Aglomeraţia din spitale, cozile din ambulatoriu şi chiar de la urgenţe au o explicaţie: în judeţul Iaşi, fiecare specialitate este deservită de mult mai puţini medici. Mai puţini nu potrivit normelor UE, unde deficitul era oricum unul uriaş, ci chiar decât prevede necesarul strict, mult mai permisiv, stabilit de comisia mixtă a Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS). Potrivit CJAS, după sesiunea de contractare din aprilie pe fiecare specialitate au rămas mai multe norme disponibile, adică neacoperite de medici. Un deficit care s-a adâncit enorm în acest an. Lipsa de doctori care să ofere asiguraţilor servicii medicale gratuite, conform prevederilor legale, se remarcă atât la sate, cât şi la oraşe, nuanţează reprezentanţii instituţiei. Printre cele mai „văduvite“ specialităţi se numără chirurgia generală, pneumologia, medicina internă şi infecţioasele. Care sunt cauzele şi ce ar fi de făcut?
Cifrele oficiale arată că în judeţul Iaşi, la o populaţie de peste 923.000 de persoane, cu peste 645.000 de asiguraţi, lipsesc din ambulatoriile de specialitate în jur de 95 de medici. Faţă de ultimii doi ani, când normele stabilite de CJAS au fost acoperite în proporţie de 100%, în 2017 în ambulatoriile din mediul urban şi rural sunt disponibile pentru contractare 94,43 de norme, stabilite conform Ordinului nr. 772/29.06.2016.
„CJAS nu are atribuţii pentru completarea normelor care sunt disponibile acum. Normele pot fi completate dacă la sesiunile ulterioare de contractare se vor prezenta medici interesaţi să intre în contract cu CJAS pe specialitatea în care sunt pregătiţi“, a explicat Monalisa Artenie, purtător de cuvânt al CJAS Iaşi.
Care sunt cauzele?
Lipsa de doctori în contract cu CJAS afectează toate specialităţile medicale: bolile infecţioase, cardiologia, chirurgia generală, chirurgia maxilo-facială, chirurgia pediatrică, chirurgia plastică, chirurgia toracică, chirurgia vasculară, dermatovenerologia, diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, endocrinologie, genetică medicală, geriatrie şi gerontologie, hematologie, alergologie, medicină internă, nefrologie, neurologie, neurologie pediatrică obstetrică-ginecologie, oftalmologie, oncologie medicală, ortopedie, ORL, pediatrie, psihiatrie, radioterapie, recuperare, reumatologie şi urologie.
„Ordinul precizează că, în cazul medicinei de familie, dar şi al celorlalte specialităţi, numărul necesar de medici de specialitate se stabileşte în funcţie de totalul populaţiei de la nivelul judeţeului, în funcţie de numărul de asiguraţi din acel judeţ şi în funcţie de alte prevederi. Normele disponibile pot fi completate dacă la sesiunile ulterioare de contractare se vor prezenta medici interesaţi să intre în contract cu CJAS pe specialitatea în care sunt pregătiţi“, a subliniat Monalisa Artenie.
Potrivit reprezentanţilor CJAS, situaţia este total diferită faţă de 2015 şi 2016, atunci când normele erau complete. Motivul: unii medici aflaţi atunci în contract cu CJAS au plecat din ţară, iar alţii s-au pensionat.
Cele mai „văduvite“ specialităţi
Printre specialităţile cu cele mai multe norme neacoperite cu medici aflaţi în contract cu CJAS se numără chirurgia, cu 8,5 norme disponibile, pneumologia cu 5,38 de norme, medicina internă cu 5,06 norme disponibile, şi bolile infecţioase cu 4.75 de norme.
Potrivit profesorului Ştefan Georgescu, chirurg cu peste 30 de ani de experinţă, chirurgia nu mai reprezintă cea mai căutată specialitate a absolvenţilor medicinişti care intră în rezidenţiat.
„Asistăm în ultimii ani la o schimbare de atitudine a tinerilor care intră în rezidenţiat. Dacă înainte alegeau cu precădere chirurgia, acum această specialitate se află printre ultimele opţiuni, uneori aleasă de candidaţi cu un punctaj mai mic. Chirurgia este o specialitate dificilă, în care se munceşte din greu, şi în care cunoşti îndeaproape posibilităţile fireşti de vindecare a corpului uman prin pacienţi care au o evoluţie foarte bună postoperatorie, dar şi prin pacienţi care decedează ulterior. Acum nu mai este o mândrie să spui că eşti chirurg, cum se întâmpla altădată“, a explicat profesorul Georgescu, director medical la Spitalul „Sfântul Spiridon“.
În ceea ce priveşte specialitatea de boli infecţioase, potrivit medicilor din sistem deficitul care se observa în urmă cu câţiva ani s-a corectat prin intrarea în rezidenţiat a mai multor medici tineri.
„În judeţul Iaşi sunt medici de boli infecţioase la Paşcani, Hârlău şi în Iaşi. Noi, la Spitalul de Boli Infecţioase «Sfânta Parascheva», suntem suficienţi şi chiar lăsăm câteva norme libere pentru cadre didactice din UMF care ar putea la un moment dat să vrea să desfăşoare şi activitate medicală într-un spital de profil“, a menţionat dr. Mihnea Hurmuzache, director medical la Spitalul de Boli Infecţioase.
La polul opus al clasamentului cu cele mai multe norme disponibile în ambulatorii se află recuperarea, neurologia şi geriatria, fiecare cu câte o singură normă neacoperită de medic intrat în contract cu CJAS.
Sursă: Ziarul de Iasi
