Primăria Iași a emis documentul necesar cerut de Ministerul sănătății pentru Spitalul Regional de Urgență
Documentul emis de Primăria Iaşi era necesar înaintea întocmirii studiului de fezabilitate de către Ministerul Sănătăţii.
Municipalitatea a emis un certificat de urbanism necesar proiectului de construire pentru Spitalul Regional de Urgențe (SRU) în Moara de Vânt. Actul urbanistic (numărul 2898/2017) a fost eliberat la începutul lunii septembrie, documentul fiind solicitat de Ministerul Sănătăţii (MS), în scopul întocmirii studiului de fezabilitate. Odată ce va fi realizată această documentaţie, proiectul SRU va intra într-un stadiu avansat de implementare, fiind posibilă lansarea licitaţiei de lucrări. Fondurile, estimate la circa 150 milioane euro, sunt asigurate din surse europene nerambursabile, de către Guvern, şi din credite contractate la instituţii financiare internaţionale.
Pentru realizarea SRU, Primăria Iaşi a pus la dispoziţia MS o suprafaţă de 12 hectare în zona centrală a platoului Moara de Vânt. Accesul principal la amplasament va fi printr-o arteră de circulaţie nouă care va lega SRU de bulevardul C.A. Rosetti / DN 24. Conform calendarului de implementare stabilit de autorităţi, studiul de fezabilitate va fi finalizat şi prezentat public în luna octombrie 2018. Ulterior, va fi lansată licitaţia pentru desemnarea unui constructor, iar lucrările propriu-zise vor începe în toamna anului 2019. Termenul de execuţie este anul 2023, iar orice depăşire va atrage pierderea fondurilor europene. În paralel cu spitalul de la Iaşi, MS va construi astfel de unităţi regionale la Craiova şi Cluj. De menţionat că fiecare spital va fi licitat separat.
Sursa: ziaruldeiasi.ro
Sat din Iași abandonat din cauza drumului prost. Instanțele de judecată vor decide soarta locuitorilor
Un sat din Iași abandonat de localnici. Un drum judeţean, care nu a fost reparat de 25 de ani, goneşte localnicii dintr-o comună din Iaşi. Oameni preferă să se multe în alte zone pentru că s-au săturat să aştepte ca singura cale de acces către oraş să fie reparată. Între timp, instanţa va stabili cine trebuie să reabiliteze şoseaua.
Satul Româneşti, situat la 9 kilometri de oraşul Podu Iloaiei, riscă să devină doar un punct pe harta judeţului Iaşi. Tot mai mulţi oameni pleacă din localitate din cauza drumului judeţean, plin de gropi, care leagă localitatea lor de oraş.
„Plec în Germania eu. Săptămâna viitoare vine şi soţia. Nu îţi convine să stai, că nu ai la ce să stai, din cauza drumului, la toate. În special drumul. Toată lumea se plânge, îşi fărâmă maşini”, spune Ciprian Bucur, localnic.
În sat sunt aproape o mie de locuitori, 32% dintre ei vârstnici.
„Casa de alături este una dintre cele 54 de locuinţe care au fost părăsite de-a lungul anilor. Totul este în paragină. Casa, gardul care este rupt şi curtea care a ajuns să fie plină cu buruieni”, relatează Carmen Ciocan, reporter Digi24 Iaşi.
„Satul este îmbătrânit, vin copiii să vadă părinţii şi fărâmă maşinile. Mulţi au venit până în Podu. Şi-au lăsat maşinile undeva şi au venit cu ocazie”, spune o localnică.
„Pe unde să zburăm? Avem altă şansă? Ocolim. Pe câmpuri mergem ca să nu mai venim pe aici”, adaugă un șofer.
Citește și Comuna din judeţul Iași unde nimeni nu primește ajutor social și nu există șomeri
Autorităţile locale spun că după Revoluţie una din şapte familii a părăsit localitatea.
„Este o zonă condamnată de acest drum, de faptul că drumul nu permite accesul către oraş. Vreau să vă spun că toţi cei care trebuie să aducă mărfuri în sat mereu spun: „A, Româneşti? Costă mai mult cu 20 de lei””, spune Ioan Stegariu, primarul comunei Româneşti.
Pentru că nimeni nu vrea să îşi asume responsabilitatea reparării drumului judeţean 282 D, primarul oraşului Podu Iloaiei a dat în judecată Consiliul Judeţean Iaşi.
„Consider ca acest tronson de drum trebuie să îl facă orașul, mai ales că județul i-a dat bani pentru el”, declara fostul director al Direcţiei de Drumuri Judeţene Iaşi.
„Să se uite bine pe documentul pe care l-a trimis şi l-a primit de la noi, au dat două miliarde pentru drumuri comunale. Am acţionat în instanţă”, spune Constantin Istrate, primarul oraşului Podu Iloaiei.
Procesul care va decide soarta drumului judeţean dintre Româneşti şi Podul Iloaiei este programat luna aceasta.
Sursa: digi24.ro
- Published in Local
Iaşul sau Iaşiul? – o dispută lingvistică istorică între nordul şi sudul ţării, tranşată de specialişti după principiul „uzul face norma“
Iaşul sau Iaşiul? – o dispută lingvistică istorică între nordul şi sudul ţării, tranşată de specialişti după principiul „uzul face norma“
Cum se pronunţă articulat corect numele oraşului Iaşi s-a transformat de-a lungul timpului într-un „război“, purtat la nivel popular şi chiar academic, între moldoveni şi dâmboviţeni. Lingviştii consultaţi de „Adevărul“ au încercat să tranşeze disputa.
Atât normele academice în vigoare, cât şi scrierea folosită în sudul ţării favorizează, pentru articularea hotărâtă la cazul nominativ, varianta „Iaşiul”.
„Unele substantive proprii pluralia tantum manifestă tendinţa de refacere a unei forme de singular (marcate de articolul definit), adecvate specificului individualizator al numelor proprii: Bucureştiul/Bucureştii, Iaşiul/Iaşii, Paştele/Paştii etc. […]”, este menţionat în Gramatica Academiei, 2005, vol. I, p. 123.
Cu toate acestea, majoritatea moldovenilor consideră o blasfemie folosirea altei variante de articulare, în afară de „Iaşul”. Cei mai importanţi lingvişti din Capitala Moldovei concordă în argumentaţii potrivit cărora „revolta” populară locală este justificată.
Pentru a explica de ce privilegiază varianta „Iaşul”, lingvistul Stelian Dumistrăcel, profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi şi şef al Departamentului de Dialectologie din cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, filiala Iaşi, citează un principiu enunţat de marele lingvist român Eugen Coşeriu:
„În lingvistică, vorbitorul este măsura tuturor lucrurilor. Lingvistul nu trebuie să uite niciodată că limbajul funcţionează prin şi pentru vorbitori, nu prin şi pentru lingvişti”.
„Din cauză că localnicii (ca toţi moldovenii) nu pronunţă «înmuiată» (nici) consoana ş, forma curentă în vorbire este Iaş (deşi se scrie Iaşi). Pornind de la pronunţie, în scriere, forma articulată a devenit Iaşul, ca în numele revistei «Iaşul literar».
Cînd, recent, pe afişe diverse apare Iaşiul (… ospitalier, să zicem), lumea culturală din capitala Moldovei protestează ca la o anomalie!“, scrie profesorul Stelian Dumistrăcel într-un articol publicat în nr. 178, ianuarie 2014, al revistei „Timpul”.
Cercetătorul ieşean constată, cu umor fin, că niciun moldovean autentic nu s-ar încumeta să scrie sau să pronunţe „Iaşiului”. Aceasta deoarece i s-ar părea că seamănă cu dâmboviţenii care pronunţă şiah în loc de şah.
„Iată şi alte enunţuri cu aceeaşi formă: «Sărbătorile Iaşului 2013»; printre manifestări, «Noaptea albă a Iaşului»; s-a publicat şi «Harta Sărbătorilor Iaşului», după cum a existat şi «Spotul oficial al Sărbătorilor Iaşului».
Dar, în textul ştirilor despre oraşul nostru publicate în ziare din Bucureşti, vom întîlni curent forma de genitiv Iaşiului, ca şi cum ni s-ar corecta o anumită greşeală (de tipul copil, nu copchil)”, adaugă Stelian Dumistrăcel în articolul din revista „Timpul”.
Este „corectă” forma Iaşul sau Iaşii?
Cea de-a doua formă este cea originară, reprezentînd echivalarea în limba română a formei gramaticale ce apare în documentul primei atestări a numelui, redactat în slavonă, datînd din 1408. De altfel, aşa se scria pînă în secolul al XIX-lea.
„Cităm cîteva titluri de notorietate, ale lui Alecsandri, „Iaşii în 1844, o fiziologie”, şi Iaşii în carnaval (1845), o comedie, sau „Magaziile (magazinele) Iaşilor” , o prezentare de factură publicitară a lui C. Negruzzi (1846).
„Astăzi, istoricii şi oamenii de cultură inspiraţi de aceştia susţin folosirea exclusivă a formei Iaşi, pe care mai ales primii o promovează şi în titluri de opere”, mai scrie Stelian Dumistrăcel în „Timpul”.
Cu toate acestea se pot constata şi uşoare forme de incoerenţă discursivă apărute în scrierile unor oameni de cultură ieşeni.
„Tradiţia culturală este păstrată şi de titlul albumului semnat de Valentin Ciucă, „Iaşii, între medieval şi modern” (2008), dar, culmea ironiei, apariţia editorială a fost anunţată şi comentată în ziare sub enunţul „Manual de iubit Iaşul”! Diferite oscilaţii sînt prezente şi în titlurile cărţilor unui monograf sui-generis al oraşului, Ion Mitican:
„Cu Mihai Eminescu şi Ion Creangă prin Tîrgul Ieşilor” (1990), „Cu Iaşii mînă-n mînă” (1997, în colaborare cu C. Ostap), dar „Iaşul între adevăr şi legendă” (2000, cu acelaşi colaborator), după cum emisiunea unui post de televiziune avîndu-l ca invitat pe I. Mitican era titrată „Iaşul lui Mitican”.
„Aşadar, astăzi, Iaşii, ca nume al oraşului, pare să reprezinte o formă uşor arhaică, respectiv o selecţie şi o preferinţă de coloratură elitistă”, comentează Stelian Dumistrăcel.
- Published in Local
Comuna din judeţul Iași unde nimeni nu primește ajutor social și nu există șomeri
25 de milioane de euro a plătit statul român, în ultimii 4 ani şi jumătate, ca ajutoare sociale, în judeţul Iaşi. Din 2013, numărul beneficiarilor a crescut cu un sfert.
De la 7.000 de asistaţi, s-a ajuns acum la aproape 9.000. Sunt comune în care numărul lor reprezintă chiar şi o treime din populaţie.
Comuna Lungani, judeţul Iaşi
Din şase mii de locuitori, două mii trăiesc din ajutoarele sociale, pentru care statul achită lunar 200.000 de lei.
„Şase copii. Şi trăim din alocaţia copiilor, cu ajutor social. Am cam în jur de 15 milioane (1.500 de lei) cu tot cu alocaţie, cu tot cu ajutor”, spune o femeie.
„Nu am studii, nu am şcoală, nu se găsesc servicii. De vreo 20 de ani sunt casnică datorită copiilor”, afirmă o femeie.
„Sunt care nu vor să muncească. Mai mult le convine să stea acasă, decât să muncească”, spune Gheorghe Pricopie, primarul comunei Lungani, judeţul Iaşi.
La polul opus este comuna Leţcani
Din cei 8.000 de locuitori, niciunul nu primeşte ajutor social şi nu există şomeri. Peste 100 de firme şi-au dezvoltat aici afaceri, iar localnicii au avut prioritate la angajare.
„Din 2005 ne-am mutat producţia, din Iaşi, aveam o hală închiriată, aici am găsit un spaţiu adecvat pentru noi. Localnici am angajat şi numai din Leţcani şi din împrejurimi”, spune Ciprian Galnic, proprietar firmă .
„Am lucrat în Italia şi m-am întors aici auzind că este posibilitatea de a munci. M-am angajat şi e din ce în ce mai bine”, afirmă o femeie.
Iar de câştigat are toată lumea
„Bugetul local s-a dublat prin acele impozite care sunt pe impozitele angajaţilor. Taxa IVG la Leţcani la momentul de faţă a ajuns la un milion de euro”, declară Stelian Turcu – primarul comunei Leţcani.
Planurile pentru dezvoltarea comunei nu se opresc, însă, aici. În următorii doi ani, se va construi un parc industrial, ceea ce înseamnă 5.000 de locuri de muncă.
- Published in Local
Record de nașteri într-o singură zi, la Iaşi
Record: 37 de copii născuţi într-o singură zi la maternitate, la Iaşi.
În mod surprinzător, marea majoritate a nașterilor au fost pe cale naturală.
La Maternitatea „Cuza Vodă“, cea mai mare din Moldova, s-a înregistrat zilele trecute un număr record de naşteri într-o singură zi, venind pe lume 37 de copii.
Potrivit reprezentanţilor unităţii medicale, numărul de naşteri înregistrat pe data de 5 septembrie reprezintă un record al anului 2017. Din cei 37 de copii, 20 sunt băieţi, iar 17 sunt fete, fiind vorba de copii sănătoşi, naşterile decurgând normal.
26 nașteri naturale și 11 nașteri prin cezariană.
Conducerea maternităţii pune acest număr mare de naşteri pe seama adresabilităţii în creştere pe care o înregistrează, fiind o unitate medicală regională de nivel III, unde cazurile complexe au şanse mai mari de supravieţuire, beneficiind de îngrijire de specialitate. „Este o bucurie pentru noi să avem un număr atât de mare de naşteri într-o singură zi, mai ales că am observat că maternitatea noastră are o adresabilitate foarte mare, fiind cel mai mare spital de acest nivel din Moldova.
Credem că adresabilitatea în creştere se datorează şi faptului că oferim servicii medicale de calitate, cu personal medical cu experienţă. De asemenea, surprinzător este şi faptul că majoritatea naşterilor au fost naturale, în număr de 26, restul de 11 fiind copii aduşi pe lume prin cezariană“, a precizat ec. Robert Dâncă, managerul Maternităţii „Cuza Vodă“. Două cazuri din cele 37 au reprezentat transferuri de la alte unităţi sanitare, de care s-au ocupat medicii ieşeni de la unitatea medicală menţionată. Anual, aici se nasc aproximativ 6.000 de copii, numărul acestora fiind în creştere din anul 2014. Tot la „Cuza Vodă“, în anul 2005 s-au născut cei mai mulţi copii din România, fiind atunci înregistrate 7.668 de naşteri. Maternitatea a devenit unitate regională de nivel III în anul 2002, în cadrul regionalizării privind îngrijirile de obstetrică şi neonatologie, iar din 2004, prin înfiinţarea Centrului Regional de Terapie Intensivă Neonatală, a devenit un centru de referinţă pentru maternităţile din regiunea Moldovei.
sursa: ziaruldeiasi.ro
- Published in Local
Centrul Mobil de Transfuzii de la Iaşi, de 900.000 lei, menit să deservească Moldova, zace nefolosit… De ce?
Autocarul de 900.000 de lei al Centrului Mobil de Transfuzii Iaşi are doar 153 de ore de funcţionare şi a fost folosit ultima dată în iunie 2016, deşi când a fost dat în folosinţă, în 2011, se spunea că trebuia să deservească toată zona Moldovei.
Centrul mobil de transfuzii în România
În 2010, Ministerul Sănătăţii a achiziţionat cinci autocare complet echipate pentru recoltarea de sânge. Acestea trebuiau să fie folosite într-un parteneriat cu Institutul Naţional de Hematologie şi Societatea Română de Cruce Roşie. Fiecare dintre autocare a costat 900.000 şi are o sală de aşteptare, unde donatorii completează un formular, o sală de consultaţii şi un mini laborator unde se testează glicemia şi hemoglobina, două paturi pentru recoltare şi un spaţiu în care cei care au donat beau un suc sau un ceai.
Unul dintre autocare a ajuns la Iaşi, în 2011. De atunci, Centrul Mobil de Recoltare de Sânge a fost folosit doar de câteva ori, respectiv a funcţionat doar 153 de ore.
Autocarul este parcat în curtea Detaşamentului 2 de Pompieri Iaşi, de unde a plecat ultima dată în iunie 2016, când angajaţii Centrului de Transfuzii Iaşi s-au mobilizat pentru a recolta sânge în afara sediului de Ziua Mondială a Donatorului de Sânge.
Citește și Iaşiul a rămas finalist în cursa pentru titlul de Capitala Tineretului din România
Personalul insuficient este unul dintre motivele pentru care autocarul nu este folosit mai des.
”Acum lucrăm cu 43% din necesarul personalului, mai ales pe sectorul donatorilor, unde au loc analizele, chestionarele pre-donare şi recoltarea propriu-zisă a sângelui. Noi trebuia să avem şi o echipă de recoltare mobilă, care echipă s-ar fi ocupat de acele recoltări cu autobuzul, unde sistemul de donare este altul, acolo nu se oferă tichete. Din cauza lipsei acestei echipe de recoltare mobille – un medic şi trei asistenţi – recoltarea nu se pot face decât cu totul excepţional, o singură dată pe an, de Ziua Donatorului de Sânge, ceea ce este foarte puţin”, a declarat Mihaela Vatamanu, medic la Centrul de Transfuzii Sanguine Iaşi.
Centrul de Transfuzii Sanguine Iaşi are 32 de angajaţi, dintre care doar 10 lucrează direct cu donatorii.
Centrul Mobil de Transfuzii nu are nici şofer. Ultima dată când a fost folosit a fost condus de un şofer de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă din Iaşi, care s-a oferit din timpul său liber să ducă autocarul până în judeţul Neamţ. Însă numărul de recoltări de la o astfel de deplasare este foarte mic, pentru că în protocolul de funcţionare este specificat faptul că cei care vin să doneze la acest centru mobil nu primesc cele şapte tichete de masă pe care le-ar primi la sediu.
Materialele necesesare donării trebuiau asigurate de către Ministerul Sănătăţii, iar costurile legate de maşină ar trebui să fie acoperite de către Crucea Roşie.
În plus, maşina nu poate părăsi parcarea Detaşamentului 2 de Pompieri Iaşi, pentru că are şi ITP-ul şi asigurarea expirate.
sursa: mediafax.ro
Iașul este părtasul unui succes de zeci de milione de vizualizări. Producția impresionantă a filmului serial a fost filmată în IAȘI!
Iașul este părtasul unui succes de zeci de milione de vizualizări
La doar 13 ani, Iuliana Beregoi şi-a câştigat fanii cu sinceritatea, carisma şi talentul ei, adunând în prezent aproape 300.000 de abonaţi la canalul propriu de Youtube, dar şi zeci de milioane de vizualizări, pentru cele doua single-uri „Vina mea” și „Fac ce simt„.
Acum, cântăreața -vloggeriță, originară din Republica Moldova, lansează primul episod din serialul de acțiune „LARA”, o producție MIXTON MOVIE – o divizie a MIXTON MUSIC. Dupa un concept creat de Catalin Dascalu, responsabilul de succesul tinerei artiste, filmul este impartit pe sezoane, cu episoade ce vor aparea lunar, si relateaza o adevarata poveste din viata unei adolescente care si-a pierdut memoria, pierduta intr-o metropola, fara parinti sau apropiati.
Întreaga actiune se petrece in jurul acesteia si a noilor prieteni pe care si-i face, alaturi de care infrunta situatii limita si neasteptate, care ii vor tine, atat pe copii cat si pe cei mari, cu sufletul la gura.
„Cred ca sunt cea mai fericita si norocoasa persoana din lume! Prima data, cand am auzit ideea acestui film serial, de la managerul meu Catalin Dascalu, mi s-a parut a fi un vis aproape imposibil de realizat. Iar, acum, nu-mi vine sa cred ca, deja, lansam primul episod. Sper sa va placa mult ceea ce a iesit, mai ales ca este creat si gandit din dragoste, pentru toti fanii mei. Va pup si iubesc!”
De regie, s-a ocupat Ciprian Iacob, iar in rolurile secundare ii putem regasi pe Mihai Ungureanu, Vlad Baba si Erica Moldovan, iar serialul poate fi gasit online, pe canalul de Youtube – MIXTON MUSIC.
Totodata, piesa ce da genericul serialului „Lara” va si lansata pe 7 septembrie, odata cu videoclipul acesteia, ce va purta numele „Generatia Z”.
- Published in Local
Iaşiul a rămas finalist în cursa pentru titlul de Capitala Tineretului din România
Iaşiul a rămas în cursa pentru titlul de Capitala Tineretului din România, alături de Baia Mare şi Satu Mare. Marele premiu – 50.000 euro.
Oraşele Baia Mare, Iaşi şi Satu Mare, rămase în cursa pentru titlul de Capitala Tineretului din România, trebuie să depună până în 15 octombrie un proiect detaliat cu conceptele propuse în prima etapă, urmând ca unul dintre cele trei municipii să câştige marele premiu în valoare de 50.000 de euro, au anunţat ieri organizatorii, printr-un comunicat de presă.
„A doua competiţie organizată în cadrul programului naţional Capitala Tineretului din România, care funcţionează pe principii similare cu Capitala Europeană a Tineretului, titlu deţinut de Cluj-Napoca în 2015, a atras un număr impresionant de candidaturi: Alba Iulia, Baia Mare, Galaţi, Iaşi, Ploieşti, Satu Mare şi Suceava. În urma evaluării formei simplificate a candidaturilor de către un juriu independent, trei dintre acestea au fost desemnate pentru a merge în cea de-a doua rundă în calitate de finalişti: Baia Mare, Iaşi şi Satu Mare. Municipalităţile acestor oraşe, în parteneriat cu sectorul local de tineret, trebuie să depună până pe 15 octombrie un dosar detaliat în care să dezvolte conceptele propuse în prima rundă”, precizează sursa citată.
Unul din cele trei oraşe finaliste va dobândi titlul şi, implicit, premiul în valoare de 50.000 de euro acordat de Banca Comercială Română. Viitoarea Capitală a Tineretului din România va fi anunţată în cadrul Summitului Tinerilor, ediţia a 2-a, care va avea loc în luna noiembrie la Bacău.
Cu ce vor defila oraşele candidate
#UTurn, conceptul prezentat de Baia Mare, îşi propune să testeze de-a lungul unui an un program menit să creeze oportunităţi atractive pentru tineri, astfel încât aceştia să fie activi şi determinaţi să rămână şi să se implice în comunitate. Programul va beneficia de sprijinul autorităţilor locale, organizaţiilor neguvernamentale de tineret, grupurilor informale de tineri, instituţiilor şi mediului de afaceri.
Municipiul Iaşi propune conceptul „IS ON”, care descrie starea pe care programul „Iaşi Capitala Tineretului din România” intenţionează să o inducă tinerilor din oraş. Acest imbold se bazează pe trei acţiuni complementare menite să culeagă idei din comunitate, să creeze condiţii optime şi să se asigure de finalitatea iniţiativelor de dezvoltare urbană.
Conceptul „Connect to Satu Mare” are ca focus conectarea şi reconectarea tinerilor la dezvoltarea oraşului, prin încurajarea participării active a tinerilor în comunitatea locală, aceştia având atât rolul de beneficiar, cât şi pe cel de facilitator.
Programul naţional este coordonat de Guvernanţa Programului Capitala Tineretului din România – Consiliul Tineretului din România (CTR), Federaţia Tinerilor din Cluj (FTC), Grupul PONT şi Banca Comercială Română (BCR) — şi îşi propune să dezvolte modul în care autorităţile locale colaborează cu organizaţiile neguvernamentale de tineret şi cu mediul privat pentru a pune tinerii din România în centrul procesului de dezvoltarea urbană.
Juriul care evaluează proiectele propuse de către cele trei oraşe candidate este alcătuit din 24 de reprezentanţi ai sectorului neguvernamental de tineret, ai mediului privat, ai organizaţiilor de tineret ale partidelor politice parlamentare şi ai unor instituţii publice.
Ediţia 2017 a programului se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, Klaus Iohannis, recunoaştere acordată în 2016 şi care confirmă valoarea conceptului şi succesul fazei pilot. Primul oraş din România care a purtat acest titlu şi şi-a asumat pionieratul acestui program a fost Timişoara, în perioada 2 mai 2016 – 1 mai 2017, urmat de către Bacău, oraş desemnat în urma organizării unei competiţii şi care va deţine titlul de Capitala Tineretului din România până pe 1 mai 2018.
„IS ON” este conceptul pe care municipiul Iaşi îşi bazează candidatura la titlul de Capitală a Tineretului din România.
Sursa: ziarulevenimentul.ro
Modificări importante în traficul din Iași
Modificări permanente pentru traseul autobuzului 50
Traseul autobuzului care face curse regulate la Aeroportul Internaţional Iaşi a fost prelungit până la Gară. Potrivit reprezentanților Companiei de Transport Public (CTP) Iaşi, prima cursă de la Gară va pleca astăzi la ora 12.35.
„Orarul traseului 50 este realizat în strânsă legătură cu programul zborurilor. Pentru cursele interne, autobuzul soseşte la aeroport cu o oră înaintea decolării avioanelor, urmând a părăsi aeroportul la 20 de minute după aterizare. În cazul curselor externe, aceşti timpi se măresc la două ore pentru decolări şi 30 de minute pentru aterizări”, se arată într-un comunicat al CTP Iaşi.
Astfel, începând de astăzi, itinerariul autobuzului 50 va fi Gară – Piaţa Unirii – Târgu Cucu – Aeroport şi Aeroport – Târgu Cucu – Piaţa Independenţei – Gară.
Modificari temporare in traficul iesean
În această săptămână, CTP Iaşi va opera şi alte modificări în transportul public, schimbări valabile pentru perioada 5 – 10 septembrie, în contextul desfăşurării Raliului Iaşului.
Circulaţia tramvaielor de pe traseele 1 şi 13 va fi deviată pe bd. Tudor Vladimirescu, iar tramvaiele de pe traseul 9 vor fi înlocuite cu autobuze, în timp ce tramvaiul 8 va fi suspendat.
Suplimentar, pe 8 septembrie, va fi blocată circulaţia rutieră pe bd. Independenţei (între intersecţia cu str. Nicolae Bălcescu şi Piaţa M. Eminescu) şi şos. Păcurari (între Piaţa M. Eminescu şi intersecţia cu str. Cişmeaua Păcurari). Întreruperea traficului va duce la modificarea traseelor autobuzelor cu numerele 28 şi 42 care vor circula pe linia de tramvai între Târgu Cucu şi Piaţa Mihai Eminescu.
De asemenea, autobuzele de pe traseele 20, 43 şi 46 vor circula prin Copou şi vor ajunge în Păcurari prin str. Toma Cozma. Spre zone centrală, aceste autobuze vor circula pe şos. Moara de Foc.
Sursa: ziaruldeiasi.ro
- Published in Info Trafic, Local
Sedusă de un puşcăriaş: Povestea ieșencei cu inima frantă care a răspuns la un număr de telefon la întâmplare
Sedusă de un puşcăriaş: Povestea ieșencei cu inima frantă care a răspuns la un număr de telefon la întâmplare
Potrivit ziarulevenimentul.ro, povestea a început în iulie 2009, când Adrian Codruţ Romaniuc (35 de ani) a sunat-o, din Penitenciarul Galaţi, pe ieşeanca Loredana C.
Numărul a fost format la întâmplare, dar bărbatul, care ispăşea o pedeapsă pentru tâlhărie, a reuşit să păstreze legătura cu interlocutoarea.
„În urma discuţiilor, care durau ore întregi, partea vătămată i-a dezvăluit date personale, intime, aşa încât inculpatul a reuşit să-şi facă o imagine foarte clară asupra situaţiei ei materiale şi familiale”, a precizat pentru ziarulevenimentul.ro Iulian Iftodi, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătorie.
Romaniuc a descoperit că Loredana contractase un împrumut.
„El a convins-o că a fost condamnat pe nedrept după o bătaie şi că era om cu stare, casă şi maşină, care muncise în Italia. Inculpatul i-a spus părţii vătămate că s-a îndrăgostit de ea şi i-a promis că se vor căsători. Partea vătămată a trimis în mod repetat bani, prin mandat poştal, pe numele inculpatului, al soţiei acestuia şi al altor persoane”, spune Iftodi.
Chiar şi după ce a schimbat penitenciarul şi apoi a ieşit de după gratii, Romaniuc a mai adunat nişte bani de la „iubită”. În total, femeia i-a dat 111.508 lei. Până la urmă, ea şi-a dat seama că a fost păcălită şi a făcut plângere la Poliţie. În faţa anchetatorilor, Romaniuc a susţinut că Loredana i-a dat banii de bunăvoie.
- Published in Local