Erau deasupra la nişte salcâmi şi mă urmăreau. Sunt şi lucruri despre care nu pot vorbi pentru că nu vreau să-i deranjez.
Problemele merg foarte departe. Ei te coordonează din toate punctele de vedere. Eu nu mă puteam ţine pe picioare că mă spijinea el (n.r. extraterestrul) când am intrat prima oară în navă. Când am intrat, atât a spus :”El este!”. Ce este înauntru este fabulos. Am ajuns în faţa unui obiect şi au început să-mi pună întrebări.
După chestionar am mers într-o altă încăpere în care era o masă în formă de I iar în capul mesei erau doi extratereşti si trei Dalai Lama care m-au abordat”, ne-a relatat ieşeanul una din primele experienţe avute.
Potrivit acestuia, energia folosită de extratereşti face obiectul unui studiu cercetat la Centrul de Hadron de la Geneva. Mai mult, omul spune că în anul 2008 a înregistrat la OSIM o invenţie bazată pe „principiul propulsiei antigravitaţionale sau energia ce acţionează asupra unui obiect lipsit de greutate”.
Ieşeanul susţine că ideile proiectului respectiv i-au fost date extratereştri, care l-au contactat şi l-au dus la bordul uneia dintre navele lor.
Fiul de ţăran din coasta mănăstirii
A doua incursiune în interiorul unei nave a fost în noaptea de 7 spre 8 ianuarie 2011.
“M-am trezit în interiorul OZN-ului iar cineva mă palpa şi plimba pe mine un obiect necunoscut. Unul dintre ocupanţi a început să îmi pună întrebări în limba română. Cei cu care am vorbit au fost foarte civilizaţi”, povesteşte Anton.
Ieşeanul nostru cosmic s-a născut în anul 1951 în satul Hadâmbu, unde se află celebra mănăstire, într-o familie de ţărani cu 11 copii. La sinceritatea ţăranului român a apelat şi subiectul nostru care, sub semnul crucii, s-a jurat că tot ce ne-a relatat este purul adevăr pe care ar fi în stare să-l declare şi în faţa unui aparat plograf.
Primele apariţii de OZN-uri în spaţiul mioritic
România a fost vizitată, de-a lungul timpului, de mai multe OZN-uri, iar martorii susţin cu convingere că o parte dintre aceste apariţii s-ar fi sfârşit cu răpiri. Ceea ce nu este şi cazul ieşeanului nostru care se pare că a căzut cu tronc extratereştrilor. În lume au fost semnalate mii de răpiri de oameni şi animale de către fiinţe extraterestre.
Unele victime au reapărut după un anumit timp, cu psihicul puternic afectat, iar o parte dintre animale au fost găsite fără anumite organe interne. Urmele operaţiilor la care au fost supuse fiind surprinzătoare prin acurateţea execuţiei şi greu de realizat cu tehnica terestră actuală.
O apariţie bizară a unui obiect strălucitor, în septembrie 1972, în apropierea satului prahovean Valea Plopului, care a lăsat urme într-un lan de porumb. Prima aterizare a unui OZN, atestată şi expertizată cât de cât ştiinţific, în România.
Sursa: agorapress.ro
- Published in Local
(UPDATE) Lucrările de modernizare sunt în toi în Iași! Iată cum se circulă
Lucrările s-au mutat pe Șoseaua Națională
Din luna aprilie, pe tronsonul Podul de Piatră – Podu Roș s-a putut circula în dublu sens. După finalizarea lucrărilor pe străzile Petru Movilă şi Sf. Andrei, s-a revenit la situația din primăvară, iar separatoarele de sens dintre străzile Alexandru Ipsilanti Vodă şi Gh. Ghibănescu. Urmează Șoseaua Națională!
„Cred că a fost singura măsură inspirată din ultima perioadă, în ceea ce priveşte circulaţia. Şi-aşa, pe sensul dinspre Podu Roş spre Podul de Piatră, se circula pe un singur fir, din cauza maşinilor parcate. Părerea mea este că această stradă ar trebui lăsată cu dublu sens, în continuare. Cel puţin până la finalizarea lucrărilor pe splaiul celălalt sau pe Şoseaua Naţională, care arată jalnic”, a declarat un taximetrist pentru ziarulevenimentul.ro
Între timp, pe data de 23 august 2017, Viarom a început lucrările pe Șoseaua Națională. Astfel, jumătatea de carosabil aferentă sensului dinspre Podu Roş spre Podul de Piatră a fost decopertată. Pe cealaltă jumătate se circulă în dublu sens, fiind amplasate separatoare.
24/08/2017; 8:00 a.m.
Foto: estidiniasi.ro
UPDATE 25/08/2017
De luni, 28 august 2017, pe Șoseaua Națională se va circula pe un singur sens, din Podul de Piatră spre Podu Roș. Această modificare apare datorită începerii lucrărilor de dezafectare a liniilor de tramvai de pe tronsonul cuprins între intersecția cu bd. Nicolae Iorga și bifurcația din zona spălătoriei auto K9.
La intersecția cu bd. Dimitrie Cantemir, conducătorii auto nu vor mai putea intra pe Șoseaua Națională pentru a merge spre Podul de Piatră și vor trebui să ocolească fie pe Splai Bahlui – Mal Stâng, fie pe bd. Dimitrie Cantemir și apoi pe str. Decebal, fie pe bd. Nicolae Iorga, explică radioiasi.ro
Articolul va fi actualizat în mod regulat. Dacă te interesează stadiul lucrărilor, verifică pagină!
- Published in Info Trafic, Local
2500 de locuri de muncă și peste 20 de companii atrase la Iași!
Parcul Industrial Miroslava este situat în Comuna Miroslava, județul Iași, declarată în 2016 de către Ministerul Dezvoltării drept cea mai bogată comună din România.
Parcul industrial Miroslava a fost construit de la zero de către Consiliul Local al comunei începând din anul 2016, prin intermediul unei investiții care a ajuns la peste 2 milioane de Euro. Acesta are o suprafaţă de aproximativ 45 de hectare, iar în prezent se află în curs de finalizare rețelele de utilități.
Între timp, parcul industrial din comuna Miroslava, judeţul Iaşi și a atras peste 20 de companii care vor crea circa 2.500 de noi locuri de muncă, potrivit informaţiilor lui Dorel Codină, director executiv al Parcului Industrial Miroslava.
Citește continuarea pe ZF Corporate
- Published in Local
MISTER ELUCIDAT! Ce a declanșat bubuitura care a pus pe jar un întreg județ ieri. Ieșenii trebuie sa afle motivul
Iată ce a declanșat bubuitura care a pus pe jar un întreg județ ieri. Aceasta este cea mai probabilă ipoteză a specialiştilor în privinţa bubuiturii care s-a propagat ieri deasupra Iaşului. Nicio autoritate nu are cunoştinţă.
Acest fenomen fizic rar se petrece când un avion, de regulă militar, depăşeşte viteza sunetului,. Mach1: sunetul se propagă radial, putând fi resimţit până la 48 de kilometri.
Explicație boom sonic: „Acesta se petrece atunci când un obiect, cel mai probabil un avion de mare viteză, de regulă militar, depăşeşte viteza sunetului, Mach1. Sunetul se propagă în urma acestuia în formă radială, putând fi resimţit până la 48 de kilometri faţă de epicentru.
Sursele de specialitate afirmă că acest zgomot poate fi provocat şi de un avion care zboară la o altitudine foarte mare şi care nu este vizibil cu ochiul liber.”
„Dacă ai un cerc de 20 de kilometri unde s-a auzit zgomotul, nu poţi spune că propagarea este izotropă, dintr-o singură direcţie, prin urmare sursa este punctiformă, deci zgomotul a fost produs de o mişcare la nivelul oraşului Iaşi“, a explicat prof.dr. Maricel Agop, de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“.
Un eveniment similar cu cel de la Iaşi a avut loc pe 20 aprilie 2016, la Călăraşi. Potrivit presei locale, un suflu puternic asemănător cu cel al unei explozii semnificative a creat panică printre locuitorii oraşului.
Evenimentul s-a petrecut la ora 14, în timp ce, la Iaşi, bubuitura din 1 iunie s-a auzit în jurul orei 13.30. La fel ca la Iaşi, reporterii din Călăraşi au căutat informaţii la autorităţi, dar niciuna dintre acestea nu a putut oferi vreo explicaţie.
„Observatorul de Călăraşi“ a arătat că nici la numărul de urgenţe 112 nu a fost primit vreun apel. Ca în cazul Iaşului, bubuitura din Călăraşi s-a auzit şi în localităţi învecinate.
Presa locală a scris că autorităţile au trimis mai multe echipe în teren, în zone unde bubuitura s-a auzit cel mai tare. În încercarea de a identifica locul unde s-ar fi produs presupusa deflagraţie, dar nu au descoperit nimic.
Pe surse, reporterilor din Călăraşi li s-a transmis că ar fi fost o „detonare controlată“ la o unitate militară din apropierea oraşului. Ziariştii au subliniat că bubuitura nu s-a auzit în zone din imediata apropiere a unităţii.
- Published in Local