Harta atacurilor teroriste din ultimii 20 de ani. Care sunt ţările cu cel mai ridicat risc de producere a atentatelor
Harta atacurilor teroriste din ultimii 20 de ani. Care sunt ţările cu cel mai ridicat risc de producere a atentatelor
Lumea pare că stă pe un butoi cu pulbere, care explodează, pe rând, în toate colţurile globului. Ameninţarea teroristă îşi face simţită prezenţa tot mai des şi se răspândeşte în tot mai multe zone.
Dacă în Statele Unite riscul de deces din cauza terorismului este de 1 la 46.000, cifrele variază foarte mult la nivel mondial.
Aceste date au fost prezentate cu ocazia împlinirii a 45 de ani de ameninţare teroristă, de cercetătorii Carnegie Mellon şi Ingrape Institute, cu ajutorul informaţiilor din baza de date a atacurilor teroriste petrecute la nivel global.
Echipa a construit o harta a țărilor cu risc ridicat de atac terorist din lume şi a riscului de atentate aferent fiecărei regiuni aflate în zona de risc.
Ultimii 20 de ani au fost marcaţi de o serie de astfel de situaţii, în urma cărora mii de oameni şi-au pierdut viaţa şi alte câteva mii au fost rănite.
1996: În acest an, mai multe atacuri au avut loc în America Centrală şi în sudul Asiei. În decembrie 2016, o bombă a explodat într-un tren din India, 33 de persoane pierzându-şi viaţa în acest atac.
1997: Peste 10 persoane au murit în Israel şi cel puţin 150 au fost rănite după ce mai mulţi atacatori sinucigaşi au atacat locuri publice din această ţară. Atacuri cu bombe au avut loc şi în Sri Lanka şi Egipt, iar în India, 23 de persoane au murit într-un atac armat.
1998: Cele mai multe pierderi de vieţi omeneşti au fost înregistrate în Kenya şi Tanzania. Membrii Al-Qaeda au bombardat două ambasade ale Statelor Unite, reuşind să ucidă peste 200 de persoane şi să rănească cel puţin 4.000.
1999: Cel mai grav atac din acest an s-a produs în regiunea Dagestan din Rusia. O serie de bombe au lovit clăridi cu apartamente. În urma atacurilor aproape 300 de persoane au murit şi peste 1.000 au fost rănite.
2000: Primul an din noul mileniu a fost unul relativ paşnic. Cel mai grav eveniment nefericit a fost un val de bombardamente din Philipine în care au murit 22 de oameni, 100 fiind răniţi.
11 septembrie 2001: Este cea mai neagră dată din istoria recentă a Statelor Unite. Peste 2.700 de persoane au fost ucise în timpul atacurilor asupra Turnurilor Gemene de la New York. Aproximativ 300 dintre aceştia erau pompieri şi oameni din serviciile de urgenţă.
2002: Anul a fost marcat de un atac produs în America de Sud, în urma căruia au murit 17 persoan şi au fost rănite 10.
2003: Atacuri cu bombe s-au produs în Rusia, Maroc şi Israel. A început războiul din Irak, astfel că s-a înmulţit numărul de atacuri sinucigaşe în această ţară
.
2004: Anul va rămâne în istorie pentru atacul terorist de la Madrid, din gara Atocha, când 200 de persoane şi-au pierdut viaţa şi peste 2.000 au fost rănite. Talibanii şi cei din gruparea Al-Qaeda deveneau cea mai mare ameninţare pentru Europa.
2005: Oraşul irakian Hillah a fost zguduit de un atac cu maşină capcană, care a luat vieţile a 127 de persoane şi a rănit alte câteva sute. În luna iulie a acestui an, patru atacatori sinucigaşi au urcat într-un autobuz din Londra. 50 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 700 au fost rănite.
2006: Neliniştea a continuat în Orientul Mijlociu, astfel că, aproape în fiecare lună, aveau loc atacuri în Irak, Afganistan şi Pakistan.
2007: Atacuri în pieţele publice din Irak au avut loc în primele două luni ale anului. Acestea reprezintă al doilea cel mai grav atentat din istorie din punctul de vedere al numărului de persoane decedate, 800, urmându-i celui din 11 septembrie 2001.
2008: O serie de atacuri armate au avut loc în Mumbai în luna noiembrie a acestui an, sute de oameni fiind ucişi sau răniţi.
2009: Prima jumătate a acestui an a fost lipsită de activitate teroristă, însă în cea de-a doua jumătate atacatorii sinucigaşi au luat din nou la ţintă Irakul şi India. Sute de oameni au murit în atacuri cu maşină capcană.
2010: Cel mai grav atac din acest an s-a produs în Pakistan. 500 de oameni au fost răniţi în această ţară în atacuri cu bombă.
2011: Activitatea teroristă s-a înteţit în Pakistan şi India, dar şi în Africa şi America de Sud.
2012: Au început conflictele în Siria, Damascul şi Alepul devenind puncte fierbinţi ale activităţii teroriste.
2013: Conflictele s-au intensificat în Orientul Mijlociu. În luna februarie 80 de persoane au murit şi 250 au fost rănite în Damasc, în timp ce în aprilie, 5 oameni au fost ucişi şi peste 200 răniţi în atacul cu bombă din timpul Maratonului din Boston.
2014: 200 de oameni şi-au pierdut viaţa în atacurile din Nigeria, de la Boko Haram. ISIS au continuat să facă ravagii în Siria şi Irak.
2015: Atacuri cu bombă s-au produs în Turcia şi Yemen, cauzând moartea a sute de oameni. A fost anul în care Parisul a fost principala ţintă a militanţilor Statului Islamic. În februarie 2015 s-a produs atacul de la Charlie Hebdo, urmând, în noiembrie, cel de la Bataclan, în urma căuia şi-au pierdut viaţa 130 de persoane, alte 368 fiind rănite.
Anul 2016 a urmat şi el cu atacuri sângeroase la Bruxelles şi, din nou, la Paris, însoţite de atacuri armate în SUA.
Ultimul atac terorist a fos ieri, 17 august, care a lovit Barcelona, după ce o furgonetă a intrat în plin în mulțime chiar pe Rambla, faimoasa arteră pietonală, înțesată mereu de localnici și turiști.
- Published in Extern
Moartea elevului ieșean de la Mănăstirea Putna – Suspiciuni, discuții, anchete și dosar penal
Sebastian Lungu a mers la Mănăstirea Putna pentru a munci, înainte de hramul celebrat pe 15 august
Sebastian avea 17 ani și era elev al Seminarului Teologic de la Iași. Tânărul a decis să meargă la Mănăstirea Putna pentru a munci în lăcașul de cult. La 1 august, băiatul începuse la mănăstire un program de „formare morală și în plan social” pentru care a semnat și un contact de voluntariat valabil in perioada 1-31 august.
Un fost elev care a muncit, de asemenea, la mănăstirea în cauză, a precizat pentru Adevărul faptul că e o practică uzuală ca tineri din toate colțurile Moldovei, mulți dintre ei minori, să meargă la mănăstire pentru a lucra contra cost. Teoretic, muncitorii de ocazie sunt supravegheați de un călugăr, care le împarte sarcinile și care trebuie să se asigure că elevii le duc la bun sfârșit.
Sebastian a fost repartizat la muncă în pivniţă, unul dintre locurile unde sarcinile fac parte din categoria celor foarte grele, conform spuselor aceleiași surse. Băiatul trebuia să ajute la căratul navetelor, a sacilor de alimente etc. Tineri apropiaţi cazului spun că pe 11 august, în jurul prânzului, atunci când a avut loc accidentul, Sebastian se afla în pivniţă când s-ar fi lovit de liftul care face legătura între respectivul beci şi bucătărie.
După investigarea amănunțită a cazului, constatările finale arată astfel:
„În data de 11 august 2017 împreună cu alte persoane, acesta (n.r. Sebastian Lungu) a desfăşurat activităţi gospodăreşti la beciul mănăstirii unde este montat un sistem tip lift de urcare a alimentelor din beci în bucătăria acesteia. Acest sistem tip lift este confecţionat dintr-un cadru metalic cu podea, fără pereţi laterali şi este acţionat electric, urcând un singur nivel.
În jurul orelor 10.00 liftul se afla la nivelul superior şi în care se aflau minorul Lungu Sebastian şi încă doi tineri , acesta fiind acţionat pentru a coborî în beci. Pe timpul coborârii minorul s-a prins cu mâinile de o bară metalică a liftului, în joacă, iar în momentul în care liftul se apropia de sol, l-a prins pe acesta între acea bară metalică de care s-a prins şi o alta, montată în exteriorul liftului”, a precizat procurorul Anca – Clara Panciuc.
Reprezentații mănăstirii au luat problema în propriile mâini
Ulterior accidentului, primul care a intervenit a fost medicul de la Putna. Faptul că în ziua de marți, 15 august, la Putna urma să se desfășoare hramul lăcașului, i-a determinat pe reprezentanții mănăstirii să încerce să nu atragă atenția asupra cazului și să evite mediatizarea lui.
Astfel, au mai transmis sursele apropiate cazului, Sebastian ar fi fost dus în primă fază la o clinică privată şi, ulterior, la Unitatea de Primire Urgenţe de la Spitalul Judeţean Suceava, cu un vehicul al mănăstirii. Potrivit informaţiilor obţinute de „Adevărul” și confirmate de unitățile avizate, cazul nu a fost semnalat, imediat după accident, prin intermediul numărului unic de urgenţă 112.
Tânărul ajunge într-un final la UPU Suceava. Potrivit şefului Unităţii de Primiri Urgenţe (UPU) de la Spitalul Suceava, starea tânărului de 17 ani era deosebit de gravă. Victima nu mai putea vorbi, din cauza traumei cerebrale:
„Pacientul cu traumă este adus în UPU cu mijloace proprii, nu prezintă acte, dar este conştient. Tânărul prezenta un traumatism cranio-cerebral, o echimoză şi traumatism la gât, respectiv afazie, adică nu putea vorbi. Se realizează CT care evidenţiază leziuni cerebrale, se anunţă Poliţia şi se dispune transferul la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi“, a declarat dr. Liviu Cîrlan, şeful UPU Suceava.
La Suceava, medicii au decis că starea băiatului este foarte gravă, concluzionând că este necesar transportul la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi. Aici, Sebastian a murit în cursul zilei de luni, 14 august.
Comunicatul Mănăstirii Putna a apărut la 5 zile de la moarte tânărului
În cursul serii de miercuri, 16 august, reprezentanții Mănăstirii Putna au postat un comunicat pe site-ul instituției. Printre altele, se descrie și momentul în care tânărul s-a accidentat:
„Sebastian Lungu, elev la Seminarul Teologic Iaşi, a venit la mănăstire şi a solicitat să participe o lună la activităţile mănăstirii, semnând contract de voluntariat. Vineri, împreună cu doi colegi, Sebastian a coborât cu un lift de marfă folosit pentru transportul alimentelor în pivniţa mănăstirii. Liftul era gol, coborârea s-a făcut din propria iniţiativă a celor trei tineri şi în absenţa oricărui vieţuitor al mănăstirii, contrar practicii clare de a îndeplini doar sarcinile date de un vieţuitor al mănăstirii şi sub supravegherea acestuia.
Menţionăm că actuala conducere a mănăstirii a interzis din anul 1992 folosirea liftului pentru transport de persoane. În timpul coborârii, Sebastian s-a aplecat dincolo de platforma liftului, a efectuat o mişcare de tracţiune în mâini pe o bară metalică aflată în structura de rezistenţă a coloanei liftului şi a fost prins între această bară şi bara metalică din partea superioară a liftului.
Unul dintre cei doi colegi a observat că Sebastian se află cu gâtul între cele două bare, a strigat la colegul care manevra liftul să oprească, acesta a oprit imediat liftul şi l-a ridicat eliberând pe Sebastian dintre bare. Sebastian Lungu a ieşit din lift ajutat de un alt coleg. Imediat a fost anunţat doctorul Sebastian Cătălin Mircea, călugă (…), care a constatat că tânărul era echilibrat hemodinamic şi respirator. Sebastian Lungu s-a deplasat la spaţiul de cazare, a stat în pat circa 20 de minute, apoi a mers, pe picioarele lui şi a mâncat puţin. În toată această perioadă, a fost însoţit de părintele medic. (…)
La 11.20, ierodiaconul a plecat cu maşina la Spitalul Judeţean Suceava, unde au ajuns la ora 12.45. Tânărul Sebastian Lungu se putea deplasa pe picioare şi era în continuare echilibrat hemodinamic şi respirator. Locul loviturii fiind în zona carotidei, s-a făcut angio-CT, care a evidenţiat carotida comună cu disecţie, dar funcţională.
În jurul orei 15.00 a fost trimis la Spitalul de neurochirugie din Iaşi cu ambulanţa, cu diagnosticul disecţie de carotidă comună stângă. La Iaşi a fost operat în jurul orei 21.00, vineri, 11 august. În următoarele zile, starea lui de sănătate a fost fluctuantă, iar luni, 14 august, tânărul a decedat în spital.
În 11 august, accidentul a fost comunicat de îndată către ITM şi către Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, ca eveniment cu incapacitate temporară de muncă. Pe 14 august, s-a transmis din nou comunicare către ITM Suceava. În momentul de faţă, Parchetul, Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava şi Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor desfăşoară cercetarea evenimentului.“
Într-un cadrul acestui comunicat, conducerea Mănăstirii Putna menționează, de asemenea, și că a ales să nu ofere informații referitoare la moartea elevului Sebastian Lungu deoarece în zilele de 14 și 15 august a fost hramul lăcașului de cult.
ITM a demarat o anchetă
Moartea lui Sebastian naște dubii cu privire la legalitatea muncilor sezoniere sau cu caracter zilnic pe care le prestează elevii și tinerii la mănăstirile din Moldova.
Un actual elev al Seminarului, coleg cu Sebastian, a precizat că ceea ce fac „seminariştii“ la Putna e un fel de „muncă cu ziua în care faci ce ţi se spune“, însă că nimeni nu este obligat să presteze.
„Ei merg acolo să muncească să facă ascultare iar apoi sunt plătiţi, nu e vorba de voluntariat“, a spus elevul.
Reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Suceava au precizat miercuri că la nivelul unității nu au fost sesizări cu privire la munca la negru de la Mănăstirea Putna. Instituția a deschis însă o anchetă după moartea lui Sebastian.
Dosar penal
Procurorii au deschis un dosar pentru ucidere din culpă, neluarea măsurilor legale de securitate în muncă și nerespectarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă în cazul tânărului elev care a suferit accidentul mortal din beciul Mănăstirii Putna.
„Pe rolul unității noastre se află în lucru dosarul nr. 2947/P/2017 , în care se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, neluarea măsurilor legale de securitate în muncă şi nerespectarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă, infracțiuni pentru care la data de 16 august 2017 s-a început urmărirea penală in rem”, a explicat procurorul Anca – Clara Panciuc de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi.
Sursa: Adevarul.ro
- Published in National
Ionuț are 28 de ani și a crescut la orfelinat. Mama lui NU l-a vrut și l-a ABANDONAT! Nu e doctor și nu l-au vrut pe ambulanță, dar el nu s-a dat bătut!
Ionuț are 28 de ani și a crescut la orfelinat. Mama lui NU l-a vrut și l-a ABANDONAT! Nu e doctor și nu l-au vrut pe ambulanță, dar el nu s-a dat bătut!
Ionuț Ursu are, la 28 de ani, o poveste de viață care bate orice scenariu de film. Abandonat după naștere și crescut prin orfelinate, cu un diagnostic de HIV ce s-a dovedit greşit, e acum masterand la Universitatea din Bucureşti, face voluntariat la Ambulanță şi a mers să ajute în Nepal.
Ionuţ nu vorbeşte mult. Abia reuşeşti să-l faci să spună ceva despre primii ani ai vieţii sale. Băiatul înalt, cu privire limpede şi directă, a văzut multe rele în viaţa lui. A trecut prin locuri urâte, pline de nesiguranţă şi răutate.
Mama lui l-a părăsit într-un pătuţ din Maternitatea Bicaz, a fost botezat acolo de o doctoriţă cu suflet mare şi drumul vieţii lui a pornit de la un Leagăn al statului şi a trecut prin mai multe la orfelinate.
La 18 ani, când şi-a căutat mama, femeia l-a respins categoric. Ani de zile, Ionuţ a fost împărţit ca o marfă între case de copii, şcoli şi spitale ca de la Ana şi Caiafa. A fugit şi s-a întors, a mâncat bătaie, a învăţat, a scris, a lăcrimat, a iubit, a fost iubit la rândul lui şi şi-a adunat toată voinţa pentru a-şi croi viitorul.
Şi spune că, în aceşti ani, a descoperit că poate să creadă în bunătatea oamenilor, că oamenii merită salvaţi, că a întoarce binele făcut e, pe undeva, o plată pentru reuşitele tale şi că fără ajutorul unora dintre cei ce l-au înconjurat, poate că existenţa lui ar fi sfârşit într-o fundătură.
„Să spun despre mine? Nu prea am ce. Povestea mea e, aparent, ca a oricărui băiat de vârsta mea crescut de stat. Dar e în fiecare zi alta. E ca şi cum durerea ţi-ar schimba mereu înţelesul vieţii. Am fost un copil bolnăvicios, contactasem un stafilococ după naştere, iar până pe la opt ani tot făceam injecții cu Moldamin, un chin cumplit, și abia pe la zece ani am fost trimis la şcoală.
Atunci, la analize, mi-au spus că am virusul HIV, că n-o să mai scap de el niciodată şi vreo şapte ani am trăit, alături de alţi copii bolnavi, aşteptând să mor, însă ajutându-i pe cei mai mici cum puteam. Fugeam din cămin, mergeam prin piață, la muncă, la cărat mărfuri, făceam ce puteam, strângeam un ban și le cumpăram câte ceva dulce.
Prin 2006, la centru a venit o directoare nouă care a cerut o nouă serie de teste şi aşa am aflat că rezultatul inițial era greșit, că eram de fapt, sănătos”, spune Ionuţ şi ţâţâie îngândurat din buze în semn de „ce să-i faci, asta-i viaţa“.
Lipsit de dragostea părinţilor, dar îndrumat bine, băiatul a absolvit Liceul „Dimitrie Leonida“ din Piatra Neamț şi, pentru că în anii lungi în trăiţi sub spectrul unei boli mortale, călătorea deseori, în singurul fel posibil – în imaginaţie -, a ales geografia şi a reuşit să intre la facultatea de profil a Universităţii din Bucureşti, la buget, a absolvit şi apoi la un program de master.
Spune însă că doar mersul la cursuri nu i-a fost de ajuns ca semn a reuşitei şi că, încă din primul an de facultate, a decis să devină voluntar la Ambulanţă. S-a înscris pe o listă, a telefonat, a bătut oamenii la cap şi, după un examen dificil, a fost acceptat. A urmat cursuri de pregătire jumătate de an, a urmat un alt examen, iar de atunci şi până acum face gărzi voluntar alături de echipajele medicale de la Ambulanţa Bucureşti, în paralel cu facultatea.
- Published in National
Cum au ajuns românii pe locul doi în lume la emigraţie. Motive şi consecinţe
Cum au ajuns românii pe locul doi în lume la emigraţie
Exodul românilor din ţară atinge cote alarmante. Cel mai recent raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că ţara noastră este a doua într-un top mondial al migraţiei, după Siria, ţară lovită de un război civil. Specialiştii spun că în câţiva ani, România ar putea rămână fără forţă de muncă
Avem peste 3,4 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate sau stabiliţi definitiv acolo cu tot cu familii, ceea ce plasează România pe poziţia a doua într-un top mondial al migraţiei. Cifrele vin de la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) ai cărei reprezentanţi susţin că suntem întrecuţi doar de Siria, stat lovit de un război civil.
În procente, diaspora reprezintă 17% din populaţia totală a României. Concret, potrivit ultimului raport ONU referitor la migraţie, cu date din 2015, România înregistrează a doua cea mai mare creştere a diasporei unei ţări. Mai exact, ţara noastră a înregistrat o creştere a migraţiei de 7,3% pe an, în timp ce pe primul loc este Siria cu 13,1% , iar pe locul trei Polonia, cu 5,1%.
Experţii Naţiunilor Unite notează că România are cea mai accelerată creştere a numărului de migranţi într-un stat care nu s-a confruntat cu războiul. La rândul lor, românii consideră că sunt forţaţi să plece la muncă în străinătate pentru că şi-au pierdut locurile de muncă sau li s-au diminuat semnificativ veniturile, iar şanse reale pentru un trai decent ar mai avea doar în străinătate.
Cine pleacă în străinătate
Cei care emigrează sunt îndeosebi tinerii, fie că merg la studii sau la muncă, susţin specialiştii. O categorie aparte o constituie studenţii şi chiar elevii, recrutaţi de universităţile din Vest. „Ca profil, emigrantul român este un om tânăr, nu neapărat necalificat. Căpşunarii au fost un fenomen caracteristic primului deceniul de după 1989.
Acum, pleacă foarte mulţi oameni calificaţi, cu studii superioare, care nu se pot realiza în România. Pleacă şi foarte mulţi studenţi şi chiar elevi. Sigur că motivul principal este cel economic. E clar, oamenii pleacă pentru că pot câştiga mai bine. Dar mai sunt şi alte motive ale plecării masive. Perspectiva de a face performanţă în carieră, de a se împlini profesional. Aici, mulţi se simt plafonaţi”, a explicat, pentru „Adevărul”, sociologul Mircea Kivu.
Analistul politic Adi Zăbavă susţine că românii s-au adaptat uşor în ţările de adopţie, ceea ce a amplificat fenomenul migraţionist.
„Este evident că argumentul economic primează în decizia celor mai mulţi români de a pleca în străinătate. Suntem un popor care se adaptează uşor, iar similarităţile culturale cu ţările de adopţie, precum Italia, Spania sau Franţa, au contribuit şi ele la exodul masiv. Vorbim de similarităţi pe care alte popoare din estul Europei nu le au”, a explicat analistul.
Potrivit acestuia, pe lângă factorul economic, cel politic a avut rolul său în exodul românilor peste graniţă.
„Cu siguranţă, politicul a jucat un rol important, în sensul creării unor aşteptări mari. Nu vorbim neapărat de clasa politică în sine, ci de contextul politic. Monopolul aceloraşi politicieni cred că a fost şi este în continuare un factor de contribuţie în decizia de a emigra.
Clasa politică a fost monopolizată de anumite partide prezente pe scena politică de la începutulanilor ’90. Au fost doar nişte schimbări de cadre, dar fără noutăţi care să aducă o speranţă la nivel general. Corupţia şi birocraţia au contribuit şi ele la fenomenul migraţionist. Acest fenomen a creat un pod care a dus la această problemă majoră pentru România”, spune analistul.
De aceeaşi părere este şi sociologul Mircea Kivu, care consideră că politicul stă la baza tuturor deciziilor greşite.
„Politicul este responsabil de cam tot ce se întâmplă. Vorbim de decizii politice greşite care au dus la o anumită situaţie. Lipsa de investiţii, lipsa de finanţare în educaţie, cercetare şi alte domenii importante şi-au spus cuvântul. Din păcate, nu văd modificări care să schimbe lucrurile în bine. Chiar dacă unele salarii au mai crescut, ele sunt incomparabile cu veniturile din alte state”, a mai spus specialistul.
România rămâne fără forţă de muncă În ceea ce priveşte consecinţele pentru România, specialiştii spun că sunt dezastruoase.
„Jumătate din populaţia activă din România a plecat în străinătate. Asta ne face să nu mai avem nicio rază de speranţă. Au fost ani în care resursa financiară trimisă în ţară de românii care muncesc în străinătate a ajutat foarte mult economia ţării, dar acest lucru se va termina. Practic, aceşti oameni vor avea din ce în ce mai puţine conexiuni cu ţara. În aceste condiţii, România va rămâne fără forţă de muncă.
Acest lucru este foarte vizibil mai ales în judeţele din vestul ţării. Coroborat cu declinul demografic, migraţia populaţiei active va fi devastator pentru România. Practic, aceşti oameni, în loc să contribuie la PIB-ul României, contribuie la PIB-ul altor ţări. Oricine are o minimă cultură politică ştie că cea mai importantă resursă a unui stat este resursa umană”, afirmă Adi Zăbavă.
- Published in National
Nu se mai face studiu de fezabilitate pentru autostrada Iaşi – Târgu Mureş, motivele sunt suspecte!
CNAIR a anunţat că nu va mai face studiu de fezabilitate pentru autostrada Iași – Târgu Mureș, fiind luată decizia de a se folosi studiile vechi. Tocmai pentru faptul că aceste studii indicau un cost imens, de 9 miliarde de euro, proiectul a fost respins în trecut.
Aparent, autorităţile centrale caută noi modalităţi de a tergiversa începerea proiectului privind construirea autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş. În ultimii 12 ani, clasa politică ieșeană nu a reușit să facă lobby pentru proiect, iar Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) caută motive pentru a-l îngropa definitiv. Ultima găselniţă a fost devoalată de Asociaţia „Pro Infrastructură“, o organizaţie care monitorizează atent proiectele de infrastructură din ţară.
Asociaţia „Pro Infrastructură“ consideră că această decizie ar putea arunca în aer întregul proiect. „Luarea unor decizii populiste şi pripite prezintă toate premisele unui dezastru, unui blocaj total al uneia dintre cele mai importante autostrăzi româneşti“ – este reacţia Asociaţiei.
Licitaţii vor fi lansate în baza studiilor de fezabilitate vechi?
Documentațiile din anii 2009 – 2010 ar urma să stea la baza licitațiilor de proiectare și execuție a autostrăzii, în condițiile în care CNAIR a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute, în cadrul unei dezbateri, că va renunța complet la actualizarea studiilor de fezabilitate pentru proiect.
La momentul respectiv, guvernul a refuzat să aprobe indicatorii tehnico-economici stabiliţi prin studiile de fezabilitate. Motivul a fost suma extrem de mare prevăzută pentru realizarea autostrăzii, peste 9 miliarde de euro. Asociaţia „Pro Infrastructură“ a subliniat că lansarea licitaţiilor în baza studiilor vechi va crea blocaje mari în implementare.
„Organizaţiile de mediu au identificat, prin metode ştiinţifice bazate pe date serioase din teren, în cadrul unui proiect pan-european de proiectare a autostrăzilor «verzi» (prietenoase cu mediul), numeroase trasee folosite de urşi care intersectează (sau chiar se suprapun perfect peste) traseul Autostrăzii A8 între Târgu Mureş şi Ditrău. Pe acest segment, în studiul de fezabilitate din 2010, nu există ecoducte care să permită permeabilitatea (trecerea urşilor dintr-un habitat în altul). Tunelurile şi viaductele, conform datelor culese de experţi, nu sunt suficiente sau nu sunt bine amplasate“, spun reprezentanţii organizaţiei pe pagina oficială de Facebook a Asociaţiei.
Asociaţia a subliniat că lansarea licitaţiilor în baza studiilor vechi implică şi utilizarea studiului geotehnic realizat la vremea respectivă.
„Un studiu geotehnic complet într-o zonă de munte este extrem de costisitor. Forajele sunt mult mai scumpe decât cele obişnuite, realizându-se la mari adâncimi, astfel încât să se propună soluţii corespunzătoare pentru lucrările de artă precum tunelele şi viaductele foarte înalte. Valoarea mică a contractelor pentru realizarea studiilor de fezabilitate pe această autostradă din 2010 este îngrijorătoare, ridicând mari semne de întrebare referitoare la calitatea studiului geotehnic realizat atunci, motiv pentru care revizuirea acestor studii de fezabilitate la o calitate corespunzătoare este mai mult decât necesară!“, au arătat reprezentanţii Asociaţiei.
„Se creează premisele unui blocaj total“
CNAIR a achitat circa două milioane euro pe studiile de acum opt ani, în timp ce, pentru revizuirea lor, era prevăzută o sumă de cel puţin 10 ori mai mare.
Un alt aspect sesizat de „Pro Infrastructură“, şi care a fost invocat la dezbaterea menţionată de către reprezentanţi ai autorităţilor locale, constă în faptul că cetăţenilor li s-a permis să construiască locuinţe şi alte investiţii pe aliniamentul autostrăzii, construcţii care nu sunt prevăzute de studiile de fezabilitate vechi.
„Astfel că vom avea nevoie de exproprieri suplimentare şi există riscul de blocaje majore în momentul execuţiei”, a completat Asociaţia.
Reprezentanţii organizaţiei au făcut un apel la Ministerul Transporturilor şi CNAIR să revină asupra deciziei.
„Fuga de responsabilitate şi luarea unor decizii populiste şi pripite care să îmbunătăţească imaginea personală a unor politicieni efemeri, prezintă toate premisele unui dezastru, unui blocaj total al uneia dintre cele mai importante autostrăzi româneşti, lăsând izolată mulţi ani de acum încolo Moldova de vestul Europei, condamnând-o definitiv la subdezvoltare“, au conchis reprezentanţii Asociaţiei „Pro Infrastructură“.
sursa: ziaruldeiasi.ro
CSM Politehnica Iaşi tratează cu un nou atacant! A jucat la FCSB şi CFR Cluj şi este fost campion al României
CSM Politehnica Iaşi încearcă în continuare să-şi întărească lotul de jucători. Formaţia ieşeană caută de mai mult timp să transfere un atacant de careu, care să-l ajute pe Andrei Cristea, jucător ce dă randament mult mai bun din postura de vârf secund.
Grecul Pantelis Kapetanos, care a jucat la FCSB şi CFR Cluj, este liber de contract.
Principala ţintă a Iaşului la ora actuală este Pantelis Kapetanos. Grecul, care are 34 de ani, este liber de contract după ce a evoluat sezonul trecut la clubul elen Veria, care a retrogradat din prima ligă, unde a marcat de 6 ori în 24 de partide.
Kapetanos este cunoscut românilor din perioada în care a jucat la FCSB (2008-2011, 2013) şi CFR Cluj (2011-2013), interval în care a bifat 128 de partide şi 48 de goluri în Liga I.
După experienţa din România, atacantul înalt de 1,90 metri a mai jucat doi ani la Skoda Xanthi, unde l-a avut antrenor şi pe Răzvan Lucescu. Până la sosirea în campionatul nostru, Kapetanos mai fusese legitimat la alte trei echipe greceşti, Kozani, Iraklis şi AEK Atena.
De asemenea, el a mai facut parte din lotul Greciei la Cupa Mondiala din 2012. Tratativele cu Pantelis Kapetanos au fost recunoscute de oficialii CSM.
- Published in Sport
Celebrul turn înclinat din Pisa a fost considerat rușine națională
Unul dintre simbolurile Italiei, și-a câștigat locul în istorie tocmai pentru că este înclinat, chiar dacă la un moment dat, celebrul turn înclinat din Pisa a fost considerat rușine națională. Deși a fost proiectat să stea drept, la fel care oricare alt edificiu, turnul a început să se încline chiar în timpul construcției, care a început în august 1173.
Turnul din Pisa este cel mai mic turn, având în vedere în înălțimea, cu faimă mondială. Are o înălțime de 55,86 m de la sol în partea mai joasă și 56,67 în partea înată. Turnul are 296 sau 294 de trepte – sunt 2 trepte mai puțin pe scara din nord și 7 etaje. Greutatea lui: 14700 tone. Construcția turnului a început în 1173, iar primii 5 ani nu a fost înclinat.
În 1178, când s-a ajuns la cel de-al treilea etaj a început să se încline. Fundația turnului are numai 3 m adâncime, fiind construită pe o suprafață de clei dens, care nu s-a dovedit a fi atât de puternică pe cât s-a crezut inițial, așa că turnul a început să se încline. Construția a fost oprită pentru 100 de ani, sperându-se ca solul să se stabilizeze.
În 1272 Giovanni di Simone a mai adăugat câteva etaje și a reușit să încline și mai tare turnul din dorința de a contrabalansa, făcând o parte din unul dintre etajele superioare mai înaltă decât cealaltă. În 1319 a fost terminat cel de-al 7-lea etaj, iar camera clopotului a fost adăugată în 1372 – de atunci nu s-a mai făcut nimic până în secolul 19. În 1838 arhitectul Alessandro Della Gherardesca a săpat la baza turnului pentru ca oamenii să poată vedea baza și astfel turnul s-a înclinat și mai tare.
Chiar și Mussolini a încercat să rezolve problema înclinării, considerând turnul o rușine națională. Arhitecții săi nu au reușit însă să rezolve nimic. În anul 1987 Turnul a fost declarat un monument UNESCO la fel ca toată Piața Domului – Curtea Miracolelor.
În 1990 a fost închis, turnul a fost ancorat și redeschis în 2001 pentru turiști. În acest timp clopotele au fost scoase pentru a mai lua din greutate.
Înainte de lucrarea de restaurare realizată între anii 1990 – 2001, turnul avea o înclinare de 5,5 grade, iar acum de numai 3,9 – adică la fel ca cea din 1838 – pentru a realiza acest lucru s-au scos 38 de metri cubi de sol de sub turn. În 2008 iar s-au mai scos 70 tone de pământ și turnul s-a oprit din mișcare pentru prima dată din istorie. S-a declarat că turnul va fi stabil pentru cel puțin 200 de ani.
Turnul are 7 clopote pentru 7 note muzicale:
L’Assunta, anul 1654 greutate 3,620 kg.
Il Crocifisso, anul 1572 greutate 2,462 kg.
San Ranieri, din 1719–1721 greutate 1,448 kg.
La Terza, anul 1473, greutate 300 kg.
La Pasquereccia or La Giustizia din 1262 greutate 1,014 kg.
Il Vespruccio secolul 14 greutate- 1,000 kg.
Dal Pozzo, anul 1606 greutate 652 kg.
- Published in Cultură