Mărturia emoţionantă a preotului ieşean Dan Damaschin care a dus 120 de copii săraci la mare: „Mă întrebaţi dacă a meritat aventura?”
Mărturia emoţionantă a preotului ieşean Dan Damaschin care a dus 120 de copii săraci la mare: „Au făcut baia vieţii lor“. „Visul lui Aurel” a însemnat pentru 120 de copii nevoiaşi, dar premianţi, o vacanţă nemaipomenită.
Tabăra „Visul lui Aurel” a fost organizată de preotul ieşean Dan Damaschin în perioada 2-9 iulie. Timp de o săptămână, 120 de copii din familii necăjite s-au distrat la mare cum nu au mai făcut-o niciodată. Vacanţa elevilor a costat în jur de 18.000 de euro şi a fost posibilă cu ajutorul donaţiilor oamenilor din ţară şi străinătate.
„Visul lui Aurel” a însemnat pentru 120 de copii nevoiaşi, dar premianţi, o vacanţă nemaipomenită. Părintele Dan Damaschin, preot misionar la Biserica „Naşterea Domnului” de la Maternitatea „Cuza-Vodă” din Iaşi, le-a oferit acestora şansa unei tabere cum nici nu îndrăzneau să viseze în căsuţele lor sărăcăcioase din judeţul Iaşi. Cazaţi în pensiuni de patru stele din staţiunea Mamaia, unde au avut asigurate trei mese pe zi, copiii au cucerit pentru prima dată în viaţa lor Marea Neagră. 
Tabăra „Visul lui Aurel” poartă numele celui mai mic elev care a fost selectat de părintele Damaschin să meargă în excursie. Aurel este un băiat de opt ani, din comuna ieşeană Dagâţa, pe care preotul l-a ajutat încă de la naştere. Din cauza nevoilor de acasă, mama lui Aurel era dispusă să renunţe la băiat, însă după rugăminţile preotului şi-a păstrat copilul. De atunci, Aurel este unul dintre cei 1.000 de copii pe care Dan Damaschin prin Asociaţia „Glasul Vieţii” îi ocroteşte de la distanţă, punându-le cele necesare pe masă, în dulap sau în ghiozdan. Din toţi copiii pe care îi ajută, Damaschin i-a selectat în iunie pe cei mai bine pregătiţi şi pe cei mai bătuţi de soartă şi le-a promis o săptămână la mare.
„Aurel a numărat orele şi minutele până la plecare. Toată faţa lui era în bucurie aşa cum nu am mai văzut-o niciodată. Mi-am propus prin această tabără să le ofer copiilor olimpici, premianţi sau orfani şansa la normalitate. Să simtă şi ei aceeaşi fericire pe care o trăieşte un copil atunci când este dus de părinţii lui la mare”, a precizat preotul misionar. Damaschin a reuşit să-şi îndeplinească proiectul cu sprijinul oamenilor din ţară şi străinătate care au încredere că banii pe care îi donează chiar ajung la cele mai năpăstuite familii. Preotul a strâns 18.000 de euro şi astfel a reuşit să facă posibilă tabără „Visul lui Aurel”. Cumpărăturile pentru o astfel de vacanţă a cuprins de la şlapi şi costume de baie, până la pamperşi, pastile sau saltele de dormit. „Dacă mă întrebaţi «dacă a meritat aventura?» vă voi răspunde, fară nicio ezitare, de o mie de ori: Da! Da, pentru bucuria copiilor care au văzut şi au făcut baia vieţii lor în mare! Da, pentru copiii care s-au culcat sătui, curaţi, în paturi de 4 stele! Da, pentru ca Delfinariu, poneii, terasele, hora, filmele şi discoteca nu sunt monopolul copiilor de bani gata de prin Costineşti sau Mamaia”, a mai nuanţat părintele.
Persoanele interesate să sprijine proiectele părintelui Damaschin pot vizita site-ul Asociaţiei „Glasul Vieţii”, pe care voluntarii părintelui l-au înfiinţat pentru promovarea proiectelor, îl pot contacta la numărul de telefon 0744.798.610 sau îi pot scrie pe pagina personală de Facebook
Sursă: Iulia Ciuhu – Adevărul.ro
- Published in Local
Miroslava, mai bogată decât oraşele Hârlău si Târgu Frumos la un loc. Și Ciurea e pe val!
Miroslava are venituri proprii cât Tg. Frumos şi Hârlău la un loc. Și Ciurea e pe val. Pe ultimele locuri în clasament sunt Drăguşeni, Costeşti şi Grozeşti.
Comuna Miroslava are venituri mai mari decât fiecare dintre oraşele judeţului, respectiv decât Tg. Frumos, Hârlău sau Podu Iloaiei. De altfel, şi populaţia acestei suburbii a Iaşiului este mai mare decât oricare dintre cele trei oraşe, după rezultatele ultimului recensământ oficial.
Potrivit situaţiei realizate de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, privind execuţia veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale pe unităţi administrativ-teritoriale, în 2014, Miroslava a avut venituri totale de 23,9 milioane de lei, în comparaţie cu 20,5 milioane – Tg. Frumos, 19,7 milioane – Hârlău şi 12,2 milioane de lei – Podu Iloaiei.
Diferenţa este însă şi mai mare dacă vorbim de venituri proprii. Astfel, Miroslava a produs mai mult de jumătate din veniturile pe care le-a avut la dispoziţie în 2014, respectiv 13,3 milioane de lei.
Administraţia locală din Tg. Frumos a contabilizat din surse proprii doar ceva mai mult de o treime din bugetul său (7 milioane), iar celelalte două oraşe – ceva mai mult de un sfert (5,5 milioane la Hârlău şi 3,1 milioane de lei la Podu Iloaiei).
Municipiile primesc mai mult decât realizează
Cât priveşte cele două municipii din judeţ, şi ele au obţinut finanţare mai mare decât dublul veniturilor proprii. În 2014, Iaşiul a avut la dispoziţie 717,3 milioane de lei (dintre care 324 milioane venituri proprii), iar Paşcaniul, la o populaţie de zece ori mai mică, a avut un buget de 64,2 milioane de lei (23,75 milioane din venituri proprii).
De altfel, cel mai relevant clasament al localităţilor ieşene pentru puterea lor economică este cel care compară veniturile proprii. La aceste venituri se pot adăuga subvenţii, fonduri europene sau din rectificări bugetare etc., ajungându-se astfel chiar şi la înzecirea sumei.
De exemplu, comuna Horleşti a realizat, din venituri proprii, 0,85 milioane de lei în 2014, dar în acel an a primit peste 10 milioane de lei subvenţii de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Anul 2014 a fost unul bănos şi pentru comuna Dumeşti. Celor 2 milioane de lei, bani produşi în comună, li s-au adăugat alte 7 milioane din fonduri europene plus încă 3,4 milioane din subvenţii şi alte 4 milioane din sume defalcate ulterior din cotele de TVA.
„În campanie, unii trimiteau felicitări şi reclame. Eu trimiteam somaţii“
Miroslava conduce detaşat în clasamentul veniturilor proprii, cu 13,3 milioane de lei, urmată, dintre comune, de Holboca, 4,6 milioane, Ciurea, 4,6 milioane, şi Aroneanu, 4 milioane de lei venituri proprii în 2014 – ultimul din raportările anuale complete ale DGRFP Iaşi.
La cealaltă extremă, cu mai puţin de jumătate de milion de lei realizaţi în ograda proprie, sunt, în ordine descrescătoare, Mădârjac, Drăguşeni, Costeşti şi Grozeşti. De reţinut însă că primele trei comune numără între 11,5 şi 12 mii de locuitori, în vreme ce în fiecare dintre comunele sărace trăiesc mai puţin de 1.800 de oameni.
Un caz interesant este cel al comunei Aroneanu: cei 3.400 de locuitori ai săi au crescut veniturile proprii ale comunei cu 50 la sută din 2012 (1,17 milioane lei) în 2013 (1,75 milioane lei) şi cu peste 100 la sută din 2013 în 2014 (4 milioane de lei). Chiar dacă ar fi o greşeală în datele celor de la Finanţe Publice, primarul comunei, Benoni Moruzi, ne-a explicat că importantă este colectarea taxelor şi impozitelor.
„Anul trecut, în campanie, unii trimiteau felicitări şi reclame. Eu trimiteam somaţii de plată“, spune el, explicând că bugetul mic nu îngăduie să se piardă niciun leu.
Pentru 2015, veniturile proprii nu treceau de 1,7 milioane de lei.
În 2016, veniturile totale ale Primăriei Miroslava au depăşit 28 de milioane de lei, dintre care 16 milioane au fost venituri proprii.
Previziunile pentru anul în curs sunt 29, respectiv 18 milioane de lei, conform proiecţiei de buget, lăsând în urmă iarăşi Tg. Frumos (23,5, respectiv 8,4 milioane lei).
Pentru o altă candidată la podium, Ciurea, veniturile totale estimate pentru 2017 trec de 22 de milioane de lei, din care 8,8 milioane sunt venituri proprii – cam cât a avut Hârlăul anul trecut.
Criteriul populaţiei şi cel al apropierii de aglomeraţiile urbane sunt cei mai importanţi factori care determină puterea economică a comunelor. Astfel, cu o excepţie (Rediu), comunele suburbane Iaşiului se regăsesc între primele 15 în topul veniturilor proprii.
Pe de altă parte, dacă Miroslava şi Ciurea se regăsesc pe podium din 2012 încoace, alături când de Valea Lupului, când de Tomeşti, când de Holboca, la fel şi ultimele locuri par a fi rezervate de Mădârjac, Drăguşeni, Grozeşti. Sărăcia e o povară, dar şi ecartul dintre primul şi ultimul loc din clasament se măreşte pe an ce trece.
Material realizat de catre RADU MEȘNIȚĂ – Ziarul de Iasi
- Published in Local
Un grup de ieșeni celebri s-au implicat într-un festival senzație! Acesta face furori în toată România
@ Cei mai mulţi îi cunosc pentru prestaţiile muzicale rock, alţii pentru implicarea lor civică, unii pentru tatuajele speciale realizate de liderul lor „Castor”! @ Dincolo de toate acestea, mai nou, ei creează senzaţie prin momentele unice realizate şi care ţin de un fenomen care face furori în toată lume, de la Roma sau Moscova @ Este vorba de „historical reenactment” @ Totul presupune readucerea în prim-plan, atât prin costumaţie, armament sau spectaculoase bătălii antice, a vieţii strămoşilor noştri geto-daci de acum peste două milenii
Luna aceasta, la aproximativ 200 kilometri de fosta capitală a Moldovei are loc manifestarea intitulată sugestiv „Tamasidava„. Este vorba de festivalul în care tinerii trăiesc ca acum 2.000 de ani! Paradoxul este că acesta este organizat de un grup de ieşeni la Bacău. Asta pentru că la Iaşi, autorităţile locale responsabile nu au găsit banii necesari pentru un fenomen cultural de amploare şi cu un impact uriaş cultural în întreaga lume.
O nouă „pierdere” culturală pentru Iaşi
Paradoxal, băcăuanii se vor bucura, la începutul lunii iulie, de un spectacol unic în regiunea Moldovei. Un festival care îşi propune să recreeaze evenimente de acum 2.000 de ani va fi organizat în judeţul vecin de o asociaţie din Iaşi. Reprezentanţii acesteia şi-ar fi dorit să organizeze un astfel de eveniment în Iaşi, însă autorităţile nu au dorit să ofere finanţare.
Primul festival geto-dacic din regiunea Moldovei, Festivalului Tamasidava, va avea loc în judeţul Bacău, în perioada 7 – 9 iulie. Evenimentul care va reproduce evenimente din perioada antică a României va fi organizat de Asociaţia Română de Marketing (AROMAR) şi Asociaţia Geto-Dacii din Moldova, fiind finanţat de Consiliul Judeţean și Consiliul Local Bacău cu câte 55.000 de lei fiecare.
Asociaţia Geto-Dacii din Moldova este un ONG creat în 2014 la Iaşi, de Constantin Lăpușneanu, alias „Zurasieo„, şi Delia-Carmen Negură. Principala activitate a organizaţiei este cea de reconstituire istorică şi promovare a istoriei antice în România. Fondatorii asociaţiei au participat până în prezent la mai multe evenimente de acest gen din România şi de fiecare dată au reuşit să impresioneze publicul. Aceştia au făcut impresie, deja, la Alba-Iulia, oraş ce găzduieşte cel mai mare asemenea festival din ţara sau în capitala Federaţiei Ruse – Moscova!
Promotori ai „reînvierii istoriei” în Târgul Iesilor
În zona Iaşului au fost prezenţi la evenimente precum redeschiderea Palatului Culturii, Noaptea Muzeelor – ediţia 2017, dar şi la manifestări organizate în cadrul programului „Scoala Altfel”, atât în Iaşi – la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, cât şi la şcoli precum Scoala Gimnaziala „Carmen Sylva” sau Liceul Teoretic „Ion Neculce” din Târgu Frumos. Deşi la fiecare eveniment din Iaşi membrii asociaţiei s-au bucurat de o audienţă sporită, „geto-dacii” nu au primit sprijin financiar şi logistic pentru a organiza un astfel de eveniment şi în judeţul Iaşi.
„La Bacău am participat la un singur eveniment la Şcoală Nr. 10 şi iată că, la distanţă de un an de zile, am reuşit să organizăm cu succes acest festival antic de reconstituire istorică: Tamasidava. Dacă consiliul judeţean, primăria/consiliul local, Direcţia pentru Cultură, s-ar implica într-un astfel de proiect, aşa cum au făcut şi cei din Bacău, atunci totul ar fi mult mai uşor de realizat”, ne-a spus Constantin Lăpușneanu, fondator al Asociaţiei Geto-Dacii din Moldova.
Consilierul judeţean Vasile Cotiuga, profesor la Facultatea de Istorie, susţine că autorităţile judeţene ieşene nu pot aproba mai mult de 15.000 de lei pentru fiecare proiect. Banii care ar fi insuficienţi pentru organizarea unui eveniment de o asemenea amploare. Consilierul a mai precizat că a încercat să ajute asociaţia prin prezentarea festivalului autorităţilor locale din comună Miroslava. Acestea, a mai transmis Cotiuga, ar fi fost de acord să ofere un spaţiu însă evenimentul nu va putea fi organizat decât dacă organizatorii vor strânge şi fondurile necesare.
“Un astfel de eveniment ar fi bine-venit pentru Iaşi. Ar fi o ocazie bună ca tinerii, copiii, dar şi adulţii, iubitori de istorie, să cunoască direct, nu doar din vitrinele muzeelor, lumea geto-dacilor, în special lumea războinicilor, dar şi viaţă de zi cu zi a acestora. Un asemenea eveniment este o îmbinare interesantă între spectacol, mult gustat de public, şi ştiinţă, căci toate reconstituirile, de la unelte, arme, echipamente militare, până la tactici de luptă sunt făcute după modele autentice. Evident, nu este uşor să organizezi un asemenea eveniment. El ar trebui sprijinit de autorităţile locale, căci, cum spuneam, îmbrăca şi o latură educativă, dar poate fi organizat şi de mediul privat. Sper că, colegii de la Asociaţia Geto-Dacii din Moldova să reuşească”, a punctat conf. univ. dr. Vasile Cotiuga.
Geto-dacii ieşeni sunt încântaţi de faptul că au reuşit să pună la punct planurile pentru Festivalul Tamasidava şi să îl ducă la bun sfârşit, dar în acelaşi timp şi-ar dori ca un eveniment de acest fel să fie organizat annual la Iaşi, în oraşul natal, astfel încât să devină un festival tradiţional.
“Ne-am implica activ chiar mai mult decât ne-am implicat la festivalul din Bacău. Sincer vă spun că nu am crezut niciodată că voi reuşi să organizez pentru prima dată un festival în alt oraş, decât în oraşul meu natal. Chiar ne-am dori ca acest lucru să se întâmple şi la noi în oraş, să devină un festival cu tradiţie şi pe care să îl creştem de la an la an”, a spus Constantin Lăpușneanu.
Lupte între daci şi romani, ateliere de fierărie şi muzica antică live
Argumentele care vin în favoarea organizării unui asemenea festival la Iaşi sunt multe. Toate activităţile de care participanţii pot avea parte sunt speciale şi multe dintre ele sunt benefice atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. Lupte de gladiatori, muzica antică live cantata la instrumente tradiţionale, lupte de amploare între daci şi romani sau ateliere de fierărie, sunt doar câteva dintre lucrurile de care ieşenii s-ar putea bucura.
“Oamenii ar fi atraşi în primul rând de unicitatea festivalului şi nu numai. Doar dacă menţionez câteva dintre activităţile de bază vă veţi da seama de ce. Luptele de gladiatori, dansurile frumoaselor nimfe, muzica antică (cantata live la instrumente tradiţionale), bătăliile dintre daci şi romani (putem vorbi chiar de o confruntare de 50 vs. 50), ritualurile de iniţiere sau incinerare, târgul de sclavi, Rugul lui Zamolxes la care adăugăm şi atelierele de fierărie, pielărie, pictura, monetărie, jocuri şi concursuri, tras cu arcul (la acestea din urmă pot participa atât copii cât şi adulţi), toate acestea adunate sunt destule motive de a face ieşenii să vină la un astfel de festival”, a punctat geto-dacul ieşean “Zurasieo”.
Desigur că, un eveniment de reconstituire istorică similar cu cel din Bacău are şi câteva aspecte care ar pune în valoare patrimoniul cultural al judeţului Iaşi şi nu numai.
“Menţionez faptul că pe raza judeţului avem 14 cetăţi geto-dacice, plus mormântul princiar getic, transformat în muzeu la Cucuteni. În plus, ar putea redeschide interesul publicului pentru vizitarea acestor situri arheologice, pentru muzeele din judeţ, fapt care ar duce la o creştere a turismului din zonă. În al doilea rând, ar oferi un spectacol unic pentru oraşul nostru, nemaiîntâlnit şi nemaivăzut în oraşul celor 7 coline, în capitala culturală a ţării, cum ne place nouă să afirmăm. În plus, putem adăuga educaţia oferită tuturor categoriilor de vârste, de la cel mai mic, la cel mai mare vizitator. Aceştia ar putea învăţa multe despre cultura strămoşilor noştri, despre felul în care îşi trăiau viaţa de zi cu zi, cea civilă sau cea militară. Experienţa şi învăţăturile pe care le-ar putea acumula pe parcursul evenimentului sunt reale, ca o lecţie de istorie vie şi de un mare impact emoţional şi spiritual”, a mai adăugat Constantin Lăpușneanu.
Scurt istoric al geto-dacilor ieşeni
Redacţia Estidiniasi.ro a luat legătura cu fondatorul Asociaţiei Geto-Dacii din Moldova pentru a discuta despre acest fenomen artistic şi istoric, des întâlnit în unele zone ale României, dar ce vine ca o premieră pentru regiunea Moldovei, îndeosebi a Iaşiului. Constantin Lăpușneanu a oferit detalii despre povestea din spatele acestei organizaţii şi pasiunea sa pentru istoria antică.
Estidiniasi.ro: De unde a pornit pasiunea pentru istoria antică, respectiv pentru reconstituirea istorică?
Lăpușneanu: Salutare. În primul rând doresc să vă mulţumesc pentru interviu şi interesul arătat faţă de asociaţia noastră culturală Geto-Dacii din Moldova cu sediul în Iaşi. Pasiunea pentru istoria antică (şi nu numai) am avut-o de mic copil… încă de pe atunci când am început să citesc orice carte sau revistă despre strămoşii noştri daci, dar şi când am început să desenez daci în scene de luptă. Pasiunea mea a început să se concretizeze încă din anul 2006, atunci când mi-am făcut un falx de două mâini, o cămaşă de zale şi o armură de piele cu solzi, iar acum după atâţia ani, am ajuns să deţin o adevărată recuzita: echipamente şi armamente cât pentru o mică armată de daci. Pasiunea a luat amploare cu anii, ajungând că momentan să am o bună parte a corpului meu acoperită cu tatuaje de inspiraţie strămoşească/geto-dacica.
Estidiniasi.ro: Cum a luat naştere Asociaţia Geto-Dacii din Moldova?
Lăpușneanu: În 2014 am participat împreună cu soţia mea Delia şi fiul nostru Odin, la festivalul Antic Tomis, pentru că la finele acestuia să luăm decizia ca să ne implicăm cu trup şi suflet, în tot ce înseamnă reconstituirea istorică din România, fapt care s-a şi întâmplat de altfel! Asociaţia culturală Geto-Dacii din Moldova, reprezintă prima asociaţie cu activităţi de reconstituire istorică dedicată perioadei antice din regiunea Moldovei. Este formată din membri şi voluntari, care îşi doresc să redea atmosfera lumii de acum 2000 de ani de pe teritoriul ţării noastre. Scopul principal al asociaţiei este promovarea patrimoniului geto-dacic. Momentan desfăşuram diferite activităţi, cele mai importante fiind paradele militare şi demonstraţiile de luptă. Totodată, avem şi pentru publicul larg (la care pot participa atât adulţii cât şi copii) activităţi cum ar fi: antrenamentele cu arme de lemn, tras cu arcul şi aruncatul sulitei, lupte pe buturugi, lupte greco-romane dar şi ateliere meşteşugăreşti: fierărie, pielărie, pictura, bijuterii…
Estidiniasi.ro: Când aţi participat la prima manifestare publică, unde şi cum au reacţionat spectatorii?
Lăpușneanu: Prima manifestare publică cu Asociaţia a fost în 2015 la Cucuteni, judeţul Iaşi, la muzeul ce acoperă mormântul princiar getic de secol 4-5 (înainte de era noastră – n.r.), monument unic în România, de care personal m-a simt foarte ataşat şi pe care l-aş propune ca şi brand pentru judeţul nostru, datorită importanţei şi unicităţii sale. Atunci a venit foarte multă lume, chiar peste aşteptările noastre… am fost chiar aşteptaţi cu pâine de casă şi sare aşezate pe un ştergar ţesut manual. A fost un eveniment care ne-a reuşit şi a însemnat punctul de plecare în acest drum.
Estidiniasi.ro: În final, ce părere aveţi despre comunitatea Eşti din Iaşi dacă?
Lăpușneanu: Este o comunitate reuşită şi foarte frumoasă; reuşiţi să ţineţi oamenii din oraş aproape unul de altul, să fie conectaţi împreuna la pulsul oraşului şi asta contează foarte mult. Spor în continuare şi împreuna să reuşim cât mai multe pentru oraşul nostru natal! În final doresc să invit pe toată lumea la acest eveniment şi să mulţumesc celor care fac parte din Asociaţia noastră culturală Geto-Dacii din Moldova, că sunt alături cu trup şi suflet. Vă invit să ne vizitaţi pe paginile noastre https://www.facebook.com/Asociatia-Culturala-Geto-Dacii-din-Moldova sau https://www.facebook.com/Furor-Getorum-Furia-Getilor. Grupul de luptători geto-daci va salută: „Furor Getorum”!!! (Furia Geţilor)
- Published in Cultură, Divertisment, Local
Podu Roș, în centrul atenției: Iată ce schimbări va suferi podul pietonal de peste Bahlui
Iată ce schimbări va suferi Podu Roș, podul pietonal de peste Bahlui
Podu Roș este momentan în centrul atenției angajaților de la spațiile verzi. Astfel, gardurile de protecție ale podului pietonal din zona omonimă vor fi înlocuite cu unele zincate care, conform spuselor șefilor societății SC Servicii Publice, nu va mai necesita vopsiri. Aceștia mai precizează și că activitățile au fost demarate în urma unei comenzi venite din partea Primăriei Iași.
Mai mult decât atât, în plan se află executarea acestui tip de lucrări pentru toate podurile pietonale din Iași.
Citește și Iașiul în viziunea străinilor – Te-ai întrebat vreodată cum arată prin ochii lor?
Istoria legată de Podu Roș și de denumirea acestuia
Podu Roș este simbolul cartierului care a luat același nume. Acesta datează cel puțin din secolul al XVIII-lea, fiind inițial din lemn. În anii 1835-1836 este ridicat, din porunca domnului Mihail Sturdza, din piatră. Deși legendele legate de acesta nu sunt puține, constatarea finală este că denumirea acestuia vine chiar de la balustrade, care erau vopsite în roșu. La baza acestei certitudini stă un dosar cuprinzând „Acta banilor cheltuiți pentru zugrăvitul parmaclâcurilor de la poduri pe drumul ostenesc” din perioada 1828-1834, care menționează că balustradele metalice ale podului erau vopsite în roșu”.
sursa: ziarulevenimentul.ro
- Published in Local
Campionatul de fotbal „Neymar Jr’s Five” – Am scris istorie în Brazilia!
Am scris istorie la campionatul de fotbal 5-la-5 din Brazilia!
În acest weekend, tricolorul țării a fluturat în Brazilia, în urma victoriei spectaculoase a echipei Tao United, reprezentanta României, în cadrul celei de-a doua ediții a campionatului „Neymar Jr’s Five”, cel mai mare campionat de fotbal 5-la-5 din lume.
Echipa României a evoluat în fața a milioane de spectatori
Echipa formată din Ionuţ Movileanu – Movi(25 de ani), Dragoş Bogdan – Tigana(42 de ani), Mihai Mihalache – Careca(37 de ani), Constantin Ion – Costi(22 de ani), Gabriel Ion – Gabi(20 de ani), Silviu Radu – Nadal(25 de ani) a făcut spectacol în fața a milioane de spectatori, dar și a starurilor braziliene Neymar Jr. și Gabriel Jesus.
La campionatul desfășurat în Praia Grande, reprezentativa României s-a impus în fața a peste 100.000 de jucători din 53 de țări.
Silviu Radu – golul de aur al competiției
Bătălia finală pentru titlul de campioni mondiali s-a dat între Tao United și echipa Marii Britanii, jocul fiind adjudecat de România, prin Golul de Aur executat de Silviu Radu.
„Când am reușit să intru în posesia mingii și am început să înaintez către poartă, mi-au dat lacrimile de bucurie, așa că nu știu exact cum am înscris golul”, a declarat Silviu Radu.
Neymar, mândru de desfășurarea evenimentelor
„Mă bucur că am reușit să găzduiesc pentru a doua oară finala mondială la institutul meu de fotbal din Brazilia. Sunt o mulțime de jucători din întreaga lume care își dedică multă pasiune pentru acest sport și asta nu face decât să fiu mândru că îi pot reuni pe același teren și să le dau șansa să joace fotbal amator la un alt nivel”, a spus Neymar. De asemenea, acesta a lăudat performanța echipei Tao United, Victoria fiind sărbătorită printr-un meci amical între echipa României și una din care au făcut parte Neymar și vedeta Manchester City, Gabriel Jesus.
„Când am ajuns la teren, am văzut motivația echipei României și mi-am spus în sine că au stofă de campioni. Și așa a fost”, a mai spus Neymar Jr.
În urma acestei victorii, campioana mondială din 2017 la fotbal 5-la-5 a câștigat o excursie la Barcelona și ocazia de a-l vedea pe Neymar evoluând pe Camp Nou.
- Published in Sport
Iașiul în viziunea străinilor – Te-ai întrebat vreodată cum arată prin ochii lor?
Iașiul în viziunea străinilor – Iată ce cred cei din afară care vizitează orașul Iași!
Te-ai întrebat vreodată cum arată Iașiul în viziunea străinilor, orașul pe care tu îl știi de o viață și care îți este casă? Dacă nu, cu siguranță ești curios măcar acum! Rețelele de socializare au răspunsul la această întrebare. Căutările efectuate au dat destule rezultate; străinii își planifică vacanțele și în România, iar Iașiul este una dintre destinațiile destul de des întâlnite.
Partea interesantă apare atunci când citim comentariile și descrierile pozelor. Majoritatea fotografiilor postate pe rețelele de socializare au în prim-plan Palatul Culturii. Aparent, imaginea creată de acesta este una foarte atractivă și interesantă pentru străinii care călătoresc aici, fiind văzută și de aceștia ca un simbol al orașului!
Cuvinte frumoase pentru Iași
Cuvintele care descriu imaginile sunt deseori apreciative. Descrierea lui Javier Helgueta Manso de pe profilul său de Twitter ne dezvăluie faptul că acesta este cercetător la Universitatea din Alcalá. Tânărul de origine spaniolă spune că „Iașiul nu încetează niciodată să te surprindă” în descrierea unei poze care ilustrează Palatul Culturii.
Andreas Moser, un alt pasionat de călătorii, de data această de origina germană, are și el cuvinte de laudă în ceea ce privește orașul Iași. Acesta spune că Iașiul este „unul dintre cele mai frumoase orașe din România”.
Pe Instagram, contul ‘travelustful’, administrat de o tânără de origine asiatică, a publicat în data de 10 iulie 2017 două fotografii care ilustrează mănăstirile Frumoasa și Golia. Descrierea pozelor de la Mănăstirea Frumoasa: „Este pentru prima dată când merg la o mănăstire și văd măicuțe în loc de călugări. Mănăstirile de România sunt atât de active încât, de fiecare dată când vizitez una, o slujbă este în desfășurare. Interiorul acestor biserici vechi de câteva decenii este întotdeauna sobru și luminat slab, spre deosebire de picturile proaspete, în culori vibrante ale celor mai noi.”
Tot pe instagram am descoperit profilul unui tânăr de origine coreeană, care scrie despre Palatul Culturii că este „minunat” și desprea oamenii de aici că sunt prietenoși și că i-ar face plăcere să-i reîntâlnească pe toți în viitor.
Citește și Tu știi în ce cartier din Iași stai? Delimitarea corectă a cartierelor din oraș (I)
Nu este totul perfect
Nu am găsit, în schimb, doar cuvinte de laudă. Deși obiectivele turistice par să fie îndeajuns de apreciate, există și alte detalii de luat în considerare atunci când călătorești, iar Iașiul nu a reușit să se ridice la așteptările tuturor din anumite puncte de vedere. O tânără stabilită în Germania povestește că, deși nu a avut probleme medicale în timpul vizitei sale în Iași, era deja sfătuită de prietenii săi să evite spitalul local și să opteze pentru servicii medicale private. „Prietenii mi-au relatat povești de groază despre cum au mers acolo pentru un control de rutină și s-au întors cu boli în plus, lucru care îmi dă fiori”, relatează tânără într-o postare publică în care dezbate dacă orașul Iași este sau nu potrivit pentru a planifica o călătorie împreună cu copiii.
O altă postare pe un blog cu profil turistic are un titlu destul de sugestiv: „Iași (cunoscut și ca <România este foarte înfiorătoare>)”. Deși titlul nu pare pozitiv, autoarea articolului, Heather Jephcote, originară din Regatul Unit, are multe cuvinte de laudă pentru Iași. Heather a apreciat Grădina Botanică din Iași și e menționat că i s-au părut foarte interesante denumirile date trandafirilor, precum Eddy Mitchell, Mark Sullivan și Cocotte. Tânăra mai menționează și că bisericile sunt foarte frumoase, iar slujbele fascinante, dar puțin deprimante. Prezența moaștelor Sfintei Parascheva reprezintă pentru Heather însă un lucru ceva mai greu de înțeles, acesta fiind unul dintre motivele pentru care afirmă despre Iași că este „înfiorător”.
Alte postări pe conturile de socializare fac referire și la hotelurile din Iași, care par să fie pe placul turiștilor, la târguri, la transportul în comun, la complexul Palas și la festivaluri.
- Published in Turism
Povestea Adelinei. Fericirea este infinit mai mult decat ceea ce credeam. Partea a II-a
Partea a – II – a
– Adelina, îmi pare rău. Nu voiam să afli aşa. Alin era ruşinat, însă glasul lui serios mă speria.
– De când? De când mă înșeli cu târfa asta, Alin? Îmi înghiţeam lacrimile pline de amarăciune. Încercam din răsputeri să nu plâng.
– Adelina, cred că uiţi cum ne-am cunoscut. Înainte să o numeşti târfă pe ea, aminteşte-ţi că eu aveam o iubită când ne-am cunoscut. Adelina, eu chiar o iubesc pe Alexandra.
În acea clipă, lumea mea s-a dărâmat. Vila somptuasă în care trăiam s-a demolat în creştetul capului meu. Îl vedeam pe Alin tot mai departe de mine, auzeam că îmi vorbeşte, însă nu înţelegeam o iotă din ceea ce îmi spunea.
– Vorbesc cu tine, Adelina! Spune-mi ceva! Eu chiar voiam să ne despărţim de ceva timp, dar nu ştiam cum să îţi spun. Acum, că ai aflat singură, lucrurile sunt mult mai simple. Îmi doresc o viaţă cu Alexandra.
Nu puteam să vorbesc. Frida plângea în patul ei, iar eu, blocată fiind, îl priveam disperată pe Alin.
– Trebuie să plec, am murmurat printre dinţi.
Am lăsat-o pe Frida plângând şi am fugit în bucătărie. Tremurând, am chemat un taxi şi am alergat către mama.
Odată ajunsă în casa părintească, aveam în minte doar cuvintele mamei, care mă îndemnase să mă căsătoresc cu Alin. În clipă aceea, o uram. O uram pentru că îmi dictase viaţa. O uram pentru că nu m-a lăsat să îmi urmez propriile vise şi pasiuni.
– TE URĂSC! Alin m-a înşelat şi vrea să ne despărţim! Uite unde sunt acum din cauza ta, mamă! Nu am nimic al meu, nu am nici măcar o identitate proprie! Sunt doar o altă proastă care a alergat după un bărbat bogat şi a rămas pe drumuri! Urlam la mama, iar ea stătea în faţa mea, plângând. M-am întins uşor pe canapea. Mama mi-a adus un pahar cu apă, iar eu l-am băut cu înghiţituri mici. Stătea în faţa mea, pe scaun. Era îngândurată şi tristă.
– Mai ţii minte când ţi-am spus că vreau să mă duc la liceul Octav Băncilă? Să pictez? De ce nu m-ai lăsat, mamă?
– Îmi pare rău, Ade. Eu … voiam pentru tine tot ce e mai bun. Voiam o viaţă lipsită de griji.
– Mamă, o viaţă lipsită de griji nu trebuie să îmi fie oferită de altcineva. Pentru ca viaţa mea să fie lipsită de griji, trebuie să fiu în stare să o fac chiar eu astfel! Acum nu sunt nimic altceva decât o femeie întreţinută, care nu are habar de nimic.
Eram supărată. Eram supărată pe mama, pentru că nu m-a lăsat să aleg singură ce era mai bine pentru mine. Eram supărată pe Alin, pentru că nu mă mai voia. Dar cel mai tare eram supărată pe mine, pentru că nu am ştiut să mă impun în faţa nimănui. Însă nu aveam destul timp. Un îngeraş mic mă aştepta şi trebuia să îi ofer educaţia de care eu nu am avut parte.
– Plec să o iau pe Frida, mamă, apoi mă întorc ACASĂ.
Am plecat către vila lui Alin, grăbită. Când m-a văzut, s-a ruşinat. Încerca să îmi vorbească, însă nu am vrut să aud nimic. I-am spus că tot ce vreau este să îmi dea fetiţa şi că nu am pretenţii financiare. Voiam doar să divorţăm în linişte. Dar Alin nu era de aceeaşi părere cu mine.
– Ce îi poţi oferi tu fetei noastre? Nu ai fost în stare nici să slăbeşti după ce ai născut! Ai legat şcoală de gard şi nu ai nici bani pentru laptele praf pe care îl bea fata mea. Frida va studia în Anglia şi va deveni o domnişoară, nu va fi o copila săracă şi frustrată, crescută într-un apartament cu două camere în Nicolina. Nu te gândi că o vei avea pe Frida. În plus, Alexandra îşi doreşte o fiica şi nu vrea să facă copii acum, să îşi distrugă corpul.
– Alin, nu poţi să îmi faci una ca asta. Frida este fiica mea iar eu am tot dreptul să o cresc.
– Ai dreptul să o creşti. Dar tu, Adelina, nu îţi permiţi să îmi creşti fiica. Hai, du-te înapoi de unde ai venit. Te aşteaptă mama ta!
Am plecat pierdută. Am fost mută câteva zile. Nu puteam reacţiona la nimic. Mi-am închis telefonul, am tras draperiile, iar odată cu telefonul, mi-am închis și sufletul. Fiind despărţită de Alin, simțeam că nu mai aveam nimic, nu mai eram nimic. El mi-a negat până şi dreptul fundamental de a fi mamă pentru fiica mea. Mi-a luat tot ce aveam mai scump. Dacă nu fusesem în stare să am o carieră, ca mama mă simţeam împlinită. Când mă uităm în ochii fiicei mele, vedeam infinitul. Nu aveam nevoie de nimic altceva decât de mânuţele ei mici, de unghiile sale trandafirii şi de mirosul pielii ei, de lapte proaspăt. Dar EL mi-a răpit până şi această bucurie.
Nu mai aveam sens. Nu mai simţeam nimic altceva decât un gol imens, ce îmi înghiţea tot sufletul.
În două luni fără Frida, trăind cu mâncare puţină şi multă durere, slăbisem atât de mult încât eram de nerecunoscut.
După un lung şi chinuitor proces, Alin a câştigat custodia fiicei noastre. Între timp, s-a căsătorit cu Alexandra şi deveniseră o familie fericită, aproape perfectă.
Uneori, îi urmăream în parcuri. Alteori, stăteam în faţa vilei lor noaptea târziu, până când se stingea becul în camera Fridei. Cu ochii deschişi, visam că voi intra în camera ei şi o voi lua cu mine. Însă tot ce făceam era să plec tristă, înapoi în casa mamei.
Biata mama se stingea pe picioare. Suferea alături de mine şi cred că realiza cât de mult a greşit. Încerca să îmi vorbească. Să mă motiveze. Să îmi ofere un gând bun, o mângâiere şi puţină alinare pentru suferinţa mea. Însă singurul meu motiv de fericire stătea într-o vilă, în Bucium, alături de tatăl ei și o străină.
Am găsit puţină mângâiere în vechiul meu şevalet şi în prietenele mele de odinioară, pensoanele. În loc să îl urmăresc pe Alin, am început să pictez. Pictam chipuri de înger. O pictam pe Frida cea scumpă, în braţele mele. În patul ei plin de fundiţe roz şi înconjurată de păpuşi. Toată suferinţă, toată durerea dar şi toată iubirea pentru Frida am aşternut-o în culori pe multe tablouri superbe. În sfârşit, făceam ceva care îmi plăcea cu adevărat. Noaptea, mă culcam cu gândul că într-o zi, voi deveni o pictoriţă faimoasă, iar fiica mea va fi mândră de mine. Iar acel gând dulce îmi oferea un motiv să merg mai departe. Şi asta am şi făcut. Am mers mai departe. Cu ajutorul mamei mele, am făcut un mic credit. Ştiu, e trist să faci credit pe numele mamei tale, atunci când ai aproape 30 de ani. Însă e şi mai trist să nu faci nimic şi să îţi duci zilele într-o stare de nefericire continuă. Cu acel credit, am investit într-un site şi într-o pagină de Facebook, unde am pus tablourile la vânzare.
În câteva luni de zile, am început să câştig bani frumoşi de pe urmă pasiunii mele. Ieșeam din nou din casa-mi devenită bârlog. Am descoperit că fata frumoasă, care alerga după cai verzi pe pereţi, se transformase într-o femeie atrăgătoare, încrezătoare şi tăcută.
Alin nu îmi permitea, încă, să o văd pe Frida. Însă eram hotărâtă să lupt pentru fiica mea şi ştiam că voi câştiga, indiferent cât de mult ar fi trebuit să mă străduiesc.
Suferinţa îmi fusese cel mai bun profesor şi nu aveam de gând să uit, vreodată, cât de mult am greşit. Ştiam că omul care devenisem avea să fie cea mai bună variantă a mea. Ştiam că voi fi fericită, împlinită şi că visele mele vor deveni realitate.
Citeşte şi Povestea Adelinei. Alegeri corecte, muncă si corectitudine ( III )
Citeşte şi Povestea Adelinei. Fericirea este infinit mai mult decat ceea ce credeam Partea ( IV )
- Published in Povestea zilei
Transplantul de celule stem a ajuns şi la Iaşi
Iaşi devine al cincilea centru medical din ţară în care se realizează transplant medular.
Clinica acreditată pentru transplantul medular este (IRO) Institutul Regional de Oncologie Iaşi. Aceasta a primit decizia prin care Agenţia Naţională de Transplant (ANT) atestă că specialiştii pot efectua transplant medular.
„Urmează ca Agenţia Naţională de Transplant să facă demersuri la Ministerul Sănătăţii pentru modificarea/completarea Ordinului nr. 377/2017 privind normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018, în vederea includerii Institutului Regional de Oncologie Iaşi ca unitate sanitară acreditată în care se poate efectua transplant de celule stem hematopoetice“, afirma reprezentanţii spitalului într-un comunicat de presă.
Citeşite şi HARTA multinaţionalelor din România. De ce Iaşiul e cel mai atractiv, după Bucureşti?
Compartimentul de celule stem hematopoietice de la IRO este compus din şase saloane sterile – dotate cu paturi moderne pentru terapie intensivă, staţii de monitorizare a funcţiilor vitale şi sisteme performante de filtrare a aerului – şi dependinţe. Bineinţeles, accesul în compartiment se face pe bază de cartelă, saloanele pacienţilor fiind izolate printr-un sistem cu câte două uşi. În fiecare salon se internează câte un singur pacient.
Acesta are în componenţa sa şi un salon pentru afereză, în care, cu ajutorul unor aparate de specialitate, se recoltează propriu-zis celulele stem hematopoietice care urmează a fi transplantate.
Pe lângă modificarea ordinului de ministru prin care IRO urmează să fie inclusă pe lista spitalelor care efectuează transplant medular, institutul aşteaptă şI filă de buget în acest sens.
„Ne dorim ca, în ultimul trimestru din 2017, să putem spune că şi la Iaşi s-a efectuat transplant de celule stem“, a precizat Mirela Grosu, managerul IRO.
- Published in Sănătate
HARTA multinaţionalelor din România. De ce Iaşiul e cel mai atractiv, după Bucureşti?
HARTA multinaţionalelor din România. De ce Iaşiul e cel mai atractiv, după Bucureşti?
Companiile multinaţionale îşi deschid tot mai multe centre regionale în marile oraşe din România, atrase de forţa de muncă ieftină şi chiriile mici, motiv pentru care piaţa imobiliară a avut în 2016 unul dintre cei mai buni ani, potrivit unui raport realizat în colaborare de Deloitte România, Reff şi Asociaţii şi Knight Frank Romania.
Companiile de outsourcing (servicii externalizate) vor continua să intre pe piaţă sau să se extindă, întrucât dezvoltatorii imobiliari oferă companiilor multinaţionale soluţii personalizate la chirii mai mici decât în alte pieţe din Europa Centrală şi de Est, arată raportul. Cu o creştere a Produsului Intern Brut de 4,8% în 2016 şi cea mai mare rată de creştere în 2017 în rândul ţărilor UE, România a devenit o destinaţie tot mai atractivă pentru centrele regionale de operaţiuni.
„Pentru ca România să rămână atractivă, în ciuda unei creşteri anticipate a costurilor şi a dificultăţii de a găsi talente, legislaţia fiscală românească trebuie să îşi menţină capacitatea de a atrage investiţii printr-o stabilitate şi taxe relativ scăzute, ambele afectate de iniţiativele legislative recente“, spune Alexandru Reff, Country Managing Partner al Deloitte România.
Potrivit acestuia, schimbările bruşte, creşterea taxelor sau dificultăţi suplimentare în relaţia cu autorităţile publice ar afecta serios competitivitatea afacerilor sensibile la costuri, a căror expansiune recentă a alimentat, printre altele, investiţiile în dezvoltări imobiliare.
„Aceste centre generează cea mai mare cerere pe piaţa imobiliară din Bucureşti şi, în multe cazuri, sunt chiriaşii principali ai acestor clădiri”, a declarat Horaţiu Florescu, preşedintele şi CEO-ul Knight Frank România.
Numai în Bucureşti au fost construite circa 150 de clădiri de birouri în ultimii zece ani, cu mai mult de 1,7 milioane de metri pătraţi, care găzduiesc peste 200.000 de angajaţi. Corporatiştii care lucrează în clădiri de birouri moderne au ajuns la o pondere de peste 27% din numărul mediu de salariaţi din Bucureşti, conform calculelor Capital pe baza datelor colectate de Cushman & Wakefield Echinox. Numărul lor va creşte cu peste 10% până la finalul anului, potrivit estimărilor.
Cu toate acestea, România şi Bulgaria au atras, în medie, cele mai puţine investiţii străine directe din regiune în perioada 2012-2015, după ce, între 2006 şi 2008, România, alături de Polonia, a atras cel mai mare volum de investiţii, potrivit unui studiu realizat de Consiliul Investitorilor Străini în colaborare cu Academia de Studii Economice.
Sursă: Capital.ro
- Published in Local
CSM POLITEHNICA Iaşi promite un viitor frumos! “Azi e o zi norocoasă pentru mine, am apărat un penalty de la un om mare.”
“Azi e o zi norocoasă pentru mine, am apărat un penalty de la un om mare.”
Acestea sunt cuvintele unui puști nu mai mare de 8 ani la primele ore ale dimineții. Pasiunea, devotamentul, dar mai ales munca a încununat VICTORIA celor două grupe de copii 2008 și 2009 care mănâncă fotbalul pe pâine, în echipa CSM POLITEHNICA Iași, sub atenta supraveghere și îndrumare a antrenorului lor, Mihai Dragoi.
Turneul “DORNA FOTBAL FESTIVAL” s-a desfășurat în perioada 30.06-02.07.2017, organizat de ACS IOMY Vatra Dornei pe stadionul municipal din Vatra Dornei, și a creat suspans culminând cu o emoție extraordinară în inimile tinerilor jucători la festivitatea de premiere când le-a fost înmânată cupa strălucitoare pentru care au muncit din greu. 
În grupă CSM POLITEHNICA Iași, grupa 2008 s-a clasat pe locul 1 cu 12 puncte (4 victorii din 4 meciuri, cu un golaveraj de 20-2(+28)), și s-a calificat în semifinale.
SEMIFINALĂ:
CSM Politehnica Iaşi – Ardealul Bistriţa 6-2 (Marcatori: Ilie Vlad-2, Ciapă Matei-2, Bejenariu Denis-1, Ilieş Seby-1)
FINALA MARE:
CSM Politehnica Iaşi – CSM Dorna(gazda competiţiei) 4-2 (Marcatori: Ilie Vlad-3, Băbuţă Radu-1)
La finalul turneului CSM POLITEHNICA Iaşi s-a clasat pe locul 1 cu 6 victorii din 6 meciuri jucate, cu un golaveraj total de 30-6(+24)).
Ilie Vlad, jucătorul din echipa 2008, care a luat titlul de golgheter la echipa sa, marcând nu mai puțin de 15 goluri din 30, se declară foarte mulțumit de turneu. 
Nici grupa 2009 a echipei, deși foarte proaspăt formată cu vechime de doar 3 luni, nu s-a lăsat mai prejos, clasându-se pe locul 1 cu 9 puncte (3 victorii din 3 meciuri, cu un golaveraj de 31-3(+28)), fapt ce a dus la calificarea în semifinale.
SEMIFINALĂ:
CSM Politehnica Iaşi – LPS Suceava 4-2 (Marcatori: Vieriu Matei-2, Stoica Ricardo-1, Paraschiv Călin-1)
FINALA MARE:
CSM Politehnica Iaşi – LPS Bistriţa 2-0 (Marcatori: Vieriu Matei-1, Stoica Ricardo-1)
La finalul turneului CSM POLITEHNICA Iaşi s-a clasat pe locul 1 cu 5 victorii din 5 meciuri jucate, cu un golaveraj total de 37-5(+22)).
Căpitanul echipei, Stoica Ricardo a primit TITLUL DE GOLGHETER AL TURNEULUI marcând 10 goluri din totalul de 37 ale achipei.
Trebuie amintit că echipa CSM Politehnica Iași a fost campioană 2 ani la rând în Slovacia ridicând Iașiul pe primul loc de pe podiumul învingătorilor.
Cele 3 grupe de copii: 2007, 2008 și 2009 au o singură pasiune: FOTBALUL! Antrenandu-se de 3 ori pe săptămână, a câte o oră uneori chiar și o oră jumătate “doar cu mingea”,
“Copiii sunt foarte atenți, asultatori, răspund foarte bine și se ridică la nivelul cerințelor impuse fără prea multe insistente”, declară Mihai Dragoi.
Nu e ușor să antrenezi copilași de această vârstă, stimulându-le mereu interesul pentru disciplina din acest sport, de aceea Esti din Iasi a reușit să smulgă un SECRET din culise: jucătorii povestesc amuzați despre discursul de dinaintea meciului susținut de antrenor :
“Dacă luați locul 1, câștigați cupa cea mai mare, dacă luați locul 2 câștigați cupa mică, dacă luați locul 3 câștigați cupa cea mai mică și dacă luați locul 4, câștigați ȘERVEȚELE!!!”.
Tot Mihai Dragoi povestește că nu pune presiune foarte mare pe rezultatele copilașilor fiind totodată mulțumit chiar dacă micii jucători câștigă doar EXPERIENȚĂ la un meci.
Pe 10-12 august urmează un alt turneu la Bistrița despre care ne vorbește Călin Paraschiv jucător la grupa 2009 :
“Cei de la echipa gazdă nu sunt cine știe ce, chiar dacă la ultimul meci ei au câștigat, dar tura asta promitem că-i batem!”, încheie grandios și foarte sigur pe sine.
- Published in Sport