„Gangul repetenţilor“, pasajul prin care studenţii ieşeni nu se încumetă să treacă
O legendă urbană inexplicabilă din punct de vedere istoric spune că studenţii care trec printr-un gang din apropierea Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi nu vor promova exemenele.
De generaţii întregi gangul cu pricina dă fiori studenţilor de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Fără a exista o explicaţie istorică plauzibilă care să susţină această superstiţie, gangul din zona Fundaţiei, situat în apropiere de Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu”, ar purta ghinion tinerilor care trec pe sub el.
Legenda urbană spune că studenţii care se încumetă, totuşi, să treacă pe sub gang vor avea cel puţin o restanţă în anul universitar în curs. Deşi este cunoscută de toţi tinerii studenţi din Capitala Moldovei, niciunul dintre cei interpelaţi nu au putut explica motivul pentru care se spune că trecerea pe sub gang ar cauza ghinioane la examene.
“Am aflat de la studenţii mai mari despre această superstiţie şi fiecare mi-a spus că atunci când au trecut au avut ghinion la examene. Niciodată nu am ştiut dacă este sau nu aşa, însă, mai ales atunci când sunt în sesiune, nu trec prin acel gang”, ne-s spus Andreea, studentă în anul I la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”.
Imobilul din care face parte „gangul repetenţilor” a aparţinut, de-a lungul timpului, unora dintre cele mai faimoase familii de nobili din Iaşi. Este documentat că aici a stat şi regele Carol I în timpul vizitelor făcute în Capitala Moldovei între anii 1885 şi 1887.
Construit la începutul secolului XIX, imobilul a aparţinut, pe rând, familiilor Sturza, Rosetti şi Balş. Conform cercetătorului ieşean Ion Mitican, în timpul Primului Război Mondial casa a găzduit inclusiv câteva dintre întâlnirile Guvernului retras la Iaşi. După cel de-al Doilea Război Mondial casa de pe bulevardul Carol I a devenit un sediu al Securităţii, unde erau torturaţi şi închişi cei care se opuneau regimului comunist. Mulţi dintre aceştia fiind studenţi, probabil de aici a pornit legenda conform căreia oricine trece pe sub bolta impunătoare a imobilului va avea probleme.
Un alt gang de care studenţii ieşeni se feresc este cel de lângă maternitatea „Cuza Vodă” de pe strada cu acelaşi nume. Superstiţiile legate de reuşita la examene sunt şi în acest caz stimulentul care-i îndeamnă pe tineri să ocolească acea clădire cu precauţie.
Sursă: Ionuţ Benea ( Adevărul.ro )
Foto: Fede.ro
- Published in Legende
Uriaşa din Cimitirul Eternitatea. Legenda care a fascinat Iaşiul GALERIE FOTO
Pe o alee lăturalnică din cel mai mare cimitir din Iaşi, străjuită de doi copaci îşi deapănă povestea una dintre cele mai controversate dar în acelaşi timp una dintre cele mai fascinante statui din judeţ.
„Uriaşa„, după cum este cunoscută de ieşeni, are o poveste care se pierde în ceaţa istoriei. Legendele urbane propun mai multe variante despre originile acesteia. Una dintre cele mai des vehiculate este cea conform căreia lucrarea o întruchipează pe o fiică a unui ieşean, aceasta suferind de gigantism, boală din cauza căreia tatăl său a şi împuşcat-o. O altă poveste în care „Uriaşa” este personaj principal spune că fata sufoca pe oricine strângea în braţe, drept pentru care a fost ucisă.
În realitate, însă, povestea statuii este mult mai simplă. Aceasta a fost cumpărată de la un maestru vienez de către Vasile Beldiman şi aşezată la cavoul familiei Rosetti cu care acesta era prieten.
Un adevărat loc de pelerinaj, cavoul Rosetti din Eternitatea este lăsat în paragină, ca multe alte monumente funerare din cimitir. Două lumânări arse pe jumătate străjuiesc ruga mută a fetei gigantice cu ochii înălţaţi spre cer şi mâinile împreunate. În cripta familiei de oameni politici şi de cultură s-au adunat deşeurile pe care cei care trec prin faţa monumentului le aruncă cu răutate.
Gâtul, palmele şi rochia „Uriaşei” sunt «decorate» cu poveştile celor care au trecut prin faţa ei. Nume de cupluri cu cuvintele „iubire”, „sănătate”, „noroc”, „fericire”, „noroc în viaţă” arată că statuia a devenit în ultimii ani un loc de pelerinaj al tinerelor cupluri.
În prezent, proprietarul criptei familiei Rosetti şi al statuii tinerei fete este anticarul ieşean Dumitru Grumăzescu.
- Published in Legende