După manualul de Educație Fizică, Guvernul pregătește o nouă surpriză elevilor
- După manualul de Educație Fizică, Guvernul pregătește o nouă surpriză elevilor.
Ministerul Culturii lucrează la o inițiativă legislativă de încurajare, protecție și perpetuare a datinilor și de recunoaștere a statutului de meșteșugar popular, inclusiv de predare în școală.
Prezent la Târgul meșteșugurilor tradiționale de la Buzău, ministrul Romașcanu a spus că „în acest moment, vedem că la tot pasul se amestecă tradiția și creația originală cu creația made in China, ca să spun așa”.
Arta tradițională- obiect de predare în școli
În ciuda faptului că programul elevilor este și așa supraîncărcat, ministrul Culturii consideră că introducerea artei tradiționale ca obiect de studiu în școli ar putea contribui la revitalizarea acesteia.
„Creatorul popular trebuie să fie protejat și trebuie să găsească sprijin, să găsească locul unde să-și expună marfa, să fie încurajat să predea mai departe tradiția și acest lucru se poate face doar împreună cu Ministerul Educației prin includerea în orele opționale a predării meșteșugurilor, pentru ca ceea ce este acum apanajul celor mai în vârstă să devină o pasiune și pentru cei mai tineri’, a mai declarat sursa citată.
Potrivit ministrului Culturii, la acest proiect de lege se lucrează împreună cu meșterii populari, pentru a stabili ce trebuie întreprins pentru ca aceștia să poată trăi de pe urma muncii lor.
Sursa: a1.ro
- Published in Altele
DE ASEARĂ: Moartă în casă, arsă cu țigara și bătută crunt, era mamă a 4 copii…
În comuna Ivănești, în Valea Cînepii, o femeie de 37 de ani a fost găsită în propria casă moartă, era arsă cu țigara și bătută în cel mai aspru mod. Totul s-a întâmplat duminică seara, când femeie care era și mamă pentru 4 copii a fost, cel mai probabil, ucisă cu bestialitate de concubinul acesteia. Bărbatul nu este la prima abatere, toții vecinii îl cunosc ca fiind foarte agresiv atât cu femeia, cât și cu cei 4 copii. Motivul pentru care el își agresa familia: era dependent de băutură și țigări, iar familia lui trebuia să-i procure aceste produse.
Tot acesta a fost cel care a sunat la 112 și a anunțat că femeia se simte rău și are nevoie de intervenția medicilor, prea târziu însă. Medicii veniți la fața locului nu au putut decât să constate decesul și să observe urme evidente de violență (vânătăi), dar și arsuri de țigară pe trupul femeii de 37 de ani.
”De ani de zile o bate. Amandoi sunt vinovati, pentru că se intorcea tot timpul la el. Copiii astia au fost tare chinuiti. Dormeau prin boscheti, pe la oameni. Ii fugarea pe toti de acasa cand se imbata. Acum cativa ani, primaria a vrut sa le ia copiii, dar nu au vrut sa semneze.
Vai de capul lor ! Pacat de aceste suflete nevinovate ! Eu i-am spus inca de acum patru ani sa plece de la el, ca altfel o va omori in bataie. Nu a vrut. Mereu se intorcea la el. Si iata unde s-a ajuns ! A omorat-o in bataie! Tin minte ca s-a intamplat odata sa o duca un vecin la Iasi, aproape moarta. Cand s-a intors, a spus ca a cazut, nu a lovit-o sotul. Ce sa mai spui?! Pacat de ei! Ea muncea cat doi barbati! Era iute la munca! Nici el nu era rau, dar cand bea nu te mai intelegeai cu el!” a declarat un vecin care cunoștea situația cuplului.
Cei din jurul acestei familii spun că femeia a plecat de multe ori de acasă și a dormit la mama ei, deoarece nu mai suporta agresivitatea concubinului asupra ei și copiilor. Când rămânea fără băutură, acesta își trimitea copiii să-i procure, dar nu înainte să-i bată. Femeia, probabil din iubire, îl ierta de fiecare dată, chiar dacă era bătută și umilită zilnic.
”Din declarațiile membrilor familiei, femeia a plecat de la domiciliu în noaptea de sâmbătă spre duminică și a fost găsită căzută în curte, duminică dimineață. Ea a fost luată în casă, după care s-a simțit foarte rău. În timpul după-amiezii, familia a chemat un echipaj medical, iar la ora la care cadrele medicale au ajuns la fața locului au constatat că aceasta era decedată. Cadavrul prezenta semne de agresiune fizică”, a declarat Silvia Manta, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui.
Concubinul nu și-a recunoscut deocamdată fapta, iar cei de la Protecția Copilului vor lua măsuri în ceea ce îi privește pe copii.
sursă foto: estnews.ro
- Published in National
Și-a dus copiii la restaurant, dar pentru el nu a comandat nimic. Ce s-a întâmplat după ce pozele au ajuns pe internet
Și-a dus copiii la restaurant, dar pentru el nu a comandat nimic. Ce s-a întâmplat după ce pozele au ajuns pe internet
Tatay Ryan din Manila, Filipine, este tatăl a doi copii, pe care îi crește singur. În luna martie a anului 2017, bărbatul a cucerit internetul cu povestea sa de viață.
Tatay și cele două fiice ale sale au fost fotografiați într-un local care comercializează mâncare fast-food. Imaginile s-au viralizat în timp record, după ce internauții au observat că bărbatul își privește copiii în timp ce mănâncă, fără că el să aibă în față vreo porție de mâncare.
Conform celui care a realizat fotografiile, bărbatul nu a comandat niciun fel de mâncare pentru el deoarece nu i-au ajuns banii. Tatay a preferat că Rose Ann și Rose Mae să se bucure de o masă sățioasă, iar în timpul în care copiii săi au mâncat, bărbatul i-a privit în liniște.
După ce fotografiile cu familia Ryan au devenit populare pe internet, proprietarii localului unde au fost realizate au decis să îi ajute pe Tatay și pe copiii săi.
Tatay a avut ocazia să cumpere mâncare pentru familia sa, cumpărăturile sale fiind achitate integral de conducerea restaurantului fast-food.
În plus, bărbatul a putut să sărbătorească zilele de naștere ale fiicelor sale în restaurantul respectiv, iar micuțele sale s-au bucurat de surprize și cadouri.
Vizibil emoționat, Tatay le-a mulțumit tuturor cu lacrimi în ochi pentru ajutorul acordat.
În plus, pentru a îl ajuta pe Tatay să își crească cele două fiice, oamenii i-au deschis bărbatului și un cont de Facebook pentru că cei interesați să poată intra mai ușor în contact cu familia Ryan.
- Published in Povestea zilei
Codiță! Prietenul studenţilor din campusul Tudor Vladimirescu din Iaşi! Probabil singurul caine cu Facebook, din Romania
Codiță! Prietenul studenţilor din campusul Tudor Vladimirescu din Iaşi! Probabil singurul caine cu Facebook, din Romania. Astăzi luăm o pauză şi nu vorbim despre politică, religie, homosexualitate etc., astăzi vorbim despre… un câine.
Codiță, singurul câine din România cu o pagină de Facebook. Din punctul meu de vedere, acest câine, este o „piesă” indispensabilă din mecanismul studenţesc, o legendă vie a Campusului Tudor Vladimirescu. Conform multor oameni care lucrează în campus, Codiţa este un „locatar” cu state vechi, mulţi spun că de aproximativ de 15 ani nu părăseşte căminele T3-T4.
Locatar cu „state” vechi
Codiță este adorat de studenţii căminelor din campusul Tudor Vladimirescu din Iaşi, adorat şi răsfăţat cu fel de fel de bunătăţi, mai ales când ştim cu toţii că o bună parte din mâncare trimisă studenţilor rămâne nemâncată! Bineînţeles că oricare dintre noi pleacă la „mai bine” vara atunci când căminele T3-T4 se închid.
Codiță este conştient că nu o să mai aibă parte de acelaşi tratament şi se mută lângă un bar aflat în zonă. Deşi uneori, în plin „sezon” de studenţi, acest câine devine „arogant”, răspunzând la afecţiune cu indiferenţă, vară, acest lucru se schimba total devenind cel mai sociabil câine pe care îţi este dat să îl întâlneşti. Sociabilitate maximă, profit maxim!
Codiţa, probabil singurul câine cu profil de Facebook
Prima dată când l-am văzut am crezut că este „încă” un câine, dar inteligenta lui, devotamentul de care dă dovadă îl face să fie extrem de iubit de studenţi. Atât de iubit încât, câţiva dintre ei s-au gândit să îi facă un profil de Facebook. Unde mai pui că pe pagină lui este destul de activ. Răspunde la comentarii, se întreabă retoric de ce portarul cel nou i-a cerut legitimaţia, visează la căţeluşe frumoase, ce să mai, un adevărat Facebook addicted!
Paznicul de noapte al căminului
Multe persoane spun că, Codiță simte tot ce mişcă, iar orice mişcare suspectă, noaptea, pe la geamurile de la parterul căminelor, nu rămâne „nepedepsită” acesta alungând orice musafir nepoftit. Nu de puţine ori, mulţi hoţi au fost alungaţi de lătratul lui Codiță.
Codiţa cel fără de coadă
Nu e greu de realizat că cine l-a „botezat” a vrut să facă un pic mişto de el, mai ales ţinând cont de faptul că nu are coada. Nu ştim unde a „lăsat” coada, ştim doar că o mare parte din farmecul pe care acest câine îl are, se datorează şi faptului că e destul de amuzat când îl vezi că da din aşa spusă codiţă.
- Published in Povestea zilei
Alin – eroul Iașiului
Probabil cu toții ne întrebăm dacă eroii chiar există și dacă îi putem vedea în acțiune. Răspunsul la această întrebare este: Da! Există, iar Alin Vorniceanu este unul dintre ei!
Kinetic Pro Move împreună cu Asociația Țara Tinerilor Uniți a organizat evenimentul caritabil „Maratonul Speranței„, unde Alin Vorniceanu, preparator fizic la Kinetic Pro Move, a alergat timp de 24 de ore pentru o fetiță de 17 ani suferindă de epidermoliză buloasă, o afecțiune congenitală care se manifestă prin apariția, la nivelul pielii, de formațiuni de fluide.
După cele 24 de ore de alergat încontinuu, 29.07.2017 ora 10:00 – 30.07.2017, ora 10:00 Alin Vorniceanu ne-a demonstrat că pentru el sănătatea unui copil e mai presus decât orice sacrificiu pe care îl poate face. Acesta și-a sacrificat sănătatea sa pentru a-i dărui șansa unui copil la viață. O faptă demnă de eroi, din care ar trebui să învățăm cu toții cât de mult putem de fapt oferi celor care „strigă” după ajutor, însă pe care nu vrem să îi auzim.
În aceste 24 de ore a fost susținut cu aplauze de ieșenii veniți pe stadion sau virtual cu mesaje de încurajare. Unii au alergat alături de el câteva ture pentru a-i arăta că îl susțin și ca îi sunt alături.
Ajuns la final acesta a acceptat să mai alerge o tură de stadion cu Mihaela, acesta dovedind încă o dată că această fetiță merită orice sacrificiu. Așteptat în aplauzele ieșenilor acesta a fost preluat imediat de echipajul de pe ambulață.
„Sunt epuizat, nu m-am gândit că va fi atât de greu, dar mă bucur că totul este bine şi că am terminat cursa. Le mulţumesc tuturor celor care au fost alături de mine, băieților care au alergat alături de mine şi de Mihaela, pentru ea am făcut acest gest. Cei care sunt în putere şi o pot ajuta, să fie alături de ea. Le mulţumesc tuturor celor care au fost aici, colegilor, staff-ului. Am mai făcut opriri, recunosc. Mi s-au pus benzi, dar mă bucur că am dus cursa la bun sfârşit şi este totul bine. Au fost momente foarte grele, în special după miezul nopţii când efectiv mintea îmi juca feste, dar am trecut cu bine peste. Acum urmează o recuperare, criosaună, iar de luni, la serviciu.” A declarat Alin Vorniceanu
Doru Munteanu, un maratonist ieșean, l-a susținut pe Alin alergând alături de el 12 ore în “Maratonul Speranței”. “A fost palpitant să alerg alături de Alin. Dacă ai un mental puternic, poţi duce o astfel de cursă. Contează foarte mult pregătirea fizică, dar şi mentalul. 80 la sută într-un maraton de acest gen înseamnă mentalul. Trebuie să ai în imagine finalul cursei. Merită încurajate astfel de cauze nobile. Îl aştept pe Alin să mă susţină şi pe mine, poate anul viitor, când intenţionez să alerg într-un maraton cu scop caritabil, tot de 24 de ore”, a spus Doru Munteanu
Soția lui Alin Vorniceanu, Alexandra Vorniceanu, a declarat cu ochii în lacrimi: “Sunt foarte mulţumită, este un om care reuşeşte ceea ce îşi propune. E un om deosebit. Mă bucur că a putut ajuta această fetiţă, este un exemplu pentru toţi cei din jur”
Venitul lunar al familiei este de 700 de lei proveniți din ajutorul social și indemnizația de însoțitor a mamei, bani ce sunt insuficienți pentru a acoperi costurile tratamentului și pentru nevoile de zi cu zi ale familiei. Tratamentul costă 500 de lei la care se adaugă cheltuielile necesare transportului până la Iași, acolo unde fata este supusă periodic investigațiilor medicale.
Voluntarii care au stat lăngă Alin 24 de ore au reușit sa adune suma de 9188 lei, însă aceasta nu este suficientă pentru salvarea Mihaelei. De aceea donațiile continuă! Putem să facem și noi un mic sacrificiu pentru a salva un suflet inocent și să îi demostrăm lui Alin că cele 24 de ore nu au fost în zadar!
Minora urmează și un tratament pentru inimă. Conform afirmațiilor mamei fata are dureri insuportabile de cap din cauza afecțiunilor de care suferă. Având în vedere condiția medicală a minorei necesită o internare de șapte zile în fiecare lună. Părinții depun eforturi considerabile pentru a obține banii necesari tratamentului. Necesitatea procurării lunare a tratamentului pentru tratarea afecțiunilor de care suferă Mihaela face imposibilă dorința familiei de a face îmbunătățiri asupra spațiului de locuit. Cu ajutorul preotului din sat, anul trecut au ridicat două camere ce nu sunt locuibile, deoarece nu sunt dotate cu acoperiş şi geamuri.
Felicitări Alin! Ai devenit eroul nostru în doar 24 de ore!
- Published in Local
Irina Onescu este primăriță din România cu părul roz. Vezi în ce comună este primar și ce plan are pentru aceasta
Irina Onescu este primăriță în comuna Petriș, din județul Arad. A fost aleasă în această funcție în 2016 și nu este deloc o doamnă fițoasă a politicii așa cum ne-am fi închipuit la prima vedere. Irina a fost prezentatoare TV și este foarte activă pe pagina ei de FaceBook, unde se pot găsi postări numeroase precum:
„Sunt femeie, am 32 de ani, sunt necăsătorită, am părul roz, tatuaj pe spate, vorbesc mult și colorat și nu prea dau pe la biserică. Unde mai pui că sunt și mitică (bucureșteancă). Și da, cu toate astea, de un an de zile sunt Primarul comunei Petriș din județul Arad.
Un Primar tânăr, independent și idealist, care crede în oameni și în potențialul lor de a face lucruri mărețe. Ce să mai, o naivă…
Neînregimentarea mea politică este o opțiune personală, deși, ca tot omul, am și eu propriile afinități în acest sens. Sunt liberală în gândire, un liberalism ideologic care însă nu mă face atât de fanatico-absurdă încât să cred că orice altă doctrină este greșită ori să critic opțiunile altora. Am zis-o și o voi mai spune, în parcursul meu administrativ încă nu am întâlnit oameni care să mă forțeze să îi privesc prin prisma culorii politice. Asta pentru că nu îmi stă în fire să fiu neprietenoasă și nici să am prejudecăți.”
Tânăra primăriță spune că vrea să servească comunitatea din funcție pe care o ocupă, nu vrea să devină doar un politician clasic care-și vede numai de binele propriu. Chiar dacă are doar 32 de ani, are o gândire foarte matură și este capabilă să facă foarte multe schimbări în bine pentru comuna arădeană.
În raportul ei managerial se pot găsi obiective precum: repopularea comunei și găsirea unei utilități pentru cele 50 de case nelocuite din Petriș.
Candidatura ei a fost motivată de dezastrul din Colectiv, eveniment ce a făcut-o să-și dorească să schimbe ceva în țară, mai întâi la nivel local, ca apoi să fie un exemplu național. A câștigat alegerile cu doar 3 voturi avantaj.
- Published in National
„Numele meu este Laura, am născut natural, într-o maternitate din București. M-au lăsat să îl alăptez de trei ori de pe 27 și până pe 29 după-amiază, când mi l-au adus în salon. Știam că face antibiotic. Dar nu mi se spunea de ce. Abia după ce am băgat…”
Povestea mea începe în prima parte a lunii decembrie când, după o întârziere a menstruației de vreo două săptămâni, întărirea sânilor, poftă de mâncare pe la 5-6 dimineață și în cele din urmă și un test de sarcină pozitiv, am decis împreună cu logodnicul meu să facem o programare la Regină Maria pentru confirmarea sarcinii.
Nu îmi doream decât că medicul meu ginecolog să fie femeie și să nu mă împingă să nasc prin cezariană. am fost la doamnă doctor Borali Denise ( o recomand cu mare drag pentru cei care vor să nască la Regină Maria în București ), care ne-a confirmat sarcina de șase săptămâni poziționată corect și cu DPN 12 iulie.
Acasă am avut lungi discuții cu logodnicul care insistă să nasc la Regină Maria ( unde el avea asigurare de la muncă ) și nu la un spital de stat cum voiam eu. Și până la urmă, diferența mare de bani și-a spus cuvântul și am stabilit să mergem la Polizu la recomandarea unei verișoare care născuse acolo în urmă cu câteva luni și fusese destul de mulțumită.
Astfel, mi-a recomandat pe doamnă doctor Livia Manta care mi-a urmărit în continuare sarcina până am născut natural pe 27.06.2017 un băiețel. În general, toată sarcina a decurs normal, fără probleme de sănătate, iar doamna doctor a fost foarte drăguță.
Pentru morfologia fetală ne-a recomandat la insistențele noastre ( nu voiam să stăm pe la cozi prin spital ) un cabinet particular ( Dr. Calimfirescu, am fost foarte mulțumiți și de dumnealui ), analizele de sânge le-am făcut și prin spital ( pentru cei care își permit financiar chiar nu recomand… cozi, la toaletă te trimite să iei probă de urină și nu este hârtie igienică, una din asistentele din policlinică spitalului extrem de arogantă și în jur de trei ore pierdute pentru o probă de sânge, una de urină și recoltarea secreției ) și pe la Matei Basarab ( curat, personal profi și amabil ).
La 37 de săptămâni doamna doctor mi-a sugerat să grăbim nașterea cu acordul meu deoarece trebuia să plece în concediu, iar riscul că eu să nasc cât ea era plecată era destul de mare. Am acceptat după ce m-a asigurat că pentru bebe nu este niciun risc și așa am stabilit că marți dimineață ne vedem la spital să-l aducem pe bebe.
Luni seara, pe la ora 21:00, au început contracțiile regulate și doamna doctor mi-a spus că dacă sunt la 3-4 minute să nu aștept și să merg la spital. Cu toate că eram la 3-4 minute, nu am fugit, ci mi-am continuat plimbarea prin parc. Am ajuns cu greu acasă deoarece contracțiile deveniseră tot mai puternice așa că am luat bagajul și am plecat la spital.
Pe la oră 23.00 am ajuns la spital. Primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns sus a fost să le spun că am epidurala la mine, dar răspunsul lor a fost: „Si cine să ți-o facă la oră asta?”. Deja mă panicasem, durerile erau tot mai insuportabile, când am decis să nasc natural, mă bazasem pe epidurala care îmi va ameliora durerea.
M-au dus în sala de nașteri unde moașa, o doamnă foarte drăguță căreia îmi pare rău că nu i-am văzut numele și infirmiera ( doamna Elena ) la fel de atentă și drăguță, au avut grijă de mine.
Moașa mi-a spus la un moment dat să nu mai tip așa că mai este mult până dimineață când voi naște. Deja mă panicasem. Nu era decât miezul nopții, cum să dureze până dimineață? Mi-au pus o perfuzie și mi-au zis că în zece minute o să mă lase puțin durerea. Așa a fost, dar bucuria a ținut doar vreo 15 minute în care contracțiile erau mai puțin intense.
După perfuzie m-a verificat moașa și mi-a zis: „Dai de băut dacă naști în noaptea asta?”, „Clar, da!!!”. Și așa mi-a sunat pe la ora 1:15 medicul ginecolog să vină că nasc.
Pe 27.06.2017 la 01:50 am adus pe lume cel mai dulce prințișor de 50 cm și 2850 grame, Apgar 8, cordonul ombilical înfășurat de două ori după gât, alb ca varul, pe care mi l-a dat doar să îl pup și l-au dus la terapie intensiva.
Pe cât de bine au mers toate cu nașterea pe atât de prost au continuat: copilul a avut complicații la naștere, nu reușea să își regleze singur temperatura corpului, avea un suflu la inimă, a vomat în terapie intensivă de două ori, a fost diagnosticat cu torticolis și tal valg.
Zilele petrecute în spital au fost un coșmar: copilul meu era la terapie intensivă și nimeni nu îmi spunea care este motivul și cât îl vor ține acolo. În salon toate celelalte mămici aveau copiii lângă ele, eu nu… imi doream așa de mult să îl pot ține în brațe…
M-au lăsat să îl alăptez de trei ori de pe 27 și până pe 29 după-amiază, când mi l-au adus în salon. Știam că face antibiotic. Dar nu mi se spunea de ce. Abia după ce am băgat 100 de lei în buzunarul medicului neonatolog mi s-a spus ce probleme are.
Am făcut un calcul după ce am ajuns acasă și nu am făcut prea multă economie alegând să nasc la stat: medicul ginecolog+moasa+infirmiera+asistente+medic neonatolog+anestezist (la mine nu a fost cazul)+ kit epidurala…Nu voi repeta experiența!
Acum, copilașul nostru e bine, e sănătos, crește și noi suntem topiți după el.
- Published in Povestea zilei
Rata vaccinării copiilor la Iaşi a scăzut dramatic. Oficialii se aşteaptă la decese
Cifre îngrozitoare făcute ieri publice de autorităţile locale, care sperie efectiv părinţii copiilor mici, în condiţiile în care în ţară avem epidemie de rujeolă, fiind deja înregistrate peste 30 de decese.
Rata de vaccinare ROR (anti – rujeolă, oreion, rubeolă) a scăzut în judeţul Iaşi până la 67%, pe fondul nepăsării părinţilor, dar mai ales al campaniilor inconştiente împotriva vaccinării derulate de nespecialişti pe reţelele sociale. Asta în condiţiile în care recomandarea OMS este de minimum 95% u practic, un bebeluş din trei nu este vaccinat.
Îngrijorarea autorităţilor este maximă: patru instituţii au demarat o amplă campanie pro-vaccinare în judeţ. Un procent convingător pentru nehotărâţi: 96% din cele peste 8.000 de cazuri de rujeolă din ţară au apărut la nevaccinaţi.
Direcţia de Sănătate Publică (DSP), împreună cu Prefectura, Consiliul Judeţean şi Spitalul de Boli Infecţioase, începe o campanie intensă, pro-vaccinare, în judeţ. Acţiunea este organizată pe fondul epidemiei de rujeolă din ţară, după ce ministrul Sănătăţii a demis cinci directori de DSP care aveau o rată de vaccinare, în judeţ, sub 50%.
La Iaşi, situaţia nu este atât gravă, aşa cum este catalogată cea din judeţele din vestul ţării, dar este suficient de rea încât să fie tras semnalul de alarmă. În cazul vaccinului combinat care protejează împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei, ROR, rata de vaccinare în judeţul Iaşi este de 67%, în timp ce rata recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este de 95%, indiferent de tipul de vaccin.
„Rata recomandată de OMS este idealul, perfecţiunea. O rată de vaccinare între 80 şi 95% este foarte bună, şi de cele mai multe ori cea mai întâlnită. Ce este sub 80% înseamnă nişte goluri ale căror efecte se văd în timp – de exemplu, epidemiile. La o rată de vaccinare de 67% înseamnă că 1 din 3 copii nu a fost prins în programul naţional de vaccinare, şi că nu a fost vaccinat. Ceea ce nu este deloc în regulă“, a explicat dr. Mihnea Hurmuzache, director medical la Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva“.
Care sunt cauzele
În judeţul Iaşi, din februarie 2016, de la începutul epidemiei de rujeolă, au fost confirmate şi diagnosticate 49 de cazuri. Potrivit medicilor, niciunul dintre pacienţii diagnosticaţi cu rujeolă nu şi-a pierdut viaţa, şi niciunul dintre ei nu a avut nevoie de îngrijiri deosebite sau de un tratament aparte.
„Situaţia din judeţ pe care am transmis-o şi ministrului Sănătăţii, într-o videoconferinţă, este următoarea: la ROR avem o rată de vaccinare de 67%, din mai multe motive. În primul rând, neprezentare la medicul de familie pentru vaccinare, în al doilea rând, refuzarea vaccinării, şi în al treilea rând lipsa unor vaccinuri în timpul anului. La ora actuală avem asigurate toate tipurile de vaccinuri şi la medicii de familiei şi în stocurile DSP“, a punctat dr. Liviu Stafie, directorul DSP.
Potrivit medicului, în prezent în judeţ se desfăşoară o amplă campanie de vaccinare cu sprijinul mai multor instituţii. În urma epidemiei de rujeolă, medicii de familie sunt obligaţi să raporteze la fiecare două săptămâni cartagrafierea copiilor eligibili pentru administrarea ROR. În plus, aceştia trebuie să transmită periodic numărul părinţilor care refuză vaccinarea şi al celor negăsiţi la domiciliu pentru administrarea ROR. În colaborare cu Prefectura, DSP îi va localiza pe copiii din judeţul Iaşi care nu au acte de naştere şi care nu sunt înscrişi la medicul de familie.
„Am trimis o adresă către toţi medicii de familie prin care i-am anunţat că trebuie să vaccineze toţi aceşti copii nevaccinaţi, chiar dacă sunt pe listele unui alt medic de familie sau dacă nu sunt înscrişi la unul. Ulterior, vor elibera pentru aceşti copii o adeverinţă de vaccinare în baza căreia vor fi trecuţi în registrul naţional electronic de vaccinări“, a mai precizat dr. Liviu Stafie.
32 de decese
Conform unui raport al Ministerului Sănătăţii, actuala epidemie de rujeolă începută în februarie 2016 a apărut pe fondul unei scăderi succesive, în ultimii ani, a ratei de vaccinare cu ROR. 96% din cele peste 8.000 de cazuri de rujeolă, confirmate de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, au fost identificate la persoane nevaccinate. Până acum, la nivel naţional sunt 32 de decese din acest motiv. 2.64% din cazuri au fost înregistrate la persoane cărora le-a fost administrată doar prima doză din vaccinul ROR, în timp ce numai 1% din cazuri au fost raportate la persoane complet vaccinate.
În urma campaniei pro-vaccinare lansate de Ministerul Sănătăţii, conducerea Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi s-a oferit să informeze părinţii din mediul rural despre nevoia de vaccinare.
„Ne vom deplasa în zonele în care DSP va găsi o breşă de vaccinare mai importantă, vom lua legătura cu comunitatea locală, cu cadrele didactice, cu medici de familie şi vom încerca să vorbim cu părinţii şi bunicii acestor copii. Vom încerca să-i convingem că vaccinarea este absolut nececară. De aceea nu mai exista variolă, de aceea pentru o perioadă de timp nu a fost rujeolă, de aceea pentru o perioadă de timp nu a fost poliomielită sau difterie. Din nefericire, nu în ţara noastră, dar în alte zone din lume au fost cazuri şi de poliomelită şi de difterie“, a arătat Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase.
Rujeola este o infecţie virală cauzată de virusul rujeolic. Simptomatologia apare, de obicei, după opt zile de la expunerea la virus. Simptomele iniţiale cuprind febră, tuse persistentă, secreţii nazale, uneori diaree. Ulterior, apar pete mici de culare alb-gri în interiorul gurii, urmate de o erupţie cutanată. Petele mici şi roşii apar mai întâi la nivelul feţei şi apoi cuprind tot corpul.
În prezent, la Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi sunt internaţi cinci copii cu observaţie de rujeolă. Pacienţii provin din judeţele Vaslui şi Galaţi şi au fost transferaţi către Infecţioase în cursul după-amiezii de joi, 27 iulie.
Când se face vaccinul ROR
Conform rezumatului caracteristicilor vaccinului ROR, produsul este indicat pentru vaccinarea simultană rujeolică, urliană şi rubeolică a persoanelor începând de la vârsta de 12 luni. În circumstanţe speciale – cum ar fi epidemiile de rujeolă, călătoriile în regiune cu prevalenţă mare a rujeolei – M-M-RVAXPRO (n.r. – denumirea comercială a vaccinului) poate fi administrat la sugari începând de la vârsta de nouă luni.
„Persoanelor cu vârsta de 12 luni sau peste trebuie să li se administreze o doză la o dată aleasă. O a doua doză poate fi administrată la cel puţin patru săptămâni după prima doză, în conformitate cu recomandările oficiale. A doua doză este destinată persoanelor care, din orice motiv, nu au prezentat răspuns imunologic la prima doză“, se arată în documentul citat.
Potrivit acestuia, în cazul în care un sugar este vaccinat la nouă luni, când acesta are între 12 şi 15 luni de viaţă, trebuie revaccinat. Specialiştii care au întocmit rezumatul caracteristicilor vaccinului ROR notează că, în cazul sugarilor sub nouă luni, nu sunt disponibile date cu privire la eficacitatea şi siguranţa administrării vaccinului.
- Published in Sănătate
Povestea multimilionarului care trăiește de 20 de ani singur pe o insulă
Povestea multimilionarului care trăiește de 20 de ani singur pe o insulă. David Glasheen are 73 de ani si de 20 locuieste pe o insula din nord-estul Australiei. „N-as putea fi mai linistit si mai fericit in alt loc”, spune el.
David s-a mutat pe Restoration Island in 1997. In tinerete, acesta a fost multimilionar, insa in 1987 a pierdut, dupa o prabusire a cotelor bursiere, aproape toata averea. In cea mai buna perioada a sa din punct de vedere financiar, acesta avea circa 28.4 milioane de dolari.
David locuieste acum alaturi de catelusa Polly, care ii tine companie. Acesta si-a construit un asezamant pe insula si are tot ce ii trebuie.
„Cand am venit aici, eram bolnav dupa bani. Banii sunt cei care ii imbolnavesc pe oameni. Din cauza asta mi s-a distrus si caznicia. Locuind singur iti lipsesc conversatiile inteligente si contactul cu alti oameni. Mi-ar placea sa mai locuiesc cu cineva aici. Sau cu cateva fete care sa ma viziteze de cateva ori pe an”, a spus el, aruncand si o mica gluma la final.
„Imi place aici pentru ca e pace si armonie. Sigur, exista si lucruri periculoase in natura, cum sunt crocodilii de apa sarata. Nu am o rutina exacta si asta imi place cel mai mult. Fiecare zi este diferita, fac ce vreau atunci cand vreau. Daca nu vreau sa fac ceva, nu fac”, mai spune el.
David s-a nascut la Sydney din parinti irlandezi. Familia sa se ocupa cu mineritul aurului in Noua Guinee inaintea marii crize financiare din anii ’80.
La scurt timp dupa ce mariajul sau s-a stricat, acesta s-a lasat inspirat de o fosta prietena, care i-a spus ca ar vrea sa traiasca pe o insula.
Pe insula, David are generator care functioneaza cu combustibil, dar si panouri solare. Astfel, acesta are chiar si internet si spune ca se mai uita din cand in cand pe YouTube la diverse clipuri.
O data pe an, acesta merge in civilizatie si isi cumpara alimente. Preferatele sale raman dulciurile.
- Published in Povestea zilei
România în sărbătoare- 169 de ani de când cântăm „Deșteaptă-te Române!”
Data de 29 iulie marchează Ziua imnului național al României. Cântecul „Deșteaptă-te, române!” a fost adoptat ca Imn național al României în 1990, însă acesta răsună în conștiința națională încă de la 1848, atunci când poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu a fost pus pe note de către Anton Pann, reprezentând un tribut adus perioadei marcate de Revoluția de la 1848.
Conform datelor istorice, „Deșteaptă-te, române!” a răsunat pentru prima data la 29 iulie 1848, la Râmnicu Vâlcea, iar de atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl exprimă.
Versurile sale au însuflețit poporul și mai ales pe soldații români, în timpul unor perioade tulburi ale istoriei noastre, precum Războiul de independență (1877 – 1878), primul și al doilea război mondial, dar și în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detașat de alianța cu Germania nazistă, alăturându-se Aliaților.
În ziua revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie fără întrerupere, deși mulți dintre ei nu mai știau versurile.
La data de 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în lupta pentru democrație.
Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu, iar în 1910 apare prima înregistrare instrumentală, realizată de fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași.
Imnul de stat al României de-a lungul istoriei
De-a lungul istoriei zbuciumate, poporul român a avut șase imnuri de stat. Primul imn a apărut a apărut în anul 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În urma unui concurs public al cărui premiu era de 100 de galbeni câștigătorul a fost compozitorul și violonistul Eduard Hubsch, cu piesa „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”. Melodia nu a avut însă versuri până în anul 1881, când poetul Vasile Alecsandri a compus textul pentru viitorul „Imn regal român„, intonat, pentru prima dată, la încoronarea regelui Carol I, în anul 1884.
„Poate că cel mai aproape de sufletul şi de mintea românilor a fost imnul pe care România l-a avut între 1866 şi 1947, Imnul regal. Vorbim şi de faptul că imnul, ziua naţională, care devenise ziua întregii naţiuni române, au contribuit la realizarea unei legături mai strânse între dinastia de Hohenzollern şi poporul român”, explică istoricul Alin Ciupală.
Imnul de stat in perioada comunistă
În anul 1948, odată cu instalarea regimului comunist, în ziarul „Flacăra” a fost publicat noul imn al României, „Zdrobite catuşe”, pe muzica lui Matei Socor. O melodie cu versuri de propagandă în care era preaslavită Republica Populară și prietenia cu poporul rus eliberator.
În anul 1953, în plină sovietizare a României, imnul „Zdrobite cătușe” a fost inlocuit cu „Te slăvim, Românie!„ pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu. Partidul a hotărât ca poporul să se bucure adânc de faptul că armata rusă era încă în țară, elitele României își aflau sfârșitul în închisoare, iar libertatea de expresie devenise o amintire interzisă.
În anul 1975 imnul naţional al României a fost din nou schimbat. Ceaușescu și-a dorit o altă melodie, mai puțin stalinistă. Așa au ajuns românii să cânte „Pe-al nostru steag e scris Unire„, pe muzica lui Ciprian Porumbescu. Melodia a devenit, ulterior, imnul naţional al Albaniei, la propunerea poetului Victor Eftimiu, de origine albanez.
În anul 1977 noul Imn al Republicii Socialiste România a devenit „Trei culori cunosc pe lume”, imn care a fost intonat până la sfârşitul anului 1989.
Cetățenii erau obligați să-l cânte pe stadioane, în școli, la toate adunările populare.
„Cum bine ştim versurile erau strict încropite în acea perioadă şi se pare că unele sunt făcute chiar de Nicolae Ceauşescu”, spune istoricul Adrian Cioroianu.
Sursa digi24.ro