Miroslava are venituri proprii cât Tg. Frumos şi Hârlău la un loc. Și Ciurea e pe val. Pe ultimele locuri în clasament sunt Drăguşeni, Costeşti şi Grozeşti.
Comuna Miroslava are venituri mai mari decât fiecare dintre oraşele judeţului, respectiv decât Tg. Frumos, Hârlău sau Podu Iloaiei. De altfel, şi populaţia acestei suburbii a Iaşiului este mai mare decât oricare dintre cele trei oraşe, după rezultatele ultimului recensământ oficial.
Potrivit situaţiei realizate de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, privind execuţia veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale pe unităţi administrativ-teritoriale, în 2014, Miroslava a avut venituri totale de 23,9 milioane de lei, în comparaţie cu 20,5 milioane – Tg. Frumos, 19,7 milioane – Hârlău şi 12,2 milioane de lei – Podu Iloaiei.
Diferenţa este însă şi mai mare dacă vorbim de venituri proprii. Astfel, Miroslava a produs mai mult de jumătate din veniturile pe care le-a avut la dispoziţie în 2014, respectiv 13,3 milioane de lei.
Administraţia locală din Tg. Frumos a contabilizat din surse proprii doar ceva mai mult de o treime din bugetul său (7 milioane), iar celelalte două oraşe – ceva mai mult de un sfert (5,5 milioane la Hârlău şi 3,1 milioane de lei la Podu Iloaiei).
Municipiile primesc mai mult decât realizează
Cât priveşte cele două municipii din judeţ, şi ele au obţinut finanţare mai mare decât dublul veniturilor proprii. În 2014, Iaşiul a avut la dispoziţie 717,3 milioane de lei (dintre care 324 milioane venituri proprii), iar Paşcaniul, la o populaţie de zece ori mai mică, a avut un buget de 64,2 milioane de lei (23,75 milioane din venituri proprii).
De altfel, cel mai relevant clasament al localităţilor ieşene pentru puterea lor economică este cel care compară veniturile proprii. La aceste venituri se pot adăuga subvenţii, fonduri europene sau din rectificări bugetare etc., ajungându-se astfel chiar şi la înzecirea sumei.
De exemplu, comuna Horleşti a realizat, din venituri proprii, 0,85 milioane de lei în 2014, dar în acel an a primit peste 10 milioane de lei subvenţii de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Anul 2014 a fost unul bănos şi pentru comuna Dumeşti. Celor 2 milioane de lei, bani produşi în comună, li s-au adăugat alte 7 milioane din fonduri europene plus încă 3,4 milioane din subvenţii şi alte 4 milioane din sume defalcate ulterior din cotele de TVA.
„În campanie, unii trimiteau felicitări şi reclame. Eu trimiteam somaţii“
Miroslava conduce detaşat în clasamentul veniturilor proprii, cu 13,3 milioane de lei, urmată, dintre comune, de Holboca, 4,6 milioane, Ciurea, 4,6 milioane, şi Aroneanu, 4 milioane de lei venituri proprii în 2014 – ultimul din raportările anuale complete ale DGRFP Iaşi.
La cealaltă extremă, cu mai puţin de jumătate de milion de lei realizaţi în ograda proprie, sunt, în ordine descrescătoare, Mădârjac, Drăguşeni, Costeşti şi Grozeşti. De reţinut însă că primele trei comune numără între 11,5 şi 12 mii de locuitori, în vreme ce în fiecare dintre comunele sărace trăiesc mai puţin de 1.800 de oameni.
Un caz interesant este cel al comunei Aroneanu: cei 3.400 de locuitori ai săi au crescut veniturile proprii ale comunei cu 50 la sută din 2012 (1,17 milioane lei) în 2013 (1,75 milioane lei) şi cu peste 100 la sută din 2013 în 2014 (4 milioane de lei). Chiar dacă ar fi o greşeală în datele celor de la Finanţe Publice, primarul comunei, Benoni Moruzi, ne-a explicat că importantă este colectarea taxelor şi impozitelor.
„Anul trecut, în campanie, unii trimiteau felicitări şi reclame. Eu trimiteam somaţii de plată“, spune el, explicând că bugetul mic nu îngăduie să se piardă niciun leu.
Pentru 2015, veniturile proprii nu treceau de 1,7 milioane de lei.
În 2016, veniturile totale ale Primăriei Miroslava au depăşit 28 de milioane de lei, dintre care 16 milioane au fost venituri proprii.
Previziunile pentru anul în curs sunt 29, respectiv 18 milioane de lei, conform proiecţiei de buget, lăsând în urmă iarăşi Tg. Frumos (23,5, respectiv 8,4 milioane lei).
Pentru o altă candidată la podium, Ciurea, veniturile totale estimate pentru 2017 trec de 22 de milioane de lei, din care 8,8 milioane sunt venituri proprii – cam cât a avut Hârlăul anul trecut.
Criteriul populaţiei şi cel al apropierii de aglomeraţiile urbane sunt cei mai importanţi factori care determină puterea economică a comunelor. Astfel, cu o excepţie (Rediu), comunele suburbane Iaşiului se regăsesc între primele 15 în topul veniturilor proprii.
Pe de altă parte, dacă Miroslava şi Ciurea se regăsesc pe podium din 2012 încoace, alături când de Valea Lupului, când de Tomeşti, când de Holboca, la fel şi ultimele locuri par a fi rezervate de Mădârjac, Drăguşeni, Grozeşti. Sărăcia e o povară, dar şi ecartul dintre primul şi ultimul loc din clasament se măreşte pe an ce trece.
Material realizat de catre RADU MEȘNIȚĂ – Ziarul de Iasi
