Iaşul la fundul Mării Sarmatice

Iaşul la fundul Mării Sarmatice…  Nu este o legendă, ci un adevăr de acum 5-7 milioane de ani.

În judeţul Iaşi se află una dintre cele mai interesante rezervaţii naturale din România, cea de la Repedea, aflată în apropierea oraşului Iaşi, în comuna Bârnova.

Rezervaţia Geologică şi Paleontologică Repedea se întinde pe o suprafaţă de 47,47 hectare şi are renumele de simbol al geologiei româneşti, fiind considerată cea mai mare din ţară. Aici se pot vedea urmele a ceea ce, în urmă cu milioane de ani, a fost Marea Sarmatică, ce acoperea întreg oraşul Iaşi.

În anul 1955, Rezervaţia Repedea a fost declarată monument al naturii printr-un decret al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române.

Cercetările asupra rocilor şi a fosilelor de pe Dealul Repedea s-au făcut încă din anii 1860, de către geologul ieşean Grigore Cobălcescu. Acesta, în anul 1865, a scris o carte despre cel mai bogat zăcământ fosilifer sarmaţian din Podişul Moldovenesc, „Calcariul de la Rapidea“.

Documentul este cu atât mai important cu cât reprezintă actul de naştere al geologiei româneşti. Aici sunt şi celebrele grote de la poalele dealului, consecinţa trecerii multor milenii şi a transformărilor pe care pământul le-a suferit în timp.

Dealul Repedea a fost, acum 120 de milioane de ani, acoperit de apele Mării Sarmatice, ce era populată cu multe specii de vietăţi. În urma unui cataclism, a fost provocat fenomenul de „tanatocenoză“, o moarte subită a tuturor animalelor şi a plantelor dezvoltate în apă. Scoicile s-au cimentat, devenind parte integrantă a dealului, apa s-a evaporat, iar gresia şi calcarul existent au suferit eroziuni din cauza mai multor fenomene naturale.

Calcarul s-a dovedit mai rezistent, însă gresia, un fel de nisip compact, n-a suportat presiunea exercitată de apele ploilor şi de cele freatice şi s-a dizolvat, dând naştere grotelor. Prezența grotelor în prăpăstiile de pe platoul Repedea reprezintă o atracție certă. Există o grotă cu două intrări în prăpastia nordică.

Are tavanul destul de înalt, ambele deschideri destul de largi, interiorul este în pantă. În prăpastia sudică, găsești un unicat natural. În fundul acestei găleți naturale, nici n-ai zice că te afli la 10 kilometri de Iași. Senzația este că te afli pe un munte de pe care marea s-a retras cândva.

De pe Repedea Iașul se vede ca în palmă, iar într-o zi senină, se vede Ceahlăul. Priveliștea este impresionantă, ținând cont că muntele sfânt al Moldovei se află la vreo 200 de kilometri de Iași. Dealul Repedea, cel mai mare ca înălțime dintre colinele care înconjură Iașul, se află la circa 350 metri deasupra nivelului mării, în vreme ce vârfurile Ceahlăului cele mai înalte depășesc 1904 metri.