O ieşeancă a fost prima femeie avocat din Estul Europei. A murit după o viață petrecută luptând pentru drepturile femeilor
Personalitate deosebită, Elena Negruzzi s-a remarcat ca prima femeie avocat din România, dar şi din Estul Europei, suferind enorm din cauza discriminărilor din acest domeniu. A fost o figură proeminentă în mişcarea femeilor din România, în perioada interbelică, punând bazele Asociaţiei Emanciparea Femeii.
Născută pe 11 septembrie 1876, la Iaşi, Elena a fost fiica scriitorului şi omului politic ieşean Leon C. Negruzzi (1840-1890) şi sora mai mică a generalului Mihai Negruzzi (1873-1958). Familia sa a jucat un rol extrem de important în viaţa politică românească la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Din păcate, tatăl său a decedat timpuriu, ceea ce a făcut ca Ella şi fratele său să fie luaţi în grijă şi educaţi de fratele mai mic al acestuia, academicianul Iacob Negruzzi, membru fondator al Societăţii „Junimea“ şi intelectual de prim rang al vremii sale, de două ori preşedinte al Academiei Române. Ella Negruzzi a urmat cursurile şcolii primare, Externatul Secundar de Fete (actualul Colegiu “Mihai Eminescu” din Iaşi) şi cursurile Facultăţii de Drept la Iaşi.
Perseverenţă şi determinare
La un an după absolvirea studiilor universitare, în anul 1914, a cerut să fie admisă în Baroul Iaşi (oraşul în care, pe la 1866, bunicul ei, Costache Negruzzi, fusese primar), dar cererea i-a fost respinsă pe motiv că nu are drept de vot (fiind femeie) şi trebuia ca avocaţii să aibă acest drept. Ella Negruzzi nu a renunţat şi, după primul refuz, a urmat a doua cerere, apoi a treia. Şi pentru fiecare dintre răspunsurile negative primite a luptat chiar cu armele lor, ale avocaţilor. După mai multe procese care au durat aproape şase ani, Ella Negruzzi a devenit prima femeie avocat din România.
Iată ce scria ziarul Universul, în ianuarie 1914, despre recursul Ellei Negruzzi: „Se ştie că dna Ella Negruzzi, licenţiată în drept, a cerut consiliului de disciplină al baroului de Iaşi înscrierea dumisale în acel barou. Consiliul, în unanimitate, admiţând această cerere (e influenţa lui Iacob Negruzzi aici – n.n.), mai mulţi avocaţi au făcut apel, care a fost admis de Curtea din Iaşi, pe motiv că femeile n-au dreptul de a exercita profesiunea de advocat. Contra acestei deciziuni, dna.Negruzzi a făcut recurs, care s-a judecat ieri de secţia I a Curţii de casaţie. Dna.Negruzzi s-a prezentat înpersoană, asistată de dnii advocaţi M. Ferechide şi N.Polizu. Advocaţii, care au contestat dnei Negruzzi dreptul de a fi advocat, au fost reprezentaţi prin dl. advocat C. Xeni. La dezbateri asistă foarte multă lume. (…) Pentru susţinerea recursului a luat mai întâi cuvântul d.Ferechide. Dsa spune că nu poate pricepe ce raţiune juridică a făcut Curtea din Iaşi ca să ordoneze ştergerea dnei Negruzzi din tabloul advocaţilor din Iaşi, întrucât nici prin legea specială a advocaţilor şi nici prin Constituţie nu se prevede că o femeie n-are dreptul de a fi advocat, când posedă titlurile cerute de lege. Răpind unei femei dreptul de a exercita o profesiune liberă, spune d. Ferechide, ar însemna a-i crea o incapacitate neprevăzută nicăieri în lege. În articolul 1 din legea advocaţilor se spune numai că profesiunea de advocat nu poate fi profesată decât de români, dar nu prevede că femeile românce n-au acest drept. Unde legiuitorul a vrut să îngrădească capacitatea unei femei, a făcut-o în mod expres. (…). D. Polizu spune că acordarea dreptului unei femei de a exercita profesiunea liberă de advocat nu constituie nici un pericol social. Probă că în statele unde femeile au dreptul de a fi advocat, ele se achită de obligaţiunile ce şi le-au luat faţă de clienţii lor. Arată că acordându-se femeilor dreptul de a fi advocat se face un pas înainte şi la noi în ţară pentru emanciparea femeii. (…) . Combaterea recursului – D.Xeni arată că atât textul formal al legii, cât şi tradiţia baroului nu permit femeii să facă azi parte din barou. (…). Nu contestă cultura şi inteligenţa femeilor, dar crede că intrarea în barou ar micşora prerogativele tradiţionale ale baroului, pe care generaţia de azi e datoare să le transmită celei de azi mărite, iar nu micşorate (…)”. Şi era abia începutul acelei lupte, care avea să-i aducă, după război, în sfârşit, intrarea în barou. A profesat ca avocat în Baroul Covurlui – Galaţi şi, din 1919, în Baroul Bucureşti.
O feministă convinsă
Modestă, dar plină de încredere în forţele proprii, Ella Negruzzi a devenit o apărătoare consecventă a celor oropsiţi de soartă. S-a remarcat în perioada interbelică ca o militantă pentru drepturile femeilor, punând bazele, împreună cu alte două intelectuale, Maria Baiulescu şi Elena Meissner, Asociaţiei “Emanciparea femeii”, al cărei preşedinte a fost. Asociaţia a urmărit emanciparea civilă şi politică a femeii prin prisma dezvoltării acesteia în toate domeniile şi ocuparea de funcţii în raport cu pregătirea şi capacitatea fiecăreia. Şi-a concentrat atenţia asupra femeilor de la sate, iniţiind cercuri culturale şi fondând cămine culturale unde a arătat sătencelor cum să-şi organizeze gospodăria şi cum să-şi educe copiii.
După instaurarea fascismului în Germania, Ella Negruzzi s-a manifestat ca o luptătoare împotriva războiului, făcând parte din organizaţia “Grupul avocaţilor democraţi”, înfiinţată în 1935. De asemenea, a înfiinţat organizaţia “Frontul feminin” (1936), organizând numeroase întruniri şi conferinţe menite să contribuie la antrenarea femeilor în acţiunile pentru apărarea drepturilor lor economice, politice, sociale şi culturale.
A desfăşurat o activitate susţinută şi în publicistica vremii. Mai mult, după ce Constituţia din 1923 conferea femeilor din România dreptul de vot şi de a fi alese, Ella Negruzzi s-a înscris în Partidul Naţional Ţărănesc şi, în 1929, a fost aleasă consilier local în Bucureşti, alături de alte feministe precum Alexandrina Cantacuzino şi Calypso Botez. Ella Negruzzi a militat toată viaţa pentru emanciparea femeii, pentru promovarea culturii, împotriva războiului. Jurist de seamă şi luptătoare pentru emanciparea femeii în România, Ella Negruzzi s-a stins din viaţă la Bucureşti, pe 19 decembrie 1948.
Istoria tramvaiului la Iaşi
În martie 1900, străzile Iaşiului au fost străbătute pentru prima dată de tramvaiul electric, o inovaţie a epocii. Locuitorii au privit cu uimire vagoanele AEG, fiind printre primii români care au făcut cunoştinţă cu tramvaiul electric. Liniile de tramvai au necesitat şi o transformare a oraşului, străzile au fost lărgite, pregătindu-se şi electrificarea oraşului.
Modernizarea Iaşiului
Istoria tramvaiului la Iaşi a început în martie 1898 când s-a semnat contractul între Primărie şi Societatea Algemeine Electricitäts Gesellschaft (AEG) din Berlin pentru aducerea tramvaiului electric la Iaşi. Străzile erau întortochiate şi cu pante accentuate ceea cea necesitat ample lucrări. Au fost numeroase probleme pentru primarul Nicolae Gane, cu alinierea, retragerea caselor pe noile poziţii indicate de planul inginerului Gr. Bejan, pentru a se da drum liber „trăsurilor fără cai”. S-au făcut exproprieri, s-au cumpărat terenuri de la proprietarii aliniaţi, altora, după caz, vânzându-li-se. S-au mutat ziduri şi garduri, nu fără ponoase electorale la adresa înlocuitorilor lui Nicolae Gane, care făcuse „pozna” aducerii tramvaiului.
„Voiajuri experimentale”
Societatea de Electricitate şi-a organizat un birou comercial în Casa Neuchötz din strada Ştefan cel Mare nr. 1, unde este acum restaurantul „Select”. Luni dimineaţa, în ziua de 24 ianuarie 1900, au început voiajurile experimentale ale primelor tramvaie, la 17 februarie/1 martie 1900 punându-se în circulaţie, pentru public, linia Gară – Hală, la 6/19 martie – linia Păcurari, iar la 7/20 martie – tronsonul Hală-Socola şi apoi celelalte.Totodată, s-au executat şi lucrări de electrificare a oraşului, contractate de Primărie cu Societatea Continentale Gesellschaft für Electriche Unternehmungen din Nürnberg, la 15 noiembrie 1897. În ziua de 8 septembrie 1898, s-a pus piatra fundamentală la clădirea Uzinei, iar după vreo 8 luni, mai bine zis la 6 mai 1899, „Uzina de lumină”, cum se mai numea, a început furnizarea de curentul alternativ, cu tensiune înaltă de 3000 V şi tensiune joasă de 300/150 V, în reţelele oraşului.
Se afla pe strada Uzinelor”, fiindcă tot acolo s-a construit strada Moţoc şi Uzina electrică a tramvaielor, ce avea să fie dată în exploatare la 1 martie 1900.
Noutăţi edilitare
Vechile fotografii în care apar tramvaiele de sfârşit de secol XIX strecurate printre clădirile acelor vremi şi tăind curajos străzile oraşului amintesc de oamenii de atunci, fie ei primari, consilieri, ingineri ori tehnicieni care au dat spre folosul Iaşului noua invenţie a inteligenţei şi creativităţii umane, de care lumea se bucura, nu fără oarecare reticenţă, ce‑i drept, ca la orice început.
Preocuparea unor mari înaintaşi ca Iaşii să devină un oraş modern a fost încununată de succes odată cu introducerea iluminatului electric şi a tramvaiului electric, acţiuni care s-au succedat la un scurt interval de timp. Meritul unor personalităţi ieşene precum Nicolae Gane, Vasile Pogor, Leon Negruzzi constă în faptul că, în funcţiile publice pe care le-au avut, toţi foşti primari, au luptat pentru introducerea celor mai noi soluţii, atât în ceea ce priveşte iluminatul electric, cât şi transportul în comun. Astfel, în anul 1899, Iaşul poseda prima uzină electrică comunală („Uzina de lumină“), iar în 1900 pe străzile Iaşului circulau tramvaie electrice.
Cea mai lungă reţea din ţară
În 1898, firma AEG din Berlin, căreia prin legea 713, promulgată de regele Carol la data de 9 martie, i-a fost concesionată construirea şi exploatarea reţelei de tramvai din Iaşi ca urmare a câştigării licitaţiei din 18 septembrie 1897, a început lucrările, iar pe data de 1 martie 1900 a fost dată în exploatare prima linie, de la Gară până la Hală. În acelaşi an s-au inaugurat: traseul Păcurari – Hală, linia dintre Hală şi Socola, respectiv Hală şi Nicolina, linia spre Copou (până la Regimentul 13 Dorobanţi), linia Gară – Abator, iar în 1901 a fost dat în exploatare traseul Târgu Cucu – Sărărie, prelungit în 1907 până la Copou prin actuala stradă Triumf. La definitivarea reţelei de tramvai în 1901, Iaşul se situa pe primul loc ca lungime de reţea (17,307 km) între cele cinci oraşe din ţară care au introdus tramvaiul electric între 1894 şi 1901. Structura finală a traseelor era următoarea: linia 1: Copou – Socola, linia 2: Păcurari – Nicolina, linia 3: Gară – Abator, linia 4: Târgu Cucu – Sărărie – Copou.
Citeşte şi IMAGINE RARĂ din IAȘI: Masivul Ceahlău, vizibil la orizont din Copou
Primele tramvaie
Exploatarea tramvaiului electric la Iaşi a început cu un număr de 16 vagoane, construite la Nürnberg. Din documentele de arhivă nu reiese clar cum arătau primele tipuri de tramvaie care au circulat la Iaşi. O descriere, destul de fidelă, a făcut-o, totuşi, unul din vechii lucrători ai Uzinei de Tramvaie, maistrul Gheorghe Sîrbu, care a lăsat în amintirile sale scrise următoarele detalii: „Mi-aduc aminte foarte bine de aceste vagoane, deoarece am călătorit cu ele şi am executat la strung piese pentru întreţinerea lor. Vagoanele erau pe două osii, trucul (sau gheştelul, cum i se spunea pe atunci) era din tablă groasă de oţel presat cu nervurile în afară. Distanţa între osii era de 1.500 mm. Caroseria (sau cupeul) era construită în întregime din lemn, îmbrăcat în exterior în întregime cu tablă de fier.
Peroanele erau complet deschise, nu aveau nici un geam pentru protecţia vatmanului. Salonul pentru pasageri era prevăzut cu uşi glisante la ambele peroane. Interiorul era din lemn de fag şi stejar, frumos finisat şi lustruit, la culoarea naturală a lemnului. Pentru pasageri erau prevăzute câte două bănci, montate lateral, faţă în faţă, la mijloc fiind culoarul de trecere. Ventilaţia cupeului se făcea printr-un număr de oberlihturi practicate într-o cuşcă construită pe toată lungimea acoperişului vagonului. Semnalizarea se făcea de către vatman, manual, cu un clopot din bronz turnat. Vagoanele erau prevăzute cu faruri rotunde la ambele peroane, montate pe acoperiş, la mijloc.
Indicaţiile de linii se făceau prin tăblii detaşabile, practicate pe marginea acoperişului vagonului, sub far. Indicativele pe timp de noapte se făceau printr-un fel de far cu culori. Fiecare linie avea culoarea ei distinctă. Peroanele vagonului erau prevăzute cu câte două scări. Urcarea şi coborârea pasagerilor se făcea pe ambele părţi ale peroanelor, fără nicio restricţie, deoarece pe vremea aceea circulaţia era foarte redusă, iar vehiculele erau numai cu tracţiune animală. Vagonul de tramvai era vopsit într-o culoare gri-vernil la partea inferioară până la nivelul geamurilor, inclusiv peroanele. De la nivelul geamurilor până la acoperiş era vopsit în gri-vernil deschis, iar acoperişul într-un verde închis.
Vagonul avea numere de înmatriculare, pe ambele peroane la mijloc, iar pe părţile laterale era pictată în chenar emblema oraşului Iaşi cu numărul de înmatriculare al vagonului sub emblemă, cuprins în chenar. Iniţial, încălzirea se făcea cu sobe cu cărbuni“.
Circulă şi astăzi
În 1998, echipa inginerului Dorian Geba a restaurat două vagoane AEG (vagonul 1 – pentru călători – şi vagonul 2 – măturătoare), după modelele celor care au circulat prin Iaşii primilor ani ai secolului XX. Acum, vagonul 1 sau mai popularul „tramvai de epocă”, restaurat cu migală, este una din atracţiile turistice ale Iaşului. La evenimente speciale şi în zilele de sărbătoare, tramvaiul circulă pe una din cele mai vechi rute – Copou – Tg Cucu, iar ieşenii şi turiştii de astăzi se pot simţi ca şi primii călători ai tramvaiului, acum mai bine de 110 ani.
Sursa: curierul-iasi.ro
Ieşeanul Grumăzescu, ocrotitorul unei uriaşe moşteniri
Galeriile Anticariat Dumitru Grumăzescu au devenit o atracție principală pentru iubitorii de lectură, artă, colecții uluitoare, obiecte vechi, dar prețioase.
Și-au deschis porțile încă din anul 1992 și, chiar dacă au trecut 25 de ani de atunci, acest magazin de antichități situat pe Pietonalul Lăpușneanu, și-a păstrat același mediu deosebit cu atmosferă de epocă.
Dumitru Grumăzescu, bătrânelul simpatic trecut de 70, este cel mai mare admirator al lui Eminescu, este deținătorul celor mai mici cărți din România. Iar atunci când îți așează în palmă o întreagă bibliotecă, rămâi mai mult decât copleșit. Cărțulia cea mai mică, unica în lume, are 3mm x 3mm, a fost scrisă cu fir de păr de ied timp de un an și opt luni, conține „Luceafărul” și poate fi citită doar la microscop. Din colecția ”o bibliotecă într-o palmă”, se găsește și Miorița. poeziile lui Eminescu, „Coranul“, „Tatăl Nostru“ în limba latină şi „Manifestul Kaiserului German“.
„Doamne, acesta este EMINESCU! Tot ce a scris acest Om şi s-a scris despre el, voi strânge”
Pe când avea doar 13 ani, a găsit pe noptiera unei camere de spital o carte de poezii, veche şi zdrenţuită. A început s-o citească ca să treacă vremea, dar în scurt timp l-a acaparat cu totul. După doi ani, a descoperit întâmplător, în timp ce răsfoia un volum luat de pe raftul unei librării, că acele creaţii care l-au fascinat pe patul de spital îi aparţineau lui Mihai Eminescu. „Atunci mi-am jurat să colecţionez tot ce găsesc despre el“, explică Dumitru Grumăzescu începuturile lui în lumea colecţionarilor.
Anticarul a adunat 7.000 de obiecte legate de viaţa lui Mihai Eminescu şi deţine cea mai importantă colecţie din lume dedicată poetului: e la revista în care şi-a făcut debutul editorial până la cartea de vizită pe care jurnalistul o ţinea în portofelul de la piept. Deţine, astfel, a doua colecţie din lume ca dimensiune, după cea a unui american care „s-a ocupat“ de William Shakespeare. „Viaţa colecţiei Eminescu se confundă cu propria-mi existenţă“.
„Am fost omul care am strâns orice, de la cutii de chibrituri până la şerveţele, iar când am găsit la cineva un obiect care mă interesa, dacă acel cineva colecţiona şerveţele, îi dădeam şerveţele, iar eu primeam obiectul care mă interesa.”
Anticarul a adunat în timp şi obiecte legate de viaţa unor alte mari personalităţi culturale şi politice. Despre Ion Creangă a strâns în jur de 2.000 de exponate, despre Jules Verne 1.600, iar despre Napoleon Bonaparte în jur de 2.500. Colecţionarul susţine că nu trece zi fără să achiziţioneze câte ceva: linguriţe de argint, pendule, tablouri sau icoane.
Odata intrat în Anticariatul de pe Lăpușneanu, ai senzația ă lumea s-a oprit în loc, în față ai o bibliotecă de cărți, o colecție de instrumente muzicale, argintărie, icoane, tablouri, și o mulțime de alte nimicuri de o valoare impresionantă. Dacă ai ajuns în Iași și n-ai vizitat anticariatul lui Grumăzescu, ai pierdut multe.
- Published in Turism
Artiști de renume mondial vin la Iași! S-a anunțat lineup-ul Afterhills 2017!
Așa cum au promis, organizatorii festivalului Afterhills Music & Arts Festival, cel mai mare festival din zona Moldovei, au afișat lineup-ul tuturor artiștilor care vor fi prezenți la Iași. Remarcăm nume cu „greutate” pe plan mondial, dar și artiști autohtoni, cunoscuți și iubiți de toată România.
LINE-UP FINAL: 101 ARTIȘTI URCĂ PE CELE 4 SCENE AFTERHILLS! PROGRAMUL PE ZILE APARE JOI 8 IUNIE.
MAINSTAGE
Andrew Rayel
ATB
Bob Sinclar
Hooverphonic
John Newman
Morcheeba
Vini Vici
W&W
Argatu
Baba Dochia
BRUM
Byron
Carla’s Dreams
DJ Chuck Wonderland
DJ Cruz
DJ Fubu
Firma
Golan
Grasu XXL
JuicyM
Kevin Krissen
Les Elephants Bizzarres
Ligia Hojda
Macanache
Maurice West
Moguai
Moonlight Breakfast
Rawanne + MikeT
ROA
Robin & The Backstabbers
Sander van Doorn
The Motans
VAMA
Vixx
Yelllow
Zdob si Zdub
TECHNO STAGE
BELLA SARRIS
BONO GOLDBAUM
CRISTIAN VARELA
IO(Mullen)
Marco Bailey
TECHNASIA
A.E.R.
ANOTR
Audiofly
Avgustin
BACK ON WAX
Cabanne
CAP
CASSY
CHARLIE
DAN ANDREI
DUBPHONE
Emann
ION LUDWIG
Iulian Toma
KODEERA
KOZO
Oliver Graf
OSHANA
RED PIG FLOWER
SIT
TAP
TULBURE
Vincentiulian
THE DOME
Ancient Core
Eleusyn
E-Mantra
Lifebloom
Logical Elements
Anael Ra
Cromonova
Darkology
Febentropia
Ghiauru
Kapnobataii Kogaionului
Latam
Lygos
ProtoN
Reasonandu
Saranankara
Shivay
Thal
The Therapist
KAZE
Bobi (Kaya Foundation) (B)
Eujah/Chuthejhu (Genmaica Sound System) (CJ)
Ioana Faya (Kaze Sound System) (IS)
Kaze (Kaze Sound System) (IS)
Lazio 45 (roots on vinyl) (B)
Sistah Rastahfairy (B)
Tibi (Jah Order Sound System) (B)
- Published in Eveniment
SCRISOARE pentru Florin Morariu: „Ştiu că nu mă cunoşti, la fel cum nici eu nu te cunosc pe tine.”
Florin Morariu, brutarul iesean din Londra a devenit eroul national in Anglia. Cine a spus asta? INTREAGA LUME! Nu exista SITE care sa nu pomeneasca numele unui modest roman.
In Romania, lucrurile stau putin altfel. Vezi multe mesaje de prost gust la adresa lui. Asta arata din nou dezbinarea de care da dovada un popor. Nu stim, cand noi o sa incercam sa fim altfel. Nimic nu se face fara critica. Ce i-as transmite eu lui Florin?
Draga Florin,
„Stiu ca nu ma cunosti, la fel cum nici eu nu te cunosc pe tine. Te-am vazut doar intr-un video de cateva minute. Minute in care viata ta atarna de un fir de ata si pentru care altii ar fi vrut sa decida. Curajul tau nu poate sa fie exprimat , nu poatee sa fie descris. Ai facut ce multi nu ar face niciodata. Ai facut cel mai de pret gest! Ai pus viata ta in fata altor vieti. Ai salvat pe altii, constient sau inconstient fiind in acele clipe ca asta te-ar putea costa viata.
Ai facut ce noi romanii am uitat sa mai facem. Sa ne gandim si la altii. Sigur aveai de ales. Mereu avem de ales. Avem de ales in orice situatie fericita sau critica din viata noastra. Tu ai ales cu inima, chiar daca in teroarea la care erati expusi, nu ai realizat asta.
Vreau sa iti cer scuze in numele altora. Iarta-i ca tara asta te-a facut sa pleci. Iarta-i ca traiesti acum intr-un coltisor de lume, unde teroarea pune tot mai mult stapanere pe vietile voastre. Stiu ca tu si alti romani, nu traiti tocmai linistiti acolo. Sper sa ii poti ierta ca nu ti-au oferit ce meriti aici. Tara asta are nevoie de oameni care sunt mereu dispusi sa isi apere semenii. Stii, nu iti pot explica ce ai facut tu pentru acei oameni.
Iarta-i si pe romanii care te-au criticat. Sunt lasi. Sunt acei oameni care nu sunt in stare sa apere o femeie cand este furata in autobuz. Sunt acei oameni care nu se baga sa te apere cand cineva te agreseaza in plina strada. Sunt acei oameni nu se baga sa te apere, chiar daca ar putea face asta. Tu ai, ce multi nu au!
Poate ca a sosit timpul sa intelegem ca suntem dispretuiti de ani de zile , doar pentru ca noi vorbim tara noastra doar de rau. Ne este lene sa facem ceva cu care sa ne mandrim!
Suntem prea negativisti si dezbinati, in timp ce alte natiuni sunt din ce in ce mai unite.
Ne distrugem vietile, doar din rautate. Ne ingreunam viata inca de tineri prin frustrarile pe care trebuie sa le traim din cauza altora. La o varsta suntem deja prea obositi sa mai schimbam ceva. E ciudat sa crezi ca ai nevoie de atacuri teroriste pentru a face oamenii sa se uneasca.
As vrea sa vad oamenii mai buni, mai fericiti pentru fiecare zi pe care o traiesc, mai plini de speranta si mai putin rautaciosi. As vrea sa vad oameni ca tine!
Si stii? Cu cateva ore inaintea atentatului, mi-am luat bilet de avion cu directia LONDRA! Si ghici ce? Nu am de gand sa renunt la vacanta!
Ramai asa cum esti, nu ii lasa pe altii sa-ti distruga sufletul! ”
SEMNAT : SMG
- Published in Local
Povestea enigmatică a ieșencei care a cucerit lumea cu frumusețea ei. A reușit să devină primul fotomodel profesionist din istoria omenirii
Renee Perle, o româncă născută la Iaşi, a devenit în anii ’30 primul fotomodel din lume. Soarta i-a surâs tinerei ajunse în capitala Franţei, atunci când un celebru fotograf de modă s-a îndrăgostit nebuneşte de ea.
Figura unei românce din secolul trecut, considerată primul fotomodel din istoria omenirii a inspirat zeci de fotografi şi designeri de renume, de-a lungul timpului. Renee Perle, o româncă cu origini evreieşti a devenit primul fotomodel profesionist din istorie în anii 30, la Paris.
Numele real al primului fotomodel din lume a fost, de fapt, Renadi Parlea. Născută la Iaşi într-o familie cu origini evreieşti, românca a ajuns la începutul anilor ’30 la Paris.
Frumuseşea tinerei a propulsat-o în lumea modei. A ajuns model pentru celebrul creator Georges Doeuillet. Drumul spre celebritate i s-a deschis în urma unei întâlniri cu celebrul fotograf Jacques-Henri Lartigue.
Se spune că acesta ar fi zărit-o pe stradă şi s-ar fi îndrăgostit fulgerător de ea. Bruneta înaltă, elegantă care se ascundea sub o pălărie de soare i-a atras atenţia artistului pe loc şi acesta a aleso drept muză pentru fotografii.
Cei doi au avut o relaţie care a durat doi ani şi pe care Jacques-Henri Lartigue a amintit-o în memoriile sale drept ”o vacanţă eternă”. Şi-au petrecut aprape doi ani în Sudul Franţei unde iubitul fotograf şi-a imortalizat partenera muză în 341 de fotografii care aveau să facă istorie în modă. Fotograful nota despre model în jurnal, în perioada relaţiei:
“Renée! Este tandră, pasională şi devotată. Peste toate acestea, Renee înseamnă dragoste. Face mereu scene. Este gelozie sau este nebunei? Poate simte nevoia să ne certăm de dragul împăcării.Sunt prea cu picioarele pe pământ, prea spectator şi prea prost actor pentru acest tip de joc pe care Renee vrea să-l jucăm”.
Relaţia celor doi s-a încheiat în 1932 şi despre Renee nu s-a mai ştiut nimic. ”Am lucrat cu multe superbe. Pe lângă ea, toate celelalte păreau ţărănci”, avea să spună fotograful peste ani despre Renee.
Chiar românca nu a făcut o carieră în modă, cele 341 de fotografii realizate de Lartigue au făcut istorie. Cadrele realizate de Lartigue cu Renee Perle au ajuns celebre şi s-au vândut la marile case de licitaţii la preţuri piperate.
În 6 mai 1999, ”Renee Perle în haină albă” se vindea la casa Sotheby’s cu preţul de 4.375 $. Figura şi fotografiile lui Renee au inspirat de-alungul vremii creatori renumiţi. John Galliano spunea despre primul fotomodel din lume :
”Această pariziană jucăuşă a fost o avangardistă perfectă: purta fie panataloni scurţi, fie evazaţi, încă din 1930 iar mâinile îi erau pline de brăţări!”
Despre Renee Perle se ştie că a murit în 1977 în zona din Sudul Franţei unde petrecuse doi ani de vacanţă cu fotograful care i-a adus celebritatea.
sursa: Adevărul
Oameni de afaceri ruşi, susţinuţi de Mircea Lucescu, sunt aproape să investească la CSM Politehnica Iași
Lucrurile la CSM Politehnica Iaşi au toate şansele să revină pe făgaşul normal, după ce oameni de afaceri ruşi, apropiaţi ai lui Mircea Lucescu, sunt aproape să investească în clubul moldav.
Adrian Ambrosie a fost mandatat de oficialităţile locale ieşene şi de Comitetul Director al CSM Poli
Salvarea clubului este aproape, potrivit informaţiilor Digi Sport, mai mulţi oameni de afaceri ruşi fiind în contact cu Ambrosie privind preluarea pachetului de acţiuni. Negocierile dintre părţi sunt avansate, ruşii – care sunt sprijiniţi în proiect şi de Mircea Lucescu – ajungând inclusiv la detalii legate de numele noului antrenor: Flavius Stoican. De altfel, acesta este şi motivul pentru care oficialii din Copou nu i-au propus prelungirea contractului lui Eugen Neagoe, un antrenor care a obţinut rezultate nesperat de bune în ultima perioadă.
Citeşte şi Au bătut palma cu ruşii. Un nou început pentru CSM Politehnica Iaşi!
Din informaţiile Digi Sport, „Il Luce” nu doar că susţine proiectul, dar e dispus să ajute financiar, mai ales că el posedă nişte proprietăţi în Iaşi. Intermediarul ruşilor este Arcadie Zaporojanu, un impresar care are o relaţie excelentă cu Mircea Lucescu. Cei doi colaborează strâns încă din perioada în care tehnicianul se afla la Şahtior.
De menţionat şi faptul că Lucescu este cel care a girat pentru Stoican (în măsura în care cele două părţi vor bate palma, tehnicianul va sosi la Iaşi independent dacă salvează sau nu Pandurii de la retrogradare).
Negocierile dintre oficialii Iaşiului şi ruşi trebuie să intre cât mai repede în linie dreaptă, modul de organizare de acum al societăţii prin care funcţionează CSM nepermiţând modificări de structură în perioada competiţională. Altfel spus, trebuie să se ajungă la un acord până la debutul viitoarei stagiuni.
Deşi a mai rămas o etapă de jucat din play-out, CSM Politehnica Iaşi şi-a asigurat locul 1 în clasament. În cele 13 meciuri jucate, gruparea moldavă nu a pierdut vreo partidă, obţinând 7 victorii şi remizând în alte 6 dispute. Odată cu preconizata schimbare la vârf, obiectivele moldovenilor în noul sezon vor fi mult mai ambiţioase, ţintindu-se calificarea într-o cupă europeană.
- Published in Sport
Atac sângeros la Londra! Un IEȘEAN a filmat totul LIVE. ATENȚIE! IMAGINI CU UN PUTERNIC IMPACT EMOȚIONAL
Atac sângeros la Londra! Un IEȘEAN a filmat totul LIVE. ATENȚIE! IMAGINI CU UN PUTERNIC IMPACT EMOȚIONAL
Azi noapte au avut loc din păcate noi atacuri teroriste în Londra. Știm cu toții că mulți români lucrează și locuiesc acolo. Un ieșean de-al nostru, pe nume Florin Morariu, membru al grupului Ești din Iași dacă, a avut curajul și tăria necesară pentru a ajuta acei oameni care aveau nevoie de ajutor. Chiar el ne-a povestit cum în jurul orelor 23.00, ora Londrei, în zona 1 ,,Borough Market” a ieșit afară la auzul unor țipete și a trăit o adevărată tragedie. A avut curajul să-i înfrunte pe atacatori și să salveze alți 20 de oameni, ascuzându-i în patiseria la care lucrează. Respect pentru acest om!
Citeşte şi SCRISOARE pentru Florin Morariu: “Ştiu că nu mă cunoşti, la fel cum nici eu nu te cunosc pe tine.”
UPDATE: Patruzeci şi opt de persoane au ajuns în cinci spitale din Londra în urma atacurilor de sâmbăta seara în centrul capitalei Marii Britanii, a anunţat duminică Serviciul de ambulanţă din capitala britanică, citat de AFP, DPA şi Reuters.
UPDATE: Cel puţin şase oameni au fost ucişi sâmbătă noaptea la Londra, într-un atac terorist în zona Podului Londrei, a informat poliţia britanică. Mark Rowley, comandantul serviciilor antiteroriste, a anunţat că poliţia a reuşit să doboare trei presupuşi terorişti în opt minute de la primul apel, transmite Reuters.
Atacatorii au intrat cu o furgonetă în pietonii de pe pod, apoi au condus până la Borough Market, o piaţă din apropiere, unde au coborât din vehicul şi au înjunghiat la întâmplare trecătorii, până când au fost împuşcaţi mortal de poliţişti. Cei trei purtau imitaţii de veste cu explozivi. Se pare că la atacuri nu au participat şi alte persoane.
Serviciul londonez de ambulanţă a anunţat că a transportat peste 30 de răniţi la spitalele din metropolă.
UPDATE: BBC anunță un mort, după atacurile din Londra. Premierul britanic, Theresa May, anunță că evenimentele sunt tratate ca fiind atacuri teroriste.
10 curiozități despre PRIMUL MONUMENT ROMÂNESC
Dacă v-ați plimbat prin centrul Parcului Copou, cu siguranță ați remarcat și primul monument istoric românesc!
Este vorba despre Obeliscul cu lei (cunoscut și sub numele de Monumentul Regulamentului Organic). Aflat pe Lista monumentelor istorice din județul Iași, obeliscul și-a început ființarea în anul 1834.
Citiți în continuare 10 curiozități despre Obeliscul cu lei!
1. A fost înălțat în semn de recunoștință pentru Rusia și Turcia, care au contribuit la întocmirea Regulamentului Organic (prima legiuire de administrare politico-administrativă și juridică a Principatelor Române) în vremea domnitorului Mihail Sturdza.
2. Începerea construcției a coincis cu ziua onomastică a domnitorului (8 noiembrie).
3. Costurile necesare pentru ridicarea obeliscului s-au ridicat la peste 2000 de galbeni, banii provenind de la boieri și clerici.
4. Inginerul moldovean Gheorghe Asachi a fost cel care a reușit să aducă blocurile de piatră de la Șcheia și leii din cariera Iacobeni, după eșecul unui inginer rus.
Citește și MAREA din Nordul Moldovei. Ieșenii au LITORAL la doar 84 km!
5. Așezat pe un soclu de piatră, obeliscul are o înălțime de 7 metri și cântărește 10 tone.
6. Cei patru lei de la baza obeliscului aminteau de cele patru puteri europene care recunoscuseră independența Țărilor Române.
7. Domnitorul Mihail Sturdza i s-a spus că, de fapt, țara era simbolizată de coloana de piatră care se sprijinea pe leii din blazonul familiei Sturdza.
8. Cei patru lei sunt opera a doi polonezi.
9. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, monumentul a fost vandalizat de forțele sovietice, care au distrus inscripțiile, stema Moldovei și pe cea a familiei Sturdza.
10. Istoricul de artă Remus Niculescu vede în acest monument ilustrarea unei noi politici culturale, transferând rostul şi semnificaţia actului artistic din spaţiul privat în cel public, pentru a putea fi admirat de cât mai multă lume.
N-ați apucat să vedeți Obeliscul cu lei? Scoateți GPS-ul și lăsați-vă conduși spre Bd. Carol I nr. 31, în Grădina Copou!
- Published in Turism
Criza de sânge continuă la Iaşi
Criza de sânge încă afectează sistemul medical ieşean.
Imediat după Paşte, Iaşul medical a trecut printr-o criză de sânge fără precedent. Potrivit reprezentanţilor centrului, situaţia s-a complicat întrucât în ultimele săptămâni au donat zilnic doar 50 de persoane. Din această cauză, sângele a ajuns doar pentru pacienţii care reprezintă urgenţe medicale. Bolnavii care nu reprezentau urgenţe medicale şi care puteau fi temporizaţi au fost amânaţi în lipsă de sânge.
„Numărul donatorilor a fost foarte mic. Ne-au ajutat colegii din zona Moldovei pentru că este o procedură normală, având în vedere că toate cazurile deosebite din judeţele vecine sunt tratate în clinicile universitare din Iaşi“, a explicat dr. Lavinia Scripcaru, directoarea CRTS.
Pentru a dona sânge, vă puteţi prezenta la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Iaşi, situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 21, câţiva metri mai sus de Spitalul „Sfântul Spridon“. Programul de lucru cu publicul este de luni până vineri între orele 7.00-11.00.
Vezi condițiile de donare aici.
Sursa: ziaruldeiasi.ro.
- Published in Local