Controlori CTP goniti din autobuzul 30 de calatori
În această dimineață, autobuzul 30, care circulă pe ruta Canta-Bucium era, ca de obicei, plin „ochi” de călători. Cu toate acestea, 2 controlori au avut intenția de a urca și ei în acest mijloc de transport în stația dinaintea Gării, pentru a controla legitimațiile de călătorie.
Călătorii nu au fost de acord
Revoltați că, în aceste condiții, când ei încearcă să ajungă la școală și la serviciu, controlorii au solicitat oprirea autobuzului pentru un „control-viteză”, călătorii au reușit să-i împiedice pe angajații CTP să-și îndeplinească atribuțiunile. Aceștia nu au avut încotro și au coborât, rămânând să aștepte următorul mijloc de transport.
Citește și Cum arata Iasul cand era capitala Romaniei, in timpul Primului Razboi Mondial
„Nu vă puteți face norma? Cine a mai pomenit un asemenea control? Cum să oprești autobuzul când și-așa vine atât de greu? Acum v-ați găsit, cu Sfânta Parascheva, poate prindeți oameni fără bilet, nu?”, le-ar fi strigat oamenii controlorilor.
sursa: ziaruldeiasi.ro
- Published in Local
Cum arata Iasul cand era capitala Romaniei, in timpul Primului Razboi Mondial
Cum arata Iasul cand era capitala Romaniei, in timpul Primului Razboi Mondial
Prima atestare documentara a Iasului apare in anul 1408 într-un „privilegiu comercial” emis de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totusi, se pare ca orasul este mult mai vechi, luand nastere cel putin cu cateva decenii inainte.
In 1564, domnitorul Alexandru Lapusneanu a mutat capitala Moldovei de la Suceava la Iasi. Un secol mai tarziu Vasile Lupu a înfiintat aici prima scoala in limba romana si o tipografie in biserica Trei Ierarhi. În 1643, la Iasi a aparut prima carte tiparita din Moldova.
Intre 1565 si 1859, orasul a fost capitala Moldovei, apoi, intre 1859 si 1862, atat Iasul si Bucurestiul au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei. In 1862, odata cu uniunea Principatelor, capitala tarii a fost stabilita la Bucuresti.
In timpul primului razboi mondial, pentru doi ani, autoritatile romane si familia regala s-au refugiat la Iasi.
Pe 15 august 1916, Romania a intrat in razboi, în Prima Mare Conflagratie Mondiala, alaturi de puterile Antantei (Franta, Anglia si Rusia). Motivatia: un singur vis, acela de a uni toti romanii intr-o singura tara. Insa acel vis era mult mai departe decat parea.
Spre sfarsitul anului 1916 armatele germane ocupasera partea de sud a tarii, inclusiv Capitala, armata Romaniei fiind sfasiata, dupa ce mai mult de jumatate din militarii nostri isi pierdusera viata. Iar populatia fugea devastata din calea ocupatiei nemtesti. După cum relata si I. G. Duca, ministrul culturii din acel moment: „Barbati, femei, copii, bolnavi si batrani umblau în ploaie, pe vant, pe ninsoare. Unii nu mai puteau înainta si cadeau sleiti de puteri si lihniti de foame de-a lungul drumurilor. Altii mureau in santuri si trupurile lor descompuse erau lasate prada corbilor. In departare se auzeau focurile inamicului, copiii tipau, femeile plangeau, oamenii racneau, ploaia nu mai înceta, gerul se întetea, intr-o parte un sat era bombardat, într-alta se vedeau flacari de incendiu”.
Valuri de refugiati soseau la Iasi de la jumatatea lunii octombrie. Vestile de pe front starnisera panica si multi afacerişti, industriaşi, bancheri, gazetari se puneau la adapost la Iasi. Porneau către Moldova, în lungi şiruri de căruţe şi sute de mii de oameni simpli din Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.
Drumurile si soselele erau pline de convoaie nesfarsite de care si carute, trasuri, cupeuri si docare. „De-a lungul soselelor erau numai cai si boi ramasi în drum, care isi dadeau sufletul într-o cruda agonie, sau hoiturile lor înţepenite.Vedeai adesea si copii morti de frig si de foame, parasiti pe campiile înghetate de mamele lor, care în goana nebună nu avusesera nici timpul sa-i ingroape. Mulţi copii şi tineri mai ales, evacuaţi în grabă de frică să nu fie prinşi de duşman, veneau pe jos tocmai din fundul Olteniei şi Munteniei cu hainele zdrenţuite, cu ghetele bucăţi în picioare, abia târându-se prin ploaie şi noroi. De multe ori cădeau pe străzi istoviţi, cu ochii stinşi, cu mintea pierdută şi-şi dădeau sufletul înainte de a li se putea da vreun ajutor“ (Elena Th. Emandi, „Refugiaţii – Din anii de durere“).
La randul sau, generalul Alexandru Averescu nota în jurnal: „Este o debandada generala; a vedea puhoiul de fugari e si dureros si revoltator.”
Regele Ferdinand I si Guvernul se refugiasera la Iasi, partea Moldovei fiind singura farama a Romaniei Mari neatinsa inca de nemti. Iasul devenise capitala, loc de retragere, dar si cel in care armata si-a revenit – un adevarat „pamant al fagaduintei”. Pentru lucrarile Parlamentului, menirea de gazda i-a revenit atat aulei vechi din Palatul Universitatii, cat si cochetului local al Teatrului National. In acest timp de aproximativ doi ani, deşi nu a fost atacat de vreun duşman sau nu i s-a dat foc, sau nu a suferit devastarea obuzelor, oraşul Iasi a devenit o localitate în ruina.
In Iasi, strazile erau numai gropi in urma trecerii numeroaselor camioane militare ori a tunurilor rusesti. Cladirile publice, acele cladiri care au gazduit sedintele Parlamentului erau devastate, as cum a fost cazul Teatrului National, care era una dintre cele mai cochete cladiri din Romania inainte de Primul Razboi Mondial. Acesta era pe dinauntru numai zdrente. Uzina electrica a lucrat intens, pentru a da tuturor lumina, iar dupa conflict, motoarele acesteia au ramas într-o stare deplorabila, iesenii riscand oricand sa ramana fara curent. Aceste lucruri au avut loc din cauza suprapopularii din acea perioada, Iasul nefiind pregatit pentru gazduirea unui numar atat de mare de oameni. Insa, chiar si asa, orasul a rezistat, iesenii s-au luptat cu greutatile, iar situatia s-a stabilizat chiar daca lipsa mancarii si a hainelor era o mare problema.
Sursa: ziaruldeiasi.ro
- Published in Cultură
Mesajul transmis de primarul Mihai Chirica ieșenilor
Incepand de marti, 9 octombrie si pana duminica, 15 octombrie, la Iasi au loc evenimente importante ce se desfasoara in cadrul zilelor orasului si a hramului Sfintei Cuvioase Parascheva. Cu acest prilej, primarul Mihai Chirica a transmis un mesaj special pe care il redam integral in randurile urmatoare.
” Intr-o perioada in care marcam cei 100 de ani de cand Iasul a jucat un rol fundamental in rezistenta poporului nostru si in faurirea Romaniei Mari, a venit din nou timpul sa ne bucuram impreuna de Sarbatorile Iasului, unul dintre cele mai frumoase si mai asteptate momente din fiecare toamna. Zecile de mii de pelerini si turisti din intreaga tara si din strainatate care vin in Capitala Moldovei, precum si iesenii care se bucura de Sarbatori creeaza o atmosfera solemna, dar, in acelasi timp, plina de bucurie.
Ca in fiecare an, evenimentul central al Sarbatorilor este Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei, din 14 octombrie, punct central al unei perioade in care Iasul gazduieste cel mai mare pelerinaj crestin-ortodox din Sud-Estul Europei. Orasul nostru isi reconfirma astfel statutul de Capitala Spirituala a Romaniei.
Dar, la fel ca in anii anteriori, si editia a XXVI-a a Sarbatorilor Iasului aduce o serie de evenimente culturale si sociale care ii vor incanta atat pe locuitorii orasului, cat si pe turisti. Nu vor lipsi targurile mestesugaresti, Masa Pelerinului, Sarbatoarea Vinului, focurile de artificii si nici concertele in aer liber, sustinute de artisti ieseni si romani de renume.
Asa cum am promis, respectand dorintele comunitatii, strazile si trotuarele din oras nu vor mai fi blocate, manifestarile fiind organizate astfel incat sa nu afecteze in vreun fel circulatia pietonilor si autovehiculelor. Iasul va ramane un oras curat si sigur! Este modul nostru de a arata ca administratia locala ramane foarte aproape de cetatean, ca raspundem cu seriozitate si promptitudine la toate sugestiile locuitorilor orasului. Este dovada ca Iasul se schimba in bine!
Si pentru ca, in urma cu 100 de ani, Iasul – devenit atunci capitala de razboi a Romaniei – s-a transformat intr-o reduta si a rezistat eroic in fata inamicului, mi-as dori ca toti iesenii sa pastreze un gand bun pentru romanii care s-au sacrificat pentru apararea tarii si implinirea unui ideal: Marea Unire din 1918!
Fie ca Sarbatorile Iasului sa ne ajute sa devenim din ce in ce mai solidari unii cu altii! „, este mesajul transmis de edil.
Sursa: bzi.ro
- Published in Altele
Program complet Zilele Iașiului 2017
In fiecare an, sarbatoarea de pe 14 octombrie este o sarbatoare a bucuriei duhovnicesti, a credintei vii si marturisitoare si o dovada a dragostei poporului roman pentru sfintii si Biserica lui Dumnezeu. Aceasta zi si cele premergatoare marii sarbatori ofera lectii de viata, prin credinta, nadejdea si rabdarea multimii mari de pelerini, veniti din toate colturile tarii dar si din afara granitelor ei, ca sa o cinsteasca pe sfanta ocrotitoare a Moldovei.
Anul acesta, pelerinii care vor veni sa se inchine la moastele Sfintei Cuvioase Parascheva se vor putea inchina si la moastele Sfintei Intai Mucenite si Intocmai cu Apostolii Tecla, aduse de la Manastirea Neamt.
Marti, 10 octombrie 2017:
- Ora 06.30 – Procesiune cu moastele Sfintei Cuvioase Parascheva si depunerea lor pe platoul din fata Caminului preotesc „Sfantul Mare Mucenic Gheorghe” pentru inchinare.
- Orele 07.00-11.30 – Sfintirea apei (aghiazma mica) si Sfantul Maslu (pe platoul din fata Catedralei Mitropolitane si sfintirea la butoaiele cu apa langa corpul C1), Utrenia si Sfanta Liturghie arhiereasca (in Catedrala Mitropolitana). Raspunsurile la strana vor fi date de Corul Byzantion.
- Orele 16.00-17.00 – Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (in Catedrala Mitropolitana).
- Orele 21.00-01.00 – Slujba de priveghere a Sfantului Mare Mucenic Gheorghe – Vecernia, Litia si Utrenia (in Catedrala Mitropolitana). Raspunsurile la strana vor fi date de Corul Byzantion.
Miercuri, 11 octombrie 2017:
- Orele 07.00-12.00 – Miezonoptica, Acatistul Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, Ceasurile si Sfanta Liturghie (in Catedrala Mitropolitana). Raspunsurile la strana vor fi date de Corul Iosif Naniescu de la Facultatea de la Teologie Ortodoxa „Dumitru Staniloae” din Iasi.
- Orele 17.00-18.00 – Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva
- Orele 21.00-01.00 – Slujba de priveghere a Sfantului Acoperamant al Maicii Domnului – Vecernia, Litia si Utrenia (in Catedrala Mitropolitana). Raspunsurile la strana vor fi date de Corul Chivotul.
Joi, 12 octombrie 2017:
- Orele 07.00-12.00 – Miezonoptica, Acatistul Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, Ceasurile si Sfanta Liturghie (in Catedrala Mitropolitana). Raspunsurile la strana vor fi date de Corul Chivotul.
- Orele 17.00-18.00 – Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva
- Orele 19.00-20.30 – Pelerinajul Calea Sfintilor – Procesiune cu moastele Sfintei Cuvioase Parascheva si moastele Sfintei Mari Mucenite Tecla (Se va iesi pe poarta de langa Casa Nicodim – Strada I. C. Bratianu – Strada Cuza Voda, Strada Armeana – Biserica „Sfantul Sava cel Sfintit” – Strada Costache Negri – Manastirea „Sfintii Trei Ierarhi” – Catedrala Mitropolitana).
- Orele 21.00-01.00 – Slujba de priveghere a Sfantului Apostol Andrei – Vecernia, Litia si Utrenia (in Catedrala Mitropolitana). Raspunsurile la strana vor fi date de Corul Basileus.
Vineri, 13 octombrie 2017:
- Orele 07.00-12.00 – Miezonoptica, Acatistul Sfantului Apostol Andrei, Ceasurile si Sfanta Liturghie (in Catedrala Mitropolitana). Raspunsurile la strana vor fi date de Corul Apostolii, al preotilor din cadrul Protopopiatelor Iasi 1, Iasi 2 si Iasi 3.
- Orele 17.00-18.00 – Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (in Catedrala Mitropolitana)
- Ora 19.00 – Concert Corul Accapela
- Orele 21.00-03.00 – Slujba de priveghere a Sfintei Cuvioase Parascheva combinata cu a Sfintei Mari Mucenite Tecla – Vecernia, Litia si Utrenia (in Catedrala Mitropolitana) si Sfanta Liturghie. Raspunsurile la strana vor fi date de Corul Basileus al Seminarului „Sfantul Vasile cel Mare” din Iasi.
Sambata, 14 octombrie 2017:
- Orele 07.00-09.00 – Miezonoptica, Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva, Ceasurile si Slavoslovia Mare (in Catedrala Mitropolitana). Raspunsurile la strana vor fi date de Corul Chivotul.
- Orele 09.00-13.00 – Sfanta Liturghie arhiereasca (pe podiumul din B-dul Stefan cel Mare si Sfant). Raspunsurile la strana vor fi date de Corul Chivotul.
- Orele 17.00-18.00 – Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva
- Orele 21.00-01.00 – Slujba de Priveghere a Invierii – Vecernia, Litia si Utrenia (in Catedrala Mitropolitana). Raspunsurile la strana vor fi date de Corul Chivotul.
Duminica, 15 octombrie 2017:
- Orele 07.00-11.30 – Miezonoptica, Acatistul Mantuitorului, Ceasurile si Sfanta Liturghie (in Catedrala Mitropolitana). Raspunsurile la strana vor fi date de Corul Sanctus.
- Ora 08.30 – Sfintirea picturii Bisericii Parohiei Sfantul Nectarie din Iasi
- Ora 09.00 – Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie (la Biserica Parohiei Sfantul Nectarie din Iasi)
- Orele 17.00-18.00 – Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva
- Orele 21.00-01.00 – Slujba de Priveghere a Sfintei Mari Mucenite Tecla – Vecernia, Litia si Utrenia). Raspunsurile la strana vor fi date de Corul Chivotul.
- Tot in aceasta seara în faţa Palatului Culturii, vor concerta Carla’s Dreams, What’s Up, Alina Eremia, Keo, Gabriel Cotabiță si Alexandra Ungureanu.
Luni, 16 octombrie 2017 :
- Ora 19.00 – Oratoriul Chemari spre mantuire. Pelerini la Sfanta Parascheva, inchinat Sfintei Cuvioase Parascheva – la Teatrul National „Vasile Alecsandri” din IasiIn data de 14 octombrie 2017, slujba Sfintei Liturghii va fi oficiata pe o scena amplasata pe Bulevardul Stefan cel Mare si Sfant, situata in dreptul altarului Catedralei Mitropolitane.
De asemenea, concerte vor fi si in cartierele Alexandru cel Bun (12 octombrie) şi Nicolina (13 octombrie) susţinute de artişti precum: Alexandru Brădăţan, Olimpia Nistor, Ştefan Pintilie, Laura Lavric, Ştefan Deaconiţa, Maria Costioaia, Vasilica Tătăru, Claudia Martinică, Beatrice Duca şi Nina Cuciuc.
În perioada „Sărbătorilor Iaşului“ (9 – 15 octombrie), peste 100 de comercianţi îşi vor expune diverse produse în mai multe zone centrale. Pe porţiunea pietonală a bd. Ştefan cel Mare, 13 comercianţi de produse de artizanat şi 15 firme cu produse alimentare îşi vor expune produsele în căsuţele puse la dispoziţie de către municipalitate.
Pe esplanada Costache Negri vor fi 39 de producători de haine de piele şi blană, iar în parcarea din spatele Halei Centrale vor fi prezenţi opt producători de căciuli şi papuci din blană.
La Sărbătoarea Vinului, pe parcările din jurul Halei Centrale vor participa şase producători de vinuri din zona Iaşului.
Reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei au anunţat că, anul acesta, pelerinii care vor veni să se închine la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva vor putea să se închine şi la cele ale Sfintei Mari Muceniţe Tecla de la Mănăstirea Neamţ.
Pe toată perioadă sărbătorilor, forţele de ordine vor mobiliza peste 1.000 de poliţişti şi jandarmi. La Iaşi sunt aşteptaţi sute de mii de pelerini, iar tradiţionala masă dedicată acestora va avea loc pe 14 octombrie. Evenimentele religioase vor fi separate de cele laice iar editia din acest an aduce cateva schimbari importante in organizarea sarbatorilor.
Sursa: bzi.ro, iasifun.ziaruldeiasi.ro
- Published in Altele
Totul s-a născut la Iași
TOTUL A ÎNCEPUT la IAȘI
• Prima universitate românească, Universitatea “Al. I. Cuza”, a fost înființată la Iași, la inițiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu sprijinul lui Mihail Kogalniceanu. Sediul actual a fost inaugurat la 21 octombrie 1897, în prezența Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta. Palatul Universității este opera arhitectului Louis Blanc si a fost construit pe o suprafață de 100.000 mp. Clădirea combina stilurile clasic si baroc, iar monumentala intrare centrală, cu doi lei masivi, de piatră, duce in „Sala Pașilor Pierduți”, renumita prin ample picturi murale, realizate de Sabin Bălașa. La Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” s-au format profesori universitari si savanți de prestigiu, precum: Grigore Cobălcescu, Petru Poni, Alexandru Philippide, Alexandru D. Xenopol, Dragomir Hurmuzescu, Alexandru Miller, Octav Mayer, Gheorghe Brătianu, Grigore T. Popa, Gheorghe Platon, Alexandru Zub, Ștefan Procopiu, Constantin Ciopraga, Gheorghe Ivănescu ș.a.
• Primul teatru național românesc, Teatrul Național “Vasile Alecsandri” a fost construit in Iași (1894 -1896), conform planurilor celebrilor arhitecți vienezi Fellner si Helmer. A fost inaugurat la 1 decembrie 1896, concomitent cu uzina electrică a teatrului, marcându-se astfel începutul iluminatului electric în Iași. În anul 1956, cu ocazia aniversarii a 140 de ani de la primul spectacol în limba română, prezentat pe scena teatrului, Teatrul Național a primit numele marelui poet, dramaturg si om de cultură Vasile Alecsandri (1821 – 1890).
• Primul monument românesc, Obeliscul cu lei a fost amplasat în noiembrie 1834, in Parcul Copou, din Iași, în semn de recunoștință față de Rusia si Turcia, pentru prima lege de organizare politică, juridică si administrativă, “Regulamentul Organic”(1832). Impresionantul monument de piatră, a fost realizat de către arhitecții Johan Freywald si Mihail Singurov, conform proiectului elaborat de Gheorghe Asachi. Cu o înălțime de 13 m și o greutate de 10 tone, având la bază un postament solid, obeliscul este sustinut de patru lei masivi, de piatră, sculptati de catre Johann Semser, la Lemberg.
• Prima tipăritură de pe un teritoriu romanesc, un Liturghier (1508), tipărit de ieromonahul sârb Macarie (în prezent expus la Casa Dosoftei).
Citește și Primele autocare cu pelerini au ajuns deja in Iasi. Randul la moaste era deja facut
• Prima Grădină Botanică din Principatele Române (Iași, 1856) a fost înființată de medicul si naturalistul Anastasie Fătu. Suprafața actuală este de aproximativ 100 ha si include circa 2.000 de specii de arbori, arbuști și plante din diverse continente. Este cea mai mare grădină botanică din România și una dintre cele mai mari din Europa.
• Primul Muzeu de Istorie Naturală din Principatele Române (Iași, 1834) avea drept scop sa prezinte vizitatorilor bogățiile pământene si subpământene ale Moldovei, precum si curiozități din alte părți ale lumii.
• Primul muzeu memorial literar din România, Bojdeuca lui Ion Creanga a fost inaugurat în Iași, la 15 aprilie 1918. În această casă din zona Țicău a locuit scriitorul Ion Creangă, din iulie 1872, pana la moartea sa (31 decembrie 1889). Aici s-a cunoscut și s-a împrietenit cu Mihai Eminescu, aici a scris întreaga sa operă: Povești, Povestiri, Amintiri din copilărie.
• Primul teatru evreiesc din România și din lume a fost înființat (Iasi, 1876) de către dramaturgul Avram Goldfaden (1840-1908), la „Pomul Verde”. O placă inscripționată, orientată spre Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, în esplanada – parc, amintește despre existența acestui teatru.
• Prima școală medicală cu caracter universitar, din România, Școala de chirurgie a fost înființată la Iași, de către Nicolae Negura si inaugurată la 30 noiembrie 1859, cu sprijinul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Instituția a funcționat in localul Academiei Mihăilene. Activitatea didactică s-a desfășurat în limba română. Școala de chirurgie a fost precursoarea directă a Facultății de Medicină din Iași.
• Sinagoga Mare, prima casă evreiască de rugăciune din România a fost construită la Iași (1659-1670). În exterior clădirea este simpla; interiorul este ornamentat si dotat cu obiecte de cult specifice, candelabre, sfeșnice valoroase etc
• George Emil Palade, primul român laureat al Premiului Nobel s-a născut la Iași (1912 – 2008); în 1961 a devenit membru al Academiei de Științe din S.U.A. În colaborare cu Keith Porter, a editat revista „The Journal of Cell Biology”, cea mai importanta publicație științifică în domeniul biologiei celulare (1955). În 1974 i s-a acordat Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină. La 12 martie 1986, Președintele S.U.A., Ronald Reagan, i-a decernat Medalia Națională pentru merite deosebite în domeniul științei.
• Prima femeie profesor universitar din România, Elena Puscariu-Densusianu (1875-1966), a organizat și a condus, în calitate de medic, prima Clinică de Oftalmologie (Iași, 1920), fiind totodată, la nivel mondial, prima femeie profesor universitar la o clinică oftalmologică.
• Prima femeie medic chirurg din România, Marta Trancu-Rainer (judetul Iași, 1875 – Bucuresti, 1950) a absolvit Facultatea de Medicină din Iași; a efectuat intervenții chirurgicale în timpul Primului Război Mondial, salvând sute de vieți; a devenit membră a Academiei de Medicină din România (1935) și membră de onoare a Societății de Biologie din București.
• Prima femeie avocat din România, Ella Negruzzi (judetul Iași, 1876 – București, 1948) a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1913); a fost prima femeie avocat admisă în barou; a activat pentru acordarea drepturilor social-politice ale femeilor, implicându-se, alături de intelectuali români, în combaterea fascismului si războiului, pledând pentru libertate si independența națională.
Citește și In apropierea municipiului Iasi, zona intesata de mine de razboi
• Grigore Cobălcescu (1831-1892) a fost primul profesor de geologie si mineralogie de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași; membru al Academiei Române (1886), creatorul școlii românești de geologie, inițiatorul cercetărilor geofizice din România; a editat primul manual de geologie – “Elemente de geologie pentru clasele gimnaziale” (1859); a elaborat prima lucrare științifică de geologie, “Calcarul de la Rapidea” (1862), ambele in limba română.
• Prima societate științifică românească – Societatea de Medici și Naturaliști, a fost înființată la 18 martie 1833, la Iași, cu sediul in clădirea unde in 1834 a fost inaugurat Muzeul de Istorie Naturală.
• Eduard Gruber (1861-1896) a fost primul cercetător din România in domeniul psihologiei artei; a fost primul român care a obținut titlul științific de doctor in psihologie, la Leipzig (1893); la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași a înființat primul laborator de psihologie experimentala din România (1893).
• Primul tratat de chimie fizică din Romania – publicat la Iași, în patru volume, 1921-1929; autorul tratatului, Petru Bogdan, a fost profesor la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, membru al Academiei Române, întemeietorul școlii de chimie-fizică din România (1913).
• Primul laborator de electricitate din România înființat la Iasi, in anul 1910, la Facultatea de Științe (transformată in 1913, in Institutul Electrotehnic), a fost organizat de Dragomir Hurmuzescu (1865-1954), membru al unor societăți științifice europene (Germania, Franta), membru al Academiei Romane (1916) si membru fondator al Academiei de Științe din România.
• Prima hologramă 3D într-un muzeu memorial din România – Iași, februarie 2012 îl reprezintă aproape identic pe Mihail Kogalniceanu (în interpretarea actorului Nicolae Urs). Înregistrarea poate fi vizionată și audiată în cadrul Muzeului Memorial „Mihail Kogalniceanu”.
• Primul român membru al Academiei Regale de Științe din Berlin, Dimitrie Cantemir (1673-1723) – Domnitorul Moldovei (Iasi, 1710–1711) a devenit, in iulie 1714, membru al Academiei Regale de Științe din Berlin (președinte – Gottfried Wilhelm Leibniz). Prima lucrare științifică despre muzica islamică (1704) – “Cartea muzicii” (în limba turcă), prima creație literară în limba română (și greacă) – “ Istoria hieroglifică ” (1705), prima prezentare etnografică și prima hartă geografică a Moldovei, în lucrarea “Descriptio Moldaviae” – (în limba latină, 1714–1716, la solicitarea Academiei din Berlin si publicată la Hamburg, in 1769-1771), primul eseu filosofic din literatura română, compus după modelul Dialogurilor lui Platon – “Divanul” sau “Gâlceava înțeleptului cu lumea” sau “Giudetul sufletului cu trupul” (Iasi, 1698) sunt câteva din lucrările remarcabile, grație cărora Dimitrie Cantemir este “domnitorul” umanist, moldovean si european, al științelor si literaturii din toate timpurile.
• Prima operetă românească, “Baba Harca” (text, Matei Millo) a cărei muzică a fost compusa de violonistul, profesorul, compozitorul și șeful de orchestră, Alexandru A. Flechtenmacher (1823, Iasi – 1898, Bucuresti), a fost prezentată în premieră la Teatrul Mare din Iași (sediul inițial, din Copou), la 26 decembrie 1848. Alexandru Flechtenmacher a compus muzica si pentru alte creații dramatice, scrise de Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Constantin Negruzzi, cât și melodia imnului “Hora Unirii”, pe versurile lui Vasile Alecsandri, la unirea Principatelor Romane (1859).
Sursa: turism-iasi.ro
- Published in Cultură
Primele autocare cu pelerini au ajuns deja in Iasi. Randul la moaste era deja facut
Ca în fiecare an, sute de mii de oameni sunt aşteptaţi la Iaşi în următoarele zile la cel mai mare pelerinaj religios al anului, cel dedicat Sfintei Parascheva. Primii au ajuns deja, deşi oficial manifestările religioase vor începe abia marţi.
Primele autocare cu pelerini au ajuns deja în Iaşi. Motivul principal pentru care au venit mai devreme a fost evitarea aglomeraţiei din următoarele zile, însă, aparent, rândul la moaşte era deja făcut.
„120 de persoane suntem şi venim din comuna Stănişeşti a judeţului Bacău”, spune o femeie.
„Am vrut să ajungem, ne-am dorit să ajungem să ne rugăm pentru copii”, explică o alta.
„Noi am venit mai din timp că nu aveam alt transport decât acum”, arată o a treia.
Oficial, pelerinajul, va începe marţi, însă în curtea Mitropoliei deja se simte agitația
„Aţi observant foarte bine, deja primele mii de pelerinii au poposit în Iaşi. Desigur, putem spune chiar de astăzi că am intrat în Sărbătorile oraşului şi cele religioase, şi cele laice”, a declarat Mihai Chirica, primarul municipiului Iași.
De pelerinaj profită peste 100 de comercianţi, care au adus la Iaşi produse tradiţionale, haine, obiecte de artizanat şi dulciuri.
„Am venit cu produse făcute din pănuş de porumb, sunt unicate, reprezintă personaje din viaţa satului”, explică un comerciant.
„Cojoace şi haine de piele, preţuri de producător, că eu le fac”, arată un altul.
Pelerinajul, la care ar urma să vină 200 de mii de oameni, se va încheia duminică, 15 octombrie.
sursa: digi24.ro
- Published in Local
Spital din Iași, asaltat de un grup de agresori. Treisprezece mașini au intrat în forță în curtea spitalului
La sfârşitul săptămânii, trecute la Spitalul Hîrlău s-a desfășurat o scenă scadaloasă. Mai multe cadre medicale au fost agresate de un grup de persoane de etnie rromă. Motivul supărării acestora ar fi fost faptul că spitalul nu le-a pus la dispoziţie un elicopter de transport pentru un copil accidentat grav. A fost nevoie de intervenţia forţelor de ordine pentru dispersarea grupului de agresori. Din păcate, medicii admit că astfel de incidente au devenit o obişnuinţă.
Joi seara, aproapre de incinta secţiei de pediatrie a Spitalului Hârlău, cadrele medicale şi pacienţii au fost oripilaţi de o scenă creată de un grup de persoane de etnie rromă, care au agresat medicul de gardă şi au adus injurii tuturor celor care au stat în calea lor.
Citește și Marele premiu la Loto 6/49, în valoare de peste 1 milion de euro, a fost câștigat la Iași
Unul din angajaţii spitalului povesteşte în amănunt cele trăite de către medici şi pacienţii internaţi, la scurt timp după ce curtea spitalului a fost luată cu asalt de mai multe maşini pline cu rromi. „Treisprezece mașini au intrat în forță în curtea spitalului. Una din ele era un soi de microbuz de culoare roșie-portocalie. Din ele s-au revărsat căldărarii. Au ocupat casa scărilor de la pediatrie, holurile și camera de gardă. Toți urlau, voiau elicopter. Aduseseră un copil de doi ani, cu traumatism cranian. Căzuse cu capul de trepte acasă şi făcea convulsii. Era în stare gravă iar negocierea cu neurochirurgia din Iași a durat câteva minute. Nu înțelegeam aproape nimic. Căldărarii ocupaseră tot spațiul din jur. Ca să faci câțiva pași, trebuia să treci printre trupuri și guri. Acești oameni urau și urlau pe toată lumea”, a declarat Cristian Stoica, cadru medical al spitalului.
Medicii simt că se supun unui risc prea mare atunci când sunt de gardă
„[…]Când încep o gardă, nu știu niciodată cum se va termina și dacă o voi termina. După o noapte cu astfel de incidente și altele de acest gen, recuperez greu. Sunt pe punctul să-i las baltă și să mă apuc de altceva. Din cauza asta pleacă medicii din România, nu pentru că sunt prost plătiți, ci pentru că sunt umiliți”, a punctat medicul de gardă.
Citește continuarea pe ziarulevenimentul.ro
- Published in Local
Marele premiu la Loto 6/49, in valoare de peste 1 milion de euro, a fost castigat la Iasi
Marele premiu la Loto 6/49, in valoare de peste 1 milion de euro, a fost castigat la Iasi
Premiul de categoria I la Loto 6/49, în valoare de peste 1 milion de euro, a fost câştigat duminică la Iaşi. Ieșeanul norocos a jucat două variante simple, la o agenție din Piața Unirii.
„La tragerea Loto 6/49 de duminică, 8 octombrie, s-a câştigat premiul de categoria I în valoare de peste 1 milion de euro.
Biletul norocos a fost completat cu 3 variante simple la Loto 6/49, preţul biletului fiind de 14,5 lei”, anunţă Loteria Română.
Acesta este cel de-al cincilea câştig înregistrat în acest an la categoria I a jocului Loto 6/49.
Ultima dată, premiul de categoria I a fost câştigat în data de 31.08.2017 şi a fost în valoare de 11.906.912,95 lei.
Conform Regulamentului, posesorul biletului norocos are la dispoziţie 90 de zile de la data tragerii.
Numerele câştigătoare la extragerea de duminică, la Loto 6/49, au fost: 5, 15, 28, 41, 32, 7.
S-au jucat 3 variante simple, preţul fiind de 14 lei şi 50 de bani. A rămas în joc premiul cel mare de la Joker. O variantă simplă la Joker costă 3,6 lei. Cu această sumă se poate câştiga 2,2 milioane de euro.
Mâine ne vom strânge să stabilim cu ce sumă se va începe pentru Loto 6/49. Va fi o suma importantă.”, a mărturisit directorul Loteriei, Alexandru Croitoru.
- Published in Local
In apropierea municipiului Iasi, zona intesata de mine de razboi
In apropierea municipiului Iasi, zona intesata de mine de razboi
La doar câţiva kilometri de municipiul Iaşi se află una dintre cele mai teribile construcţii. Nimeni nu ar fi crezut că la acel moment s-ar fi putut ridică vreodată aşa ceva. Grupuri de străini şi români au trudit, câţiva ani, pentru a duce la bun sfârşit ceva unic. Pentru foarte mulţi, acest ansamblu grandios a rămas un mister până în zilele noastre. Puțini știu că și acum zona din preajma tunelului este înțesată de mine de război, iar cine se aventurează fără a şti despre ce este vorba, este în pericol de moarte.
Pe o distanţă de aproape un kilometru, în apropiere de municipiul Iaşi, au avut loc fenomene şocante, s-au dus lupte interminabile şi s-au păstrat intacte aspecte incredibile. Foarte puţini ieşeni ştiu ce reprezintă acest loc, chiar dacă zilnic este tranzitat de sute de persoane. Este vorba de tunelul de la haltă Movileni, construit în urmă cu 130 de ani pentru a deservi ruta Dorohoi – Iaşi, una din primele linii de cale ferată construite în România în secolul XIX. Deşi zilnic este traversat de garnituri de călători sau marfă, acest tunel păstrează încă secrete teribile şi tulburătoare.
Tunelul a fost la vremea respectivă una din cele mai măreţe realizări ale Iaşului. Acum, nu mai reprezintă însă nimic, reabilitarea acestuia fiind abandonată din lipsa de fonduri. Zidit cu cărămidă de la fabrică din Ciurea, una din cele mai rezistente din acea vreme, tunelul s-a corodat cu timpul, iar acum faimoasa lucrare suferă enorm. Cărămidă a ajuns să fie măcinată de o bacterie, iar reabilitarea întârzie să apară. Chiar dacă la începutul anilor ’90 s-a demarat consolidarea unei porţiuni din tunel, lucrarea a fost rapid abandonată din lipsa de fonduri. Din cei 964 de metri s-au refăcut doar o sută, restul fiind lăsaţi în voia sorţii.
„Proiectul refacerii tunelului a fost început de pe vremea răposatului. Partea tunelului aparţine de CFR Infrastructură. Organizarea de şantier a început înainte de 1989, iar bucată de peste o sută de metri a fost începută şi abandonată. Oamenii au fost mutaţi la construcţia tunelului de la Bicazul ardelenesc. Nu s-au mai alocat fonduri şi a fost lăsat aşa. Din câte am înţeles ar vrea să-l facă, dar nu sunt bani. Acum are scurgeri de apă, de aceea s-a şi făcut tunelul. Sunt foarte multe izvoare de apă. Dacă se făcea un debleu nu era bine, ar fi fugit malul spre calea ferată pentru că sunt foarte multe infiltraţii”, povesteşte Fănică Barzu, fost impiegat de mişcare al CFR, acum pensionar, stabilit în satul Avantu, localitate unde se află tunelul. Culmea, după ce proiectul a fost abandonat, blocurile de piatră au fost furate într-o singură noapte. Deasupra tunelului pe ambele părţi au fost semănate culturi agricole. Printre lanurile de porumb şi floarea-soarelui, se găsesc încă blocurile de piatră de acum două decenii. Chiar dacă în spate are o istorie incredibilă, interiorul tunelului este respingător. De-a lungul şinei de cale ferată sunt munţi de gunoaie, de la hoituri de animale, la sticle, pet-uri, haine şi tot felul de obiecte aduse de oameni. Până şi haltă ridicată în 1989 a ajuns o ruină, fiind părăsită şi distrusă în timp. Pentru că cea mai mare parte din tunel nu a mai fost consolidară, în interior s-a impus o restricţie de viteză de 5 kilometri pe ora.
Înţesat de urmele războiului
Puţini ştiu că şi acum zona din preajma tunelului este înţesată de mine de război. La doar câteva sute de metri de gură tunelului a fost linia frontului în 1944. Localnicii povestesc că în partea din vale erau staţionaţi soldaţii sovietici, în vreme ce în deal erau românii şi nemţii. Acum zona este plină de resturi de arme, diverse materiale şi chiar mine antipersonal. Până şi tunelul a fost umplut cu mine. Cine se aventurează acum în tunel o face pe propria răspundere. Conform oamenilor din zona în ultimii zeci de ani s-au mai întâmplat incidente, când minele au explodat după ce au fost atinse de copii ieşiţi cu vitele la păscut.
„Când s-a rupt frontul la Iaşi, totul s-a derulat aici, la Stanca Roznovanului, Avantu, Ursoaia. Mai sunt depozite cu muniţie în zona. Şi după război au fost incidente. Ultima descoperire de mînă în gură tunelului a fost acum zece ani. Pe câmp se găsesc frecvent astfel de obiecte de război”, a mai povestit Fănică Barzu. Peste ani a deservit şi că zona strategică, pe vremea comunismului fiind păzit de personal militar.
Prima temelie de ciment din ţară
Construcţia acestui tunel ascunde lucruri neştiute până acum. Foarte puţini ieşeni ştiu cum a fost ridicat tunelul de la Movileni, câţi oameni au trudit la construcţia să, costurile şi eforturile depuse. Toate aceste aspecte semnalate de-a lungul timpului de localnicii care au scos la iveală date extraordinare despre unul din cele mai măreţe proiecte făcute la sfârşitul secolului XIX în zona Iaşului.
„Motivul pentru care s-a adoptat soluţia cu tunelul, care a costat destul de mult, a fost aceea că la Ciurea se construia de către francezi o fabrică de cărămidă. Unii ar fi dorit că actualul traseu care leagă Valea Jijiei de Valea Bahluiului să fie făcută prin actualul tunel ce leagă aceste două vai prin Valea Ilenei. Părerile erau împărţite, ceea ce făcea că finanţarea să întârzie, la fel şi începerea lucrărilor. Mai mult, există şi un proiect mai ieftin, fără să se mai construiască actualul tunel. Mai precis, calea ferată să fie deviată după gara Movileni înspre dreapta, spre localitatea Româneşti, prin moşia fostului boier Seilic şi să se facă ieşirea înspre Garvaci. Acest proiect mai ieftin era al unei firme germane numită Ofenheim. Dar acest proiect avea şi o altă varianta şi mai avantajoasă că preţ, la care aderaseră mai mulţi adepţi”, arată scrierile unor localnici.
Construcţia tunelului a fost grandioasă la acea vreme. Ridicat la începutul anilor 1890 şi finalizat în 1896, tunelul a adus cu sine lucruri noi, aspecte care la vremea respectivă păreau incredibile. De exemplu, la temelia celor două coşuri de aerisire ale tunelului, astăzi în ruine amândouă, s-a folosit ciment. Dacă astăzi nu pare nimic spectaculos, la acea vreme totul a fost grandios. Cele două coşuri au fost primele construcţii din România la care s-a folosit ciment adus de la Brăila, prima fabrică de acest gen deschisă în România. Tunelul a fost construit de arhitectul Ioan Cantacuzino, descendent al marii familii de boieri. Cimentul a fost adus de la fabrică brăileană Portland şi a fost una din inovaţiile vremii. Cine trece astăzi pe lângă cele două coşuri de aerisire ar putea foarte bine să nu dea doi bani pe ele, dărăpănate şi îndesate de bălării, coşurile au cedat în faţă timpului. Însă acum o sută şi ceva de ani erau, alături de tunel, o realizare măreaţă.
„Această linie de cale ferată Dorohoi – Iaşi a fost prilej de ceartă şi discordie între diferite grupuri de interese din vremurile de atunci, când s-a ajuns cu dispută şi ceartă chiar până la Curtea Regală. Constructorul acestei cai ferate a fost ing. Ioan George Cantacuzino (1847-1911). El a construit toate lucrările de artă: podurile din beton şi de metal din valea Jijiei, gara de la Cucuteni (actuală gara Leţcani), precum şi toate gările până la Dorohoi. La turnarea fundaţiei răsuflătorilor, cei care au făcut cofrajele şi au turnat «glodul acela aburiu» au fost foarte afectaţi şi miraţi în dimineaţă următoare, când au văzut că glodul turnat era tare că piatră”, a mai arătat autorul respectiv.
Primele lucrări
Lucrarea a fost făcută de firma Pelirini, cu ingineri italieni şi o bună parte din forţă de muncă locală. Primele prospecţiuni în zona tunelului au început încă din 1889. Întreagă lucrare pe ruta Dorohoi – Iaşi s-a făcut pe şase segmente, iar cel de la Leţcani a fost realizat la urmă pentru că era şi cel mai greu de făcut, în zona urmând a se realiza şi tunelul. Tunelul are o lungime de 964 metri, iar lucrările propriu-zise au început în luna mai a anului 1892 la ambele capete. Străpungerea a fost realizată la dată de 14 mai 1893. Pentru că deja erau probleme cu infiltraţiile de apă, tunelul a avut trei inele de cărămidă, ceea ce a făcut că peretele să aibă o grosime de un metru. La dată de 1 iunie 1896, tronsonul de 6 kilometri pe ruta Cucuteni (actual Leţcani) – Largă Jijia a fost dat în exploatare. Costurile totale au fost de peste 17 milioane de franci, o suma uriaşă la acea vreme. Deşi distanţă rutieră nu este mare, traseul se face în câteva ore datorită văilor din zona, calea ferată fiind şerpuită.
- Published in Local
S-a aflat cine cântă de Zilele Iașului în fața Palatului, dar și în alte cartiere
Ieșenii știu prea bine că în perioada 9-15 octombrie au loc, ca în fiecare an, Sărbătorile Iașului, iar acest lucru, pe lângă că este un motiv de sărbătoare, este și o bună ocazie pentru comercianți de a face vânzări considerabile. Așadar, peste 100 de comercianți vor fi prezenți în mai multe zone centrale și își vor etala marfa în fața iesenilor dornici de a sărbători.
Primarul Iașului, Mihai Chirica, a anunțat că pe data de 15 octombrie, orașul nostru va fi vizitat de Carla’s Dreams, What’s Up și Alina Eremia, artiști care vor susține un concert pentru cei prezenți în fața Palatului. De asemenea, vor mai urca pe scenă și artiști ca Keo, Gabriel Cotabiță și Alexandra Ungureanu.
Alte zone care vor beneficia de un regim „special”:
-bld. Ștefan cel Mare – 13 comercianți de produse de artizanat, 15 comercianți de produse alimentare
-esplanada Costache Negri – 39 producători de haine de piele și blănuri
-Hala Centrală – 6 producători de vinuri
In cartierul Alexandru cel Bun si Nicolina vor fi prezenti artisti ca Alexandru Brădăţan, Olimpia Nistor, Ştefan Pintilie, Laura Lavric, Ştefan Deaconiţa, Maria Costioaia, Vasilica Tătăru, Claudia Martinică, Beatrice Duca şi Nina Cuciuc care vor susține mai multe concerte.
Ordinea va fi asigurată de peste 1.000 de jandarmi și polițiști.
- Published in Eveniment