Misterul Peșterii Blestemate Partea IV
Ne aflăm la sfârșitul anului 1925 atunci când Alexandru Constantin Cuza, decide să cerceteze personal spusele bunului său prieten în legătură cu Legendara Peșteră de sub mănăstirea Cetățuia și a comorii aflate în interiorul acesteia. Găsește în casa lui Matei B.Cantacuzino aproximativ 200 de monede de aur și o sumă importantă de bani, precum și notițele acestuia.
Cercetează de unul singur peștera și tunelul aferent, dar își dă seama de calitatea lucrărilor la tunel. Acesta este într-o stare foarte proastă și există oricând pericolul să se surpe. Ia decizia de a face un pact ,, Nescris ,, cu înalții bisericii de atunci pentru a proteja comoara și a-și înlesni accesul în peșteră prin interiorul mănăstirii.
Prin cercetarea amănunțită a peșterii și conținutul tăbliilor de piatră rămase A.C. Cuza descoperă un lucru uimitor pe 2 dintre tablete. Își dă seama că singura persoană de încredere și care l-ar putea ajuta la momentul actual ar fi doar Nicolae Iorga. Un important membru din Masoneria Română, istoric, documentarist, poet, enciclopedist, profesor universitar și academician.
După anumite cercetari amănunțite A.C.Cuza vine cu propunerea să fie dată statului român comoara. Este respins cu vehemență de membri Lojei Masonice și îndepărtat de printre ei. De teamă să nu i se întămple ceva rău, ia legătura printr-o cunoștință, direct cu Adolf Hitler, lider în acel moment la Partidului Muncitoresc German Național Socialist ( NSDAP ). Stabilește rapid o cale de comunicare și poartă mai multe discuții telefonice cu acesta în intervale regulate de timp.
Comform unor documente ale vremii, Adolf Hitler își arată vizibil intenția de a veni în Iași și de a îl cunoște personal pe A.C.Cuza, transmițând totodată și un mesaj împotriva celor care îi doreau răul lui A.C.Cuza. În presa locală Ieșeană, apare un articol la 23 Septembrie 1932, în care Adolf Hitler spune că dorește să-l cunoască pe profesorul Cuza.
Oficial această vizită nu a mai avut loc, însă se pare că în tot acest timp, o parte din Plăcile de piatră descoperite în Peștera de sub Cetățuia, au ajuns în posesia lui Hitler în luna Decembrie 1932, iar la o lună distanță, mai exact pe 30 Ianuarie 1933, acesta este numit în funcția de Cancelar al Germaniei.
Relațiile dintre A.C.Cuza și Nicolae Iorga se răcesc și astfel cei doi devin dușmani, Nicolae Iorga respinge cu vehemență colaborarea cu Germania și ideologia Fascistă, ceea ce atrage Antipatia Legionarilor din Romănia, precum și mânia lui Hitler. Pe 27 noiembrie 1940, acesta este asasinat lângă Strejnicu, o localitate lângă Ploiești.
Hitler face o pasiune ptr Mareșalul Ion Antonescu și realizează mai multe întălniri de-a lungul timpului unde schimbă ideei și concep planuri de atac asupra Uniunii Sovietice. Nu se știe nici până în zilele de astăzi ce însemne anume, conțineau acele plăci dăruite lui Adolf Hitler, cu toate că undeva prin Arhiva Mitropoliei sigur există schițe sau desene realizate după original.
Revenind la Peștera nostră, descoperim că A.C.Cuza își dă seama că tot ce este în interiorul său este blestemat și aduce doar moarte, și ia decizia de a părasi Iașiul în 1943 şi se autoexilează în Ardeal, la Sibiu. A murit în anul 1947 la Sibiu şi este înmormântat în Cimitirul Central.
După terminarea războiului și venirea la putere a Comuniștilor, Iașiul suferă numeroase transformări și extinderi. Biserica își dă seama că aceștia ar putea să distrugă și să jefuiască Peștera și ia decizia să zidească pe o lungime de câțiva zeci de metri intrarea în tunel, înainte de asta distruge și o parte din el între mănăstirea Frumoasa si dealul Cetățuia. Parte de la intrarea este transformată în cramă și astfel este ascunsă de ochii curioșilor.
Ioan Manciuc devine primar al Iașiului între (1970 – 27 martie 1979) timp în care va încerca cu tot dinadinsul să afle dacă este sau nu reală povestea acestei peșteri, ținând cont că acesta obține în anii 70 licența în istorie la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Face tot felul de săpături în anumite locuri cu gândul că va găsi ceva, însă norocul nu-i surâde.
De-a lungul Iașului s-au găsit nenumărate urme ale acestui tunel care pornea din zona Palatului Culturii și se întindea pe actuala Str. Sf.Lazăr, pănă spre Piața Nicolina, Mănăstirea Frumoasa și urca sus spre Cetățuia.
Cu toate că Mitropolia neagă existența acestui tunel sau a peșterii, ei se arată foarte deschiși și chiar invită lumea să viziteze mănăstirea. Însă undeva la capatul mănăstiri, există o intrare secretă care este bine păzită și închisă vizitatorilor.Peste această intrare secretă a fost contruit un Observator care teoretic are rolul de a supraveghea Pădurea și de a oferi informații utile și în timp real anumitor Instituții ale Statului ( Pompieri, Politie, Armată) s.a. în caz de necesitate.
Însă ciudățenia vine de la faptul că această clădire îngrădită este mereu închisă, și mai hilar este că clădirea aparține Ocolului Silvic Suceava, iar dacă dorești informații trebuie să te deplasezi la ei. O altă ciudățenie este căutarea ei pe internet, pentru că nu este precizată nicăieri această cladire. Totuși dacă te apropii de ea, și zăbovești mai mult de 3-5 minute în preajma ei, vei avea surpriza să te trezești cu un călugăr sau doi care își vor face apariția și te vor supraveghea de aproape.
Aceștia au construit parcă special un foișor deasupra zidului de apărare a mănăstiri exact lăngă Observator. Nu vă pot oferi imagini cu Observatorul pentru că îmi este interzisă publicarea sa.
Vă mulțumesc personal, pentru interesul unora de a citi această Legendă și vă rog să o tratați ca atare. Este doar o simplă Poveste, pe alocuri, cu fragmente reale din Istoria personajelor prezentate în aceast articol. Dacă o să fie recenzii pozitive, voi mai reveni și cu alte povestioare.
Articol de Țugui Florin.
Citește și Misterul Peșterii Blestemate de sub mănăstirea Cetățuia. Partea I
Citește și Misterul Peșterii Blestemate de sub mănăstirea Cetățuia. Partea a-II-a
Citește și Misterul Peșterii Blestemate de sub mănăstirea Cetățuia. Partea a-III-a
[…] Citește și Misterul Peșterii Blestemate de sub mănăstirea Cetățuia (IV) […]
„Stabilește rapid o cale de comunicare și poartă mai multe discuții telefonice cu acesta în intervale regulate de timp.”
Discutii telefonice in 1925? Ma indoiesc !
Salut! Toata povestea este foarte interesanta, pentru a ne putea informa si noi cititorii mai bine si a ne forma o opinie personala, ati putea oferi cateva referiri istorice, publicatii, carti etc. legate de unele relatari cheie (sau nu neaparat) din aceasta serie de articole?