REVOLTATOR! Biblioteca de la Medicina, loc de filmare a manelelor
Atentie, urmeaza imagini care va pot afecta emotional.
UMF Carol Davila, acea institutie de prestigiu care produce medici, a permis filmarea unui videoclip al unei manele chiar in incinta facultatii. In acea biblioteca am tocit mii de pagini, ca un intelectual tampit ce sunt.
Am primit acest mesaj de la un student la medicina:
„Domnule doctor Radulescu, vreau sa va arat ceva.
Acesta este un videoclip al unei manele. Este filmat in biblioteca mare din UMF Carol Davila, pe parchetul pe care au calcat, candva, George Emil Palade, Ion Cantacuzino, Prof. Gerota sau Victor Babes.
Aici s-a ajuns, la o asemenea prostitutie pentru cateva mii de euro, probabil, intr-una din cele mai importante institutii academice din tara.
Eu, ca student, sunt profund dezamagit. Imi va fi greu sa mai intru la fel in biblioteca. Nu mai spun ca, la unele carti “pipaite” atat de tandru de doamna manelista, noi nici nu avem acces. Sunt prea vechi si valoroase, iar noi suntem doar studenti, nu manelisti.
Nu stiu exact de ce v-am scris, poate pentru ca percep in Dumneavoastra vocea noastra, a celor care (inca) mai speram.
Poate va va amuza, poate va va face greata. Aici am ajuns…
O seara buna!”
Povestea cu maneaua de la UMF Carol Davila va ajunge maine pe toate posturile TV si pe toate site-urile de stiri.
Voi realizati ca acea cantareata s-a dus la rector/decan pentru a cere acordul de filmare? Ca doar nu credeti ca a discutat cu paznicul si gata, s-a aranjat platoul in biblioteca.
Va imaginati intalnirea?
Inchirierea spatiului inseamna cateva mii de euro. Unde s-au dus acei bani? Exista o factura? Poate UMF Carol Davila, o institutie de elita, sa accepte o asemenea asociere? Poate legal sa inchirieze spatiul destinat invatamantului pentru activitati care n-au nicio legatura cu domeniul de fond? Sunt intrebari la care cineva trebuie sa raspunda.
Pe mine sincer nu ma mai mira nimic. Manelizarea asta a UMF pare pasul firesc si e o fresca a societatii noastre.
Sa fim sanatosi si sa avem zile frumoase. Fara numar.
- Published in National
Pentru o zi, romanii au imprumutat de la Rege buna-cuviinta si o eleganta cumpatata
Regele Mihai I a fost inmormantat sambata, dupa o ceremonie impresionanta si emotionanta. Zeci de mii de persoane si-au luat ramas bun de la Majestatea Sa in Capitala, dar si in garile prin care a trecut trenul regal. Pentru o zi, romanii au imprumutat de la Rege buna–cuviinta si o eleganta cumpatata.
Ceremoniile funerare au inceput la ora 10.25, la Palatul Regal, in prezenta membrilor familiei regale a Romaniei, a reprezentantilor a zeci de case regale din intreaga lume, a presedintelui Klaus Iohannis, a premierului Mihai Tudose, a presedintilor Senatului si Camerei Deputatilor, a fostului sef al statului Emil Constantinescu, a membrilor corpului diplomatic, a reprezentantilor cultelor religioase.
Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane alaturi de un sobor de preoti au oficiat un scurt serviciu religios in Sala Tronului de la Palatul Regal. Apoi, sicriul cu trupul neinsufletit al Regelui Mihai, cu stindardul regal si cu Coroana de Otel au fost scoase din Palatul Regal in Piata Palatului. Mii de oameni au venit sa asiste la ceremonial.
Apoi, sicriul a fost urcat pe un afet de tun, moment in care miile de oameni care au venit in Piata Palatului au aplaudat. De asemenea, acestia au strigat „Regele Mihai“, „Monarhia salveaza Romania“ si „Jos comunistii!“.
Cortegiul funerar a mers pe jos, pe traseul Piata Palatului Regal – Calea Victoriei – Splaiul Independentei – Piata Unirii – Intrarea pe Dealul Mitropoliei, fiind intampinat de zeci de mii de oameni. Pe traseu, oamenii au aplaudat, au strigat „Regele Mihai“ si „Regele si patria“ si au aruncat flori in calea cortegiului. Erau oameni de toate varstele, foarte multi fiind tineri si numerosi parinti impreuna cu copiii lor.
Pe Dealul Mitropoliei si la slujba de la Catedrala Patriarhala au avut acces doar membrii familiei regale, reprezentantii caselor regale din intreaga lume si oficialii statului roman. Inaintea inceperii slujbei, Patriarhul Daniel a spus: „Regretam ca aceasta catedrala este prea mica si nu pot fi prezenti tot cei care ar fi dorit“.
El a mentionat insa ca slujba poate fi auzita in difuzoare. Slujba a durat aproximativ o ora, iar la final Patriarhul a evocat personalitatea Regelui Mihai.
Mii de oameni la Pitesti
Cortegiul funerar s-a deplasat apoi la Gara Regala Baneasa, pe ruta Piata Unirii, Piata Universitatii, Piata Romana, Arcul de Triumf, sos. Kiseleff, sos. Bucuresti–Ploiesti. Pe tot traseul, oamenii aflati pe trotuare au aplaudat, au strigat „Regele Mihai“ si au aruncat cu flori in fata cortegiului. De la Arcul de Triumf, cortegiul a fost insotit si de un pluton de cavalerie a Jandarmeriei. La Gara Baneasa, sute de oameni au intampinat cortegiul tot cu aplauze si flori.
Trenul regal a parcurs un traseu de trei ore, de la Gara Regala Baneasa pana la Curtea de Arges. Trenul a mers cu viteza redusa prin localitatile Chitila, Titu si Pitesti. La Titu, sute de oameni au asteptat trenul regal.
La Pitesti, mii de oameni au venit in gara si in jurul acesteia, iar cand trenul regal a trecut, au aplaudat si au aprins luminile telefoanelor mobile. Aproximativ 2.000 de oameni au asteptat trenul regal la Curtea de Arges. De la gara, cortegiul funerar s-a deplasat la Noua Catedrala Arhiepiscopala si Regala de la Curtea de Arges.
- Published in National
Gestul emotionant facut de un politist pe ultimul drum al Regelui Mihai – FOTO
Regele Mihai a fost condus sambata, 16 decembrie, pe ultimul drum, sute de mii de romani fiind in strada pentru a-i aduce un ultim omagiu. Printre gesturile emotionante facute de oameni, s-a aflat si cel al unui politist.
Ziua de 16 decembrie va ramane in memoria colectiva ca una dintre cele mai profunde zile din istoria tarii noastre. Pornind de la Palatul Regal, cortegiul funerar a mers la pas pe Calea Victoriei, iar oamenii, asezati de-o parte si de alta a drumului au aruncat cu flori si au aplaudat, plangandu-l si omagiindu-l pe Regele Mihai Intai al Romaniei.
Citeste si: VIDEO: Luceafarul lui Eminescu animat in 3D
Sicriul cu trupul Regelui Mihai a fost urcat pe un afet de tun, iar cortegiul funerar a pornit spre Catedrala Partiarhala. Printre sutele de imagini emotionante postate pe retelele de socializare, se afla si cea cu un politist. Fotografia este publicata pe pagina Andreei Diana Tanasescu, fondatoarea comunitatii La Blouse Roumaine.
„Politistul care mi-a adus trandafirii Regelui si m-a rugat sa-i pun la crucile Eroilor Revolutiei din 1989. Azi este 16 decembrie. Au trecut 28 de ani.”
Sursa: libertatea.ro
- Published in National
Cel mai vechi plan al Iasului. Cum arata in 1739
Cel mai vechi plan al „cetăţii“ Iaşului, ce datează de aproape trei secole, a fost descoperit recent în sursele ruseşti de doi cercetători de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al.I. Cuza“. „Până acum s-a crezut că doar de pe urma ocupaţiei mai îndelungate din anii 1769-1774 s-au păstrat planuri vechi. Cercetările noastre recente infirmă această supoziţie. Cu ajutorul doctorandului Mihai Anatolii Ciobanu, foarte bun cunoscător al limbii ruse, am depistat pentru Iaşi un plan şi mai vechi, – ce devine practic cel mai vechi cunoscut în prezent -, datând din 1739, din timpul ocupaţiei feldmareşalului Burkhard Christoph von Münnich“, spune istoricul Laurenţiu Rădvan, specialist în istorie medievală şi premodernă şi profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie de la Universitatea „Cuza“.
„Anul 1711 a creat un precedent pentru Moldova: în urma trecerii lui Dimitrie Cantemir de partea ţarului Petru I, trupele ruse ajung pentru prima dată la Iaşi (…) Printre consecinţele ocupaţiilor se află şi ridicarea primelor planuri moderne ale oraşelor din principate, din motive mai ales militare“, afirmă istoricul. Pe larg despre cum era descris Iaşul anilor 1700, despre imensul lac artificial ce acoperea locuri ce azi sunt ocupate de cartiere mari, dar şi alte detalii interesante, în rândurile următoare.
Rădvan arată că, în urma ocupaţiei din perioada 1769-1774, au apărut şi primele planuri cunoscute până în prezent ale unor oraşe importante, precum Iaşi (1769), Bucureşti (1770, 1772) sau Roman (1770-1771). Aceste planuri, continuă el, sunt foarte importante pentru istorici, geografi, arhitecţi, şi nu numai, deoarece oferă o sumedenie de informaţii utile cercetării în plan urbanistic şi topografic, la care se adaugă date preţioase privind patrimoniul.
Aveam poziţie strategică foarte bună pentru ruşi
Potrivit cercetărilor întreprinse de istoricul Laurenţiu Rădvan împreună cu doctorandul Mihai Anatolii Ciobanu, chiar din timpul prezenţei sale în Iaşi, în perioada 3-9 septembrie 1739, Münnich le-a poruncit inginerilor să realizeze un plan pentru fortificarea capitalei. Astfel, într-o scrisoare trimisă la Petersburg, datată 10 septembrie 1739, feldmareşalul o înştiinţa pe împărăteasă că oraşul a fost încredinţat administrării generalului-maior Şipov. Totodată, acesta mărturisea că a poruncit demararea „lucrărilor de fortificare în Iaşi“.
Citeste si: Ministrul Transporturilor arunca in aer proiectul autostrazii Iasi – Targu Mures
„Fortificarea capitalei Moldovei, ultimul punct important din cuceririle feldmareşalului, făcea parte dintr-un plan bine pus la punct. Începând de la Hotin şi până la Iaşi, ruşii au construit un sistem de apărare alcătuit din mai multe redute, amplasate la o distanţă de 39 de verste (cca. 41,5 km) una faţă de alta, cu poduri la trecerea apelor şi un fort la Prut. Dintre proiectele demarate în 1739, de o anvergură aparte au fost lucrările de la cetatea Hotinului, fortul Sfântul Ioan şi fortificaţiile din şi de lângă Iaşi.
Planul realizat în septembrie 1739 pentru fortificarea Iaşilor a fost publicat şi analizat încă din 1866 într-un tratat de istorie a ingineriei din Rusia, întocmit de Fedor Fedorovici Laskovskij, general, istoric militar şi inginer. Editorul l-a preluat dintr-o sursă neprecizată, probabil tot din Arhiva Istorică Militară de Stat de la Moscova, în care se află şi celelalte planuri cunoscute ale Iaşilor, alături de – cu siguranţă – planuri inedite“, adaugă Rădvan.
Documentul cu pricina relevă un proiect extins, care prevedea construirea unui sistem de fortificaţii ce ar fi cuprins întreg oraşul, a menţionat istoricul. În partea de nord, la marginea de jos a Copoului, neexistând o apărare naturală, inginerii au planificat ridicarea a patru bastioane, două centrale, amenajate în unghi ascuţit, întărite prin dublarea cu altele două, cele laterale având şi ele câte două redute. O altă redută, indică cercetătorul, apare în marginea dinspre Tătăraşi a fortificaţiei, iar pe drumul dinspre Bucureşti este preconizată construirea a două redute, ce urmau a fi amplasate la o distanţă destul de mică una de alta, prima pe malul stâng al Bahluiului, cealaltă pe malul drept.
Oraşul, înconjurat de şanţuri de 20 m adâncime
„Acţiunile plănuite de general au fost de o suficientă amploare încât să-i impresioneze pe contemporani. Constantin (Cesarie) Dapontès a înregistrat o informaţie destul de precisă, anume că şanţurile săpate în jurul oraşului aveau circa 13 metri lăţime (8 brasse) şi 19,5 metri adâncime (12 brasse). Cu toate că dimensiunile par exagerate sau poate inversate, şanţul cu siguranţă pare să fi fost impresionant. În memoriile sale, căpitanul Cristoph von Mannstein a notat că feldmareşalul în persoană a cercetat terenul «şi inginerii au întocmit planurile zidurilor cetăţii». De altfel, întâmplarea îşi găseşte ecou şi la Neculce: «şi au îmblat în giurul împregiurul târgului, de au ales loc de cetate. Şi au pus semne şi au pus săldaţi şi salahori, de au început a săpa, d-au făcut şanţu şi tabiie» „redută“, menţionând că «numai n-au apucat a le găti».
«Cronica Ghiculeştilor» adaugă un detaliu important, şi anume că salahorii şi oştenii puşi la lucrul şanţurilor urmau să cureţe terenul învecinat de casele existente, arătându-se însă mai înduplecaţi cu locuinţele celor înstăriţi, care plăteau bani pentru a le salva: «(…) săpau şanţurile, dărâmând casele multora, anume ale săracilor, căci casele acelora care dădeau bani le lăsau». Letopiseţul lui (Pseudo) Enache Kogălniceanu confirmă că s-au făcut demolări ale clădirilor din zona alocată fortificaţiilor («Şi pe undi le vinea sămnul oborîè şdărâmauţ orice se întâmpla, sau casă sau grajdiu»), ba chiar ne oferă şi un exemplu: casa lui Stavru, mare sulger.
Autorul ne transmite că săparea şanţurilor ar fi durat 30 de zile, – perioada petrecută de ruşi la Iaşi -, că s-ar fi impus un bir special şi că s-ar fi încercat mobilizarea breslelor de slujitori. Ultima acţiune s-a soldat cu un eşec, motiv pentru care s-a apelat la soluţia plăţii a 60 de bani de om, ruşii înşişi participând la săpat“, notează Rădvan într-un studiu recent în care analizează acest important document pentru istoria oraşului Iaşi.
Uliţa Hagioaiei, azi b-dul Independenţei
Profesorul universitar precizează că documentele interne ale Iaşilor păstrează mai multe menţiuni ale şanţului săpat din porunca lui Münnich. Prima dată l-a identificat în martie 1743 ca punct de hotar al unui loc de casă de pe Uliţa Hagioaiei (azi b-dul Independenţei). Şanţul apare cel mai adesea numit „hindichi“, dar şi „şanţ moschicesc“, fiind atestat cel mai des în zona de jos a Muntenimii, în paralel cu amintita Uliţă a Hagioaiei, completează acesta. De asemenea, un act din 1750 consultat de Rădvan sugerează că lucrările au afectat şi zona de la marginea dinspre Râpa Mare (azi Râpa Galbenă) a oraşului: locul unei case de pe Uliţa Sârbească (azi str. Lăpuşneanu) se întindea „piste hendic, până în zăplajii bisericii Banului“. Şanţul ajungea până la Cacaina, Uliţa Meserciilor (azi str. Cucu) şi drumul mare al Hotinului (str. Sărărie). După noua ocupaţie, din 1769-1774, când se vor lucra noi şanţuri, cel de la 1739 va fi deosebit de acestea, fiind numit „hindichiul cel vechi al moscalilor“.
„Toate aceste informaţii permit concluzia că – datorită timpului scurt avut la dispoziţie – ruşii nu au putut amenaja decât o parte din fortificaţiile plănuite, anume cele de la baza dealului Copoului, pe o linie ce porneşte de la Râpa Galbenă, merge mai sus de Uliţa Hagioaiei (azi b-dul Independenţei) şi se opreşte la pârâul Cacaina (azi canalizat sub b-dul C.A. Rosetti şi Tudor Vladimirescu). Acest important document cartografic ne oferă câteva informaţii preţioase şi cu privire la alte elemente ce ţin de istoria Iaşilor.
Dat fiind timpul scurt pe care inginerii ruşi l-au avut la dispoziţie, planul nu surprinde şi trama stradală. În interiorul oraşului, semnificativă este delimitarea incintei curţii domneşti, precum şi figurarea palatului domnului, care însă apare reprezentat ca o clădire unică, şi nu ca un ansamblu de mai multe clădiri, cum întâlnim în planurile din 1769 şi 1790. În rest, în oraş sunt figurate bisericile, care erau la acea vreme cele mai reprezentative construcţii, plus o serie de clădiri cu rosturi mai greu de descifrat. Cele mai uşor de identificat sunt bisericile Sf. Nicolae Domnesc, Trei Ierarhi şi Biserica Catolică. Zona Mitropoliei apare figurată ca un spaţiu deschis, în care sunt cuprinse două mici biserici, care ar putea fi Stratenia Doamnei Anastasia şi vechea Biserică Albă, confirmând o teorie enunţată acum mai bine de patru decenii de profesorii Dan Bădărău şi Ioan Caproşu“, scrie Rădvan în acelaşi studiu.
Cum a dispărut marele lac al Bahluiului
Acesta mai afirmă că, din document, râpele din jurul oraşului – azi multe dispărute – sunt bine reprezentate: Râpa Galbenă, Râpa Peveţoaiei, azi dispărută, se afla lateral de str. Săulescu, râpa din dosul curţii, cele de dincolo de Barnovschi şi din spatele mănăstirii Zlataust. Râurile Bahlui, Nicolina şi Cacaina (cu un iaz) apar şi ele, cu un traseu destul de corect figurat, subliniază cercetătorul, care mai precizează că acest plan mai cuprinde un detaliu excepţional, fiind primul şi singurul care surprinde ceea ce mai rămăsese din vechiul heleşteu al Bahluiului.
„La origine, acest lac a fost amenajat probabil încă din secolul al XVI-lea de un predecesor al lui Petru Şchiopul, sau poate chiar de acesta; prima sa descriere datează din 1582 şi îi aparţine negustorului englez John Newberie. Potrivit călătorilor străini, dar şi pe baza informaţiile oferite de documentele interne, lacul se întindea mult spre apus, acoperind o mare parte din şesul Bahluiului. Refaceri ulterioare ale barajului care stăvilea apa datorăm lui Vasile Lupu, cu lucrări efectuate în 1635-1636 cu acordul sultanului Murad al IV-lea, respectiv Antonie Ruset (1675-1678). În planul figurează şi «iezătura» (barajul), gândit nu numai să oprească apa râului, dar şi să protejeze oraşul, în partea sa de la vale de curte. Se confirmă că barajul creat pentru a opri lacul format pe Bahlui continua spre oraş, fiind folosit drept cale pentru drumul ce urca în oraş pe la vamă şi pe lângă biserica Sf. Lazăr. Că este vorba de o lucrare a omului ne confirmă chiar Laskovskij, în analiza sa asupra planului din 1739, când aminteşte drumul «din lemn» dinspre Bucureşti, prin urmare, barajul era consolidat cu lemn, pământ, chiar şi piatră. După 1740, treptat, vechiul heleşteu al Bahluiului a dispărut (a secat), mai fiind pomenit în 1748, la hotărnicia locului calicilor“, a conchis istoricul.
Sursa: ziaruldeiasi.ro
- Published in Local
O cunoscuta vedeta de televiziune gasita moarta in frig
O cunoscuta vedeta de televiziune si-a gasit sfarsitul asa cum a afirmat in mai multe randuri ca nu si-ar dori. Se pare ca avea o fobie foarte puternica de ger, iar acest lucru a ingrozit-o pana la ultima suflare.
Astfel, trupul fostei vedete de televiziune a fost descoperit „rigid și înghețat”, în curtea unei case din sububii, scriu Sputnik și Quebec Times.
Tânăra în vârstă de 30 de ani a fost descoperită moartă sub nămeți, la câteva săptămâni după ce iubitul acesteia a anunțat poliția, alertat că dispăruse de acasă fără să ia cu ea telefonul mobil.
Pentru vedeta reality show-ului „Dom 2”, o astfel de moarte era cea mai mare temere. Într-unul dintre ultimele interviuri mărturisea că se teme de ger, notează Sputnik.
„Mă tem îngrozitor de frig și că pot să îngheț până la moarte, chiar dacă fac doi pași până la metrou”, spunea ea.
Potrivit publicației Quebeq Times, anchetatorii ar fi descoperit degerături pe trupul femeii, semn că aceasta ar fi murit înghețată. O altă ipoteză este că ea ar fi luat alcool și antidepresive, ceea ce i-ar fi cauzat moartea. Cu toate acestea, paramedicul Faith Lugovoi susține că a doua variantă este puțin probabilă, motivând că atunci când pastilele și alcoolul sunt combinate, nu mai au niciun efect.
„Mai întâi introducem medicamentele în organism și încep să își facă efectul, dar apoi este anulat, din cauza alcoolului. Persoana devine letargică, nu mai poate lua decizii”, a explicat medicul.
Galina Selezneva, prietenă apropiată a Mariei Politov, mărturisește că aceasta ar fi încercat să se sinucidă de șase orei.
„Am plâns timp de o oră când am aflat vestea îngrozitoare. Cum se poate? Țineam la ea, dar am vorbit foarte puțin anul trecut. Mă învinuiesc pentru asta. Am crezut că și-a găsit iubirea și că e fericită”, a spus Galina Selezneva.
Sursa: Stirile ProTV
- Published in Extern
Imagini revoltatoare! Ieseanca agresata fizic si verbal in autobuz de un control al CTP
Imagini revoltatoare! Ieseanca agresata fizic si verbal in autobuz de un control al CTP
Ieseni care au calatorit in dupa-amiaza de duminica, 17 decembrie 2017 cu autobuzul 44 ce circula pe ruta Piata CUG-Capat Dacia au avut parte de scene iesite din comun ce s-au petrecut chiar in mijlocul de transport in comun.
Protagonistii au fost un controlor al Companiei de Transport Public (CTP) Iasi si o femeie prinsa probabil fara bilet. Incidentul s-a petrecut in jurul orei 13.50, intre statiile Piata Alexandru si Capat Dacia. In timp ce controlorul, Cristian Petrila incerca sa legitimeze femeia, aceasta i-a cerut un ecuson, o legitimatie pentru a se asigura ca nu sta de vorba cu un impostor, dar in loc sa se conformeze, angajatul CTP o bruscheaza pe femeie si are un vocabular nedemn pentru functia pe care o are.
Mai mult, controlorul nu avea nici costumatia obligatorie impusa de conducerea CTP. Contactati de reporterii Jurnalul Iesean, niciun reprezentant al CTP nu a fost de gasit pentru a oferi un punct de vedere cu privire la acest grav incident. Daca va fi depusa vreo sesizare la Politie, organele abilitate vor cerceta cazul.
„Momentan nu avem nicio plangere inregistrata la Sectia 1 Politie. In cazul in care se va depune, politistii vor lua masurile ce se impun”, a mentionat subinspectorul Anca Vijiac, purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Iasi.
- Published in Info Trafic
VIDEO: „Luceafarul” lui Eminescu animat in 3D
Ion Cebotari, un basarabean pasionat de film si arta, a reusit sa creeze animatia in 3D a poeziei „Luceafarul” de Mihai Eminescu. Acesta spune ca 3 luni aproape ca nu a dormit pentru a-si face visul sa devina realitate.
„Luceafarul de Mihai Eminescu a fost pentru mine intotdeauna ceva mai mult decat o poezie. Am patruns in esenta poeziei si am lasat imaginatia sa zboare, m-am dedicat 101% ca sa redau exact toata subtilitatea si esenta strofelor. Am trait de unul singur toate etapele producerii unui film de animatie de la Development, Pre-production, Production si Post production. Am acumulat o experienta enorma si am pus in practica metode de produceri noi pe alocuri unicale”, afirma Ion Cebotari, despre cum a reusit sa aduca „Luceafarul” intr-o animatie 3D.
Citeste si: Un copil în noaptea de Crăciun: „Tati, bradul plânge! Nu îi place aici, hai să îl ducem înapoi în pădure.”
Protest duminica, in Bucuresti si in tara, sub un slogan inspirat de la Regele Mihai: „Se cuvine sa rezistam prezentului si sa ne pregatim viitorul”
Duminica este anuntata o noua zi de protest in Bucuresti si mai multe orase din tara. Motto-ul protestului este un indemn rostit de Regele Mihai in discursul din 2011 sustinut in Parlament: „Se cuvine sa rezistam prezentului si sa ne pregatim viitorul”.
„Ne intalnim la ora 17:00 in Piata Victoriei, urmand sa plecam in mars catre Casa Poporului la ora 18:00. Traseul va fi urmatorul : Piata Victoriei – Piata Romana – Universitate – Piata Unirii – Piata Natiunilor Unite – Parlament, unde ne oprim si aprindem luminile telefonului.
Sau fiecare in orasul lui.
Hai sa fim cu totii in strada duminica pentru a da alarma! Tacerea noastra e puterea lor, asa ca hai sa facem galagie! Luptam pana la capat”, se arata in postarea de pe Facebook care anunta manifestatia.
Proteste sunt anuntate pentru duminica si in alte orase, printre care Galati, Iasi, Targu Mures, Craiova, Timisoara, Targu Jiu, Bacau.
sursa: republica.ro
- Published in Local
Ministrul Transporturilor arunca in aer proiectul autostrazii Iasi – Targu Mures
In timpul unei interpelări la proiectul de buget pentru 2018, deputatul ieşean Cosette Chichirău a cerut clarificări privind Autostrada Est-Vest, deoarece proiectul nu apare ca „o prioritate“ în planificările guvernanţilor. Ministrul Transporturilor, Felix Stroe, aruncă în aer proiectul autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş.
Într-o declaraţie făcută în şedinţa Comisiei de buget a Parlamentului, şeful de la Transporturi a susţinut că Autostrada Iaşi-Târgu Mureş va deveni Autostrada Iaşi-Bacău-Braşov. „Autostrada care să lege Moldova de Transilvania este o prioritate pentru Guvernul României. În ceea ce priveşte legătura cu Transilvania a Moldovei, strategia noastră este următoarea. Pentru că este mai ieftin, este mai uşor de făcut şi trebuie făcută odată, oamenii ăia au aşteptări foarte mari. Şi vom proceda aşa. Facem autostradă Iaşi – Bacău – Oneşti – Valea Oituzului – Braşov. Este un traseu mult mai uşor de realizat“, a declarat ministrul Felix Stroe.
Acesta a mai afirmat că a prezentat ideea celor de la Bruxelles, iar finanţările vor fi asigurate de la instituţii precum Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. „Eu cred că este o veste bună pentru cetăţenii Moldovei“, a continuat Stroe, care a fost întrerupt de deputatul USR Cosette Chichirău, care i-a transmis că ieşenii vor să ajungă la Berlin nu la Braşov.
„Eu v-am întrebat despre Iaşi – Târgu Mureş“, a spus Chichirău. În replică, ministrul a afirmat: „Iaşi – Tg. Mureş este Iaşi – Bacău – Oneşti – Braşov – Târgu Mureş“. După alte câteva replici, ministrul Stroe şi-a nuanţat afirmaţia: „Nu am vrut să spun că am abandonat proiectul la care dânsa se referă şi care ar fi o crimă dacă ar fi abandonat. Dar, am zis să demarăm ceva… să nu stăm totuşi să aşteptăm, acolo sunt şi nişte probleme legate de proiectare, de studiul de fezabilitate, DNA a ridicat nişte dosare şi s-a oprit, deocamdată, proiectarea pe un anumit tronson“.
Citeste si: Revelionul la Iasi: La Palat va concerta un artist surpriza | Vezi tot programul
La începutul acestei luni, deputatul USR de Timiş, Cătălin Drulă, a prezentat un amplu material despre impedimentele în demararea unui important proiect de infrastructură rutieră: Autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş. În acest moment, Autostrada Iaşi-Târgu Mureş este cea mai mare investiţie rutieră din Master Planul Naţional de Transport. Autostrada A8, Târgu-Mureş – Iaşi – Ungheni, ar urma să aibă o lungime de circa 320 de kilometri. Valoarea de investiţie a întregului obiectiv a fost estimată la 8,9 miliarde de euro, autostrada Târgu Mureş – Ditrău (92 km) urmând să coste 2,12 miliarde euro, autostrada Ditrău – Târgu Neamţ (118 km) va fi 4,24 miliarde euro, iar autostrada Târgu Neamţ – laşi – Ungheni (101 km) – 2,52 miliarde euro. În a doua parte a acestui an, au avut loc mai multe proteste prin care locuitorii din toate judeţele Regiunii de Nord-Est au cerut începerea proiectului privind Autostrada Iaşi-Târgu Mureş.
Despre Autostrada Bacău-Braşov s-a mai discutat, iar din estimări reiese că valoarea este de aproape 3 miliarde de euro, având o distanţă de 160 de kilometri. Recent, senatorul băcăuan Dragoş Benea a postat pe pagina sa de Facebook:
„Sper ca actualul guvern să găsească varianta de autostradă cea mai fezabilă, finanţabilă care să conecteze Moldova cu Transilvania. Populismul şi patriotismul local exagerat al unor politicieni a dăunat suficient Moldovei. Continui să cred că tronsonul Tg Neamţ-Tg Mureş este dificil de executat şi presupune costuri ridicate. Varianta Iaşi-Paşcani-Tg Neamţ-Bacău-Oneşti-Braşov este cea mai realistă propunere din toate punctele de vedere (costuri, relief, avize de mediu, conexiune la culoarele de transport IV şi IX).
Parlamentarii PSD Bacău vor avea o poziţie comună susţinând proiectul de autostradă care are şansele cele mai mari de finanţare şi nu variantele pitoreşti, scumpe ce stau de un deceniu pe planşete“.
Societatea civilă se mobilizează pentru un nou protest în susţinerea proiectului autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş, duminică, la ora 12.00,pe pietonalul Ştefan cel Mare.
Sursa: adevarul.ro