Istoria orașului Iași

Istoria orașului Iași

Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu’ Ieșilor; istoric Jassy sau Iassy, în germană Jassy, în maghiară Jászvásár, în  italiană Iasi sau Jassi, în belarusă Горад Ясы, în bulgară Яш, în sârbă Stara Ias, în greacă Jási, în turcă Yaș, în polonă Narodowie Jassy, în ucraineană Ясси, în croată Jaši, în rusă Яссы, în lituaniană Jasai) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România. Iași a fost capitala Moldovei în perioada 1564–1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala Regatului României între 1916–1918.

La recensământul din 2011, municipiul Iași avea o populație de 290.422 și era al patrulea oraș ca mărime din România. Zona Metropolitană Iași, care include 13 localități învecinate, avea o populație estimată la începutul lui 2016 la 472.733 de locuitori. Are o suprafață de 9.391 ha.

Etimologie

Cea mai bogat documentată explicație este că numele orașului își are originea în Evul mediu timpuriu, de la poporul alanic al iașilor, dar istoricii protocroniști au altă teorie referitoare la originea numelui „Iași”. Ei afirmă că numele provine de la un trib sarmat mult mai vechi: iazigii din Antichitate, menționați de Ovidiu ca „Ipse vides onerata ferox ut ducata „Iasyx”/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas” și „„Jazyges” et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis”.

Atât iazigii cât și alanii (dintre care făceau parte iașii) erau două ramuri din cele trei ale sarmaților, a treia fiind roxolanii. Alanii (care erau creștinați) au dat în trecut Prutului denumirea de Alanus fluvius iar orașului Iași, Forum Philistinorum (posibil Târgul amatorilor de vin). De la această populație derivă forma la plural „Iașii” sau Târgu’ Ieșilor. De asemenea, Moldova a fost numită și Alania la 1320 în harta lui Giovanni di Carignano.    Gh. Ghibănescu a arătat în cartea sa că în 1238, Berke, fratele lui Batu han (conducătorul Hoardei de aur), zdrobește armata alanilor conduși de Caciar Ogala (lângă Marea de Azov)și determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. După aproape 60 de ani, în 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin, conform unor date furnizate de bizantinul Nicefor Gregoras. Au mai trecut și alte triburi de alani prin Moldova dar s-au stabilit în final în Ungaria, împreună cu cumanii. Urmașii alanilor din Caucaz sunt ossetinii.

Un alt istoric a arătat că iasians (iașii) au format un popor care a trăit printre cumani și care a părăsit Caucazul după invazia mongolă terminată cu bătălia de la Kalka; de asemenea a arătat că Jasz este un cuvânt împrumutat din slavonă.    În limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, „yash” înseamnă „faimă”.

O inscripție astăzi pierdută pe o bornă miliară romană descoperită în apropiere de Osijek, Croația în secolul al XVIII-lea menționează existența unui Jassiorum municipium. Numele maghiar al orașului (Jászvásár) înseamnă mot-a-mot „Piața (Târgul) jassilor”; numele vechi românesc, Târgu’ Ieșilor (și forma alternativă Iașii), ar putea avea aceeași semnificație.

În Ungaria, iașii au lăsat denumirea de Jász unui comitat și mai multor localități; pe de altă parte, sarmații erau arcași reputați, ori în limba maghiară íjász înseamnă tocmai arcaș, de unde presupunerea că acest cuvânt s-ar trage tot de la iași. Etimologie eronată totuși, íjász fiind derivat din íj (respectiv ív, ambele cu sens de arc) și sufixul de profesie -ász/-ész care dă spre ex. și cuvintele kertész (‘grădinar’), halász (‘pescar’) etc.

În Cronica lui Nestor orașul apare menționat cu numele Askâi Torg, și este înscris în „Lista orașelor rusești îndepărtate și apropiate” din Letopisețul Novgorodului .

Istorie

Cercetările arheologice  au dus descoperirea unor amfore romane în strada Ciurchi, în zona viilor din Copou și la câțiva km de Iași, la Holboca. De asemenea s-au descoperit monede imperiale romane lângă Dealul Cetățuia. La Valea Lupului (lângă Fabrica de antibiotice) s-au descoperit morminte sarmatice, vase dacice și obiecte de podoabă. Din perioada de trecere spre feudalism s-au identificat pe teritoriul Iașiului, 19 așezări cu resturi de locuire din sec. IV, neîntărite. Locuințele erau colibe de suprafață și bordeie. Din secolele VII-X s-au descoperit locuințe rectangulare prevăzute cu cuptoare în formă de potcoavă precum și numeroase unelte, piese de veșminte și podoabe, încadrate în cultura de tip Dridu. Din secolele X-XI s-a descoperit o ceramică cu elemente de tehnică și forme specifice Moldovei de nord. Gheorghe Ghibănescu    a arătat că în 1238, tătarii determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. Între 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin.

Din aceste date rezultă că Iașul a fost în antichitate un sat care s-a dezvoltat ajungând prin secolele VII-X un mic târg cu locuințe dreptunghiulare care a crescut o dată cu venirea triburilor iașilor (alani) în secolul al XIII-lea. Târgul Iașilor a fost ocupat în timp de pecenegi, cumani, alani și tătari.

Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană construită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată, fapt dovedit și de zidurile Curții Domnești.

Emis din Suceava în 6 octombrie 1408 (6916), respectivul document menționa:

Copia slavonă după pergamentul original, fost în Arhiva orașului Liov, a fost realizată de I. Bogdan și se păstrează la Biblioteca Academiei Române (nr. 5231). Documentul era întărit cu pecetea domnească, „+ Pecetea lui Io Alexandru voievod <domn> al Țării Moldovei“.

Domnitorii Moldovei, prevăzători în fața atacurilor ce puteau interveni asupra capitalei (Suceava în acele timpuri), din partea polonezilor sau ungurilor, și-au ridicat în timp și alte curți domnești la Hârlău, Cotnari, Vaslui și Iași. Astfel tot în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), Iașul este pomenit ca fiind una din curțile domnești, în hrisovul ce i-l da unui anume Iurja Atoc, unde aceasta este numită „Curtea noastră dela Iași”.

În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. Schimbarea statutului dintr-un simplu târg , în cel de curte domnească în sec. XV și apoi in capitală în sec. XVI, duce la dezvoltarea accelerată a a orașului, prin atragerea de mesteșugari, negustori, cei mai mulți dintre ei străini. Astfel un misionar catolic, Remond, găsește în 1636 la Iași armeni, unguri, polonezi, dar și francezi și venețieni. O perioadă de intensă inflorire a vieții economice, comerciale și culturale se înregistrează în sec. XVII, în timpul domniei lui Vasile Lupu. În 1640, Vasile Lupu a înființat aici prima școală în limba română și o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași.

Orașul a fost incendiat de mai multe ori, de tătari în 1513, de otomani în 1538, de cazaci în 1650 și de polonezi în 1686. Unul din cele mai dramatice momente pentru oraș a fost distrugerea din 1650, când cazacii și tătarii au atacat Moldova, răspunzând refuzului lui Vasile Lupu de a-și căsători fiica cu Timuș Hmelnitchi. Miron Costin ne spune că „au ars atunce tot orașu”, curtea fiind abandonată de dărăbanii lăsați de domn pentru pază. Singura salvare a locuitorilor erau Codrii Iașilor, din apropiere.

După jaful și incendiul din 1650, orașul trece printr-un alt mare incendiu, provocat de polonezi în 1686. Oamenii se ascundeau prin mănăstiri, singurele locuri fortificate din oraș, alături de curte, însă chiar și așa nu scăpau de foc sau de pericolul robiei. În 1734, orașul a fost afectat de o epidemie de ciumă.

Prin Pacea de la Iași, cel de-al șaselea război ruso-turc a luat sfârșit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt orașul, pentru a potoli revoluționarii greci ai Eteriei, conduși de Alexandru Ipsilanti.

Între 1565 și 1859, orașul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 și 1862, atât Iași cât și București au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei. În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină sub numele de România, capitala țării a fost stabilită la București.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința județului Iași și avea o populație de 59.427 de locuitori. În timpul primului război mondial, pentru doi ani, autoritățile române și familia regală s-au refugiat la Iași, timp în care orașul a fost capitala României neocupate, după ce Bucureștiul a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie1916. Administrația și familia regală au revenit la București în noiembrie 1918.

Al Doilea Război Mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieșeană. La cinci zile de la intrarea României în război, Antonescu a declanșat, cu concursul autorităților publice locale, Pogromul de la Iași din 27-29 iunie 1941 împotriva cetățenilor români de etnie evreiască. În conformitate cu datele prezentate de autoritățile române, în cele trei zile de pogrom, continuat cu victimele „trenurilor morții” au fost uciși 13.266 de evrei. Acest pogrom a fost unul dintre cele mai grave evenimente de acest fel din lume. Cele două morminte comune ale victimelor pogromului, aflate în cimitirul evreiesc din oraș sunt o mărturie veșnică a acestui masacru.

În mai 1944, orașul a fost scena unor lupte grele între armatele româno-germane și Armata roșie și o mare parte din zona istorică a orașului a fost distrusă. La 21 august 1944, Iașul a fost ocupat de forțele sovietice.

În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și întreprinderi industriale, continuând să fie un important centru universitar.

Evenimente istorice

• 1600 – Mihai Viteazul a consfințit la Iași unirea Moldovei, Țării Românești și a Transilvaniei
• 1638 – primul orologiu din țările române a fost cel instalat pe la 1638 de Vasile Lupu în turnul de la Trei Ierarhi
• 1646 – este publicată în tipografia de la „Sf. Trei Ierarhi” prima carte de legi în limba română, intitulată Carte românească de învățătură de la pravilele împărătești și de la alte giudețe
• 1659 – 1670 – înființarea Sinagogii Mari, cea mai veche din țară la acest moment (cele mai multe informații referitoare la acest edificiu se găsesc în Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir)
• 1698 – prima lucrare filozofică românească scrisă de Dimitrie Cantemir, Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau Giudețul sufletului cu trupul
• 1714 – Dimitrie Cantemir este primul român ales membru al unei academii, Academia din Berlin
• 1755 – a fost tipărit la Mitropolia Moldovei primul abecedar în limba română din Moldova, la porunca Mitropolitului Iacob Stamati
• 1790 – a apărut la Iași, Courrier de Moldavie, gazetă săptămânală, în limba franceză. Este primul periodic tipărit pe teritoriul Principatelor Române (18 februarie 1790 – 1 aprilie 1790).
• 1816 – prima reprezentație de teatru în limba română, Mirtil și Hloe, jucată în casa hatmanului Constantin Ghica (27 decembrie)
• 1821 – izbucnește la Iași mișcarea de eliberare a Greciei de sub dominația otomană
• 1830 – este înființată prima bibliotecă publică din Moldova, Biblioteca Societății de Medici și Naturaliști din Iași
• 1833 – a luat ființă cea mai veche societate științifică românească: Societatea de Medici și Naturaliști din Iași (18 martie)
• 1834 – se pune în scenă primul spectacol muzical în limba română: Cantata pastorală sau Serbarea păstorilor moldoveni, de Gheorghe Asachi. În acest spectacol își are debutul actoricesc Matei Millo (11 aprilie).
• 1834 – Gheorghe Asachi scrie prima lucrare dramatică românească inspirată din istoria națională, cu ocazia încoronării lui Mihail Sturdza: Dragoș, întâiul domn suveran al Moldovei.(26 august)
• 1834 – primul monument din țările române: Obeliscul cu lei din parcul Copou, monumentul Regulamentului Organic (prima constituție a Moldovei)(8 noiembrie)
• 1834 – primul muzeu de acest gen din România: Muzeul de Istorie Naturală din Iași în fosta Casă Ruset (4 februarie)
• 1835 – Academia Mihăileană, prima instituție modernă de învățământ superior din Moldova, precursoare a Universității din Iași
• 1839 – prima expoziție românească: „Expoziția plantelor și florilor exotice”
• 1840 – primul Teatru Național din România, sub direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu (conducerea trupei românești: Costache Caragiali)
• 1840 – apare prima revistă istorică română, Arhiva românească, editată de Mihail Kogălniceanu (martie 1840 până în 1862)
• 1840 – apare revista Dacia literară, considerată prima tribună literară românească de prestigiu, sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu (19 martie)
• 1848 – reprezentația primei operete românești, Baba Hârca de Alexandru Flechtenmacher(26 decembrie)
• 1848 – Iașul este inițiatorul Revoluției de la 1848, care s-a extins ulterior pe întreg teritoriul românesc.
• 1855 – apare Korot Haitim (Vocile timpurilor), primul ziar în idiș din Principate
• 1856 – prima Grădina Botanică din România
• 1857 – inființarea Băncii Nulandt, prima bancă de credit ipotecar din România.
• 1858 – la 8 iulie se introduc in circulație primele timbre poștale, celebrele „Cap de bour”, iar pe 15 iulie, s-au pus în circulație primele mărci poștale cu stema Moldovei
• 1859 – prima Universitate de Medicină din România
• 1860 – inaugurarea Universității din Iași, prima universitate română, în clădirea actualei Universităti de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa (26 octombrie)
• 1862 – prima lucrare românească de geologie: „Calcarul de la Repedea” de Grigore Cobălcescu
• 1863 – se înființează asociația culturală Junimea
• 1868 – se naște la Iași Emil Racoviță, primul savant român participant la o expediție științifică internațională
• 1877 – Nafti Hertz Imber scrie la Iași poezia Tikvatenu (Speranța noastră), prima versiune a imnului Israelului (Hatikva/ Speranța). Poezia a fost publicată în 1886, la Ierusalim, într-un volum intitulat Barkayi (Luceafărul de Dimineață).
• 1876 – primul Teatru Evreiesc din lume, inființat de Avram Goldfaden
• 1883 – (21 decembrie) – apare primul volum de versuri al lui Mihai Eminescu, Poesii
• 1887 – prima publicație medicală din România: Revista Medico-Chirurgicală
• 1912 – (19 noiembrie) – se naște la Iași George Emil Palade, singurul român laureat al premiului Nobel (Fiziologie și Medicină, 1974).
• 1918 – inaugurarea primei case memoriale din România: Bojdeuca lui Ion Creangă
• 1941 – între 27 și 29 iunie, Pogromul de la Iași a fost unul din cele mai violente pogromuri contra evreilor din istoria României, inițiat de generalul Ion Antonescu și secondat de autoritățile publice locale. Au fost uciși 13.266 de evrei. Numarul de evrei ucisi in Romania si evidentiat in raport nu este sustinut de dovezi .Dovezile nu pot concluziona asa un numar iar marturiile romanilor contrazic versiunea oficiala de asuprire a evreilor din Romania. O ancheta DNA poate elucida numarul real de victime si trage la raspundere pe cei care au obtinut foloase materiale ilicite.
• 1976 – inaugurarea Muzeului Teatrului (26 decembrie 1976), singurul de acest gen din țară, în casa vornicului Alecsandri. După retrocedarea sediului Muzeului din str. V. Alecsandri (imobil de secol al XVIII-lea), muzeul a fost reorganizat sub forma Colecției „Istoria teatrului românesc”, la etajul Muzeului „Mihai Eminescu” din Parcul Copou, expoziție inaugurată la 22 februarie 2009 .

Geografie

Municipiul Iași se află în partea de est a Moldovei, în Câmpia Moldovei, fiind așezat în calea vechilor drumuri comerciale care legau nordul și vestul Europei de sud-estul continental și de Orientul Apropiat. Orașul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut. În perioada medievală Târgul Ieșilor se afla situat pe una dintre cele mai importante artere comerciale din zonă, respectiv pe axa Lvov (Polonia) – Constantinopol, cel mai important oraș din acea perioadă. Situarea pe această axă a ajutat la dezvoltarea sa, deoarece pe aici treceau toți comercianții spre și dinspre Constantinopol.

Așezare geografică

Prin extinderea lui, Iașul este legendara „urbe a celor 7 coline”, comparat în 1691 de italianul Marco Bandini ca fiind „O nouă Romă”. Cele șapte coline sunt Cetățuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina, râul Bahlui și de pârâul Șorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

Topografie

Iași, panoramă spre Centrul Comercial Palas și Palatul Culturii

Orașul nou s-a extins în toate direcțiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Țicău, Tătărași, Ciurchi, Galata și parțial Nicolina și Păcurari. În a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia și Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Orașul are ca suburbii câteva localități care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă așezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca așezări urbane: Dancu, Tomești, Ciurea și Lunca Cetățuii. Tendința urbană este de extindere a Iașilor, aceste localități fiind incluse în zona metropolitană, alături de alte localități: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi practic unite cu orașul.

Clima

Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de masele de aer cu proveniență răsăriteană. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor de aer venite dinspre nord și nord-est, regiunea fiind frecvent bântuită de viscole. Secetele, brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoțite de căderi de grindină, completează trăsăturile regimului climatic continental specific.

Orașe apropiate

• Ungheni (15 km E)
• Podu Iloaiei (23 km V)
• Târgu Frumos (45 km V)
• Vaslui (72 km S)
• Pașcani (73 km V)
• Roman (83 km SV)
• Bălți (104 km NE)
• Chișinău (110 km E)
• Bacău (120 km SV)
• Bârlad (120 km S)
• Botoșani (130 km NV)
• Suceava (150 km NV)
• Piatra Neamț (133 km V)

Demografie

Componența etnică a municipiului Iași

Români (88.93%)

Necunoscută (9.83%)

Altă etnie (1.23%)

Componența confesională a municipiului Iași

Ortodocși (84.42%)

Romano-catolici (2.98%)

Necunoscută (10.09%)

Altă religie (2.5%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Iași se ridică la 290.422 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 320.888 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,94%). Pentru 9,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.    Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,42%), cu o minoritate de romano-catolici (2,98%). Pentru 10,09% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Conform estimărilor Institutului Național de Statistică (INS), populația stabilă a municipiului Iași ar fi fost, la 1 ianuarie 2013, de 321.606 locuitori, ceea ce ar însemna o creștere de 10% în numai doi ani.

Conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2015 populația stabilă a municipiului Iași era de 357.192 de locuitori, menținându-se creșterea numărului de locuitori față de data recensământului efectuat în 2011 și fiind al doilea după București.

Evoluție istorică

• sec. XVIII: 30.000-50.000
• 1831: 59.880
• 1859: 65.745
• 1912: 75.229

• 1930: 102.872 locuitori, dintre care 63.168 români, 34.662 evrei, 980 germani, 918 ruși, 543 maghiari, 505 polonezi, 340 tigani, 170 armeni, ș.a.

Iași – evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică – grafică realizată de Wikipedia

Educație

Universitatea „Al. I. Cuza”

În oraș, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iași, numită azi și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza. Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăți, cu peste 40.000 de studenți. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896.

Tot in Iași se află continuatoarea primei școli superioare de inginerie din România, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, cu peste 15.000 de studenți, prima școală superioară de muzică din România, Universitatea de Arte „George Enescu”,    Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”^[34], Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Universitatea Petre Andrei.

În Piața Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundației Culturale Regale, ce astăzi găzduiește cea mai veche bibliotecă universitară din țară, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.

Principalele campusuri studențești se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) – unde se află cel mai mare cămin din partea de sud-est a Europei, Codrescu (5 cămine și complexul internațional Gaudeamus), Titu Maiorescu (4 cămine), Târgușor-Copou (4 cămine) și Agronomie (4 cămine).

Economie

Iași este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) și industria alimentară. Sectorul bancar și cel al informației au luat avânt în ultimii ani, numeroase bănci și companii de software fiind prezente în oraș.

Iași este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând numeroase centre comerciale (Iulius Mall, Moldova Center, Ansamblul Palas, Felicia Shopping Center, Era Shopping Center, Hala Centrală, Axa Niciman etc.) și mai multe hyper și supermarket-uri (Arabesque, Auchan, Billa, Carrefour, Dedeman, Kaufland, Leroy Merlin, Lidl, Metro, Mobexpert, Mr. Bricolage, Praktiker, Selgros). Alte proiecte sunt în curs de realizare (Maximall, Green Plaza Iași etc.).

Instituții și puncte de interes

Cine vrea să descopere Iașul va intra aici ca pe o imensă poartă a istoriei neamului românesc. La Iași „fiecare piatră vorbește de trecut”, prin numărul mare de mănăstiri, muzee, case memoriale. De aceea, se poate spune că orașul Iași este un veritabil muzeu național, prin comorile de istorie și de artă pe care le are.

În Iași, se află Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”, cea mai veche din oraș, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, restaurată integral la sfârșitul secolului XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi și Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu „Masa Umbrelor”, aleile Copoului cu mireasma de tei și cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu și Muzeul „Mihai Eminescu”), Casele memoriale „Mihail Sadoveanu”, „George Topârceanu”, „Mihai Codreanu”, „Otilia Cazimir”, Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu”, fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru Șchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cetățuia – ctitorie a lui Gheorghe Duca – sau Mănăstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraș a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul Mănăstirii Sfântul Spiridon, al cărui nume îl poartă și astăzi. Spitalul Sfântul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.

În zona de sud a orașului, în cartierul C.U.G.2 se află Parcul Tehnologic Iași și Centrul Expozițional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iașii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou și vechi, de istorie și modernitate, de iarbă, beton și sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuințe (mai mult sau mai puțin moderne). În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul mânăstirii Trei Ierarhi sau bisericile Dancu si Sf. Vineri. Însă adevăratele ravagii orașul le-a suferit în perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a centrului vechi, fără a se ține cont de faptul că multe din clădirile demolate dădeau o personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piața Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucu, fost cartier evreiesc, Bulevardul Ștefan cel Mare și altele. Unele demolări aveau ca scop curățirea orașului de clădirile insalubre și mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele aveau alte scopuri. Chiar și în aceste condiții, au rămas în picioare multe clădiri importante și, pe bună dreptate, Iașii este considerat un adevărat muzeu; în fiecare colț al său se simt urmele trecerii unei personalități de seamă a literaturii, științei, filozofiei, istoriei sau politicii românești.

• Nord: Copou, Țicău, Sărărie, Podu de Fier, Independenței, Agronomie, Târgu Cucu.
• Est: Tudor Vladimirescu, Bucșinescu, Tătărași Nord și Sud, Oancea, Dispecer, Flora, Grădinari, Moara de Vânt, Ciurchi, Metalurgie, Aviației, Țuțora, Zona Industrială.
• Sud: Baza 3, Bularga, Frigorifer, Bucium, Socola, Frumoasa, Clopotari, Poitiers-Siraj, Manta Roșie, Podu Roș, Dimitrie Cantemir, Țesătura, Nicolina 1 și 2, C.U.G. 1 și 2, Galata 1 și 2, Podu de Piatră, Zona Industrială Sud.
• Vest: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Țigarete, Gară, Dacia, Zimbru, Bicaz, Minerva, Olimp, Cicoare, Păcurari, Canta, Păcureț, Moara de Foc, Arcu.

Obiective istorice și turistice

• Obeliscul cu lei
• Bojdeuca lui Ion Creangă
• Palatul Roznovanu
• Palatul Braunstein (în Piața Unirii)
• Casa Pogor
• Crucea lui Ferentz
• Palatul Calimachi – azi sediul UMF
• Institutul de Anatomie
• Grand Hotel Traian
• Biserici din Iași
• Baia Turcească

Biserici și mănăstiri:

Catedrale:

• Catedrala romano-catolică veche (1782-1789)
• Catedrala mitropolitană din Iași (1833-1887)
• Catedrala romano-catolică „Sfânta Fecioară Maria, Regină” (1992-2005)

Mănăstiri:

• Mănăstirea Galata (1582-1584)
• Mănăstirea Frumoasa (1586)
• Mănăstirea „Sf. Trei Ierarhi” (1635)
• Mănăstirea Podgoria Copou (1638)
• Mănăstirea Golia (1650-1660)
• Mănăstirea Cetățuia (1668-1672)
• Mănăstirea Bucium (1853)

Biserici:

• Biserica Armenească (1395?-)
• Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” (1491-1492)
• Biserica Sfântul Sava (secolul al XVI-lea)
• Biserica Bărboi (1613-1615); (1841-1844)
• Biserica Barnovschi (1627-)
• Biserica Talpalari (secolul al XVII-lea)
• Biserica Curelari (1663?)
• Biserica Sfinții Teodori 1665; (1750-1761)
• Biserica Banu (1705); (1802)
• Biserica Sfântul Spiridon (1747-1752)
• Biserica Lipovenească (secolul al XIX-lea) (1780 ?)
• Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Iași – Moara de Vânt – cu cimitir atestat la 1803 (mai vechi decât Eternitatea) (1803-1830)

• Biserica Toma Cozma (1807)
• Biserica Buna Vestire (1816)
• Biserica Mitocul Maicilor (1819)
• Biserica Sfântul Nicolae-Copou (1937-1943)

Parcuri, grădini

Orașul este renumit pentru numeroasele plantații de tei, arbore considerat un simbol local. Numeroase exemplare de Tilia tomentosa se regăsesc în aliniamente stradale, dar și în următoarele parcuri:

• Parcul Copou
• Grădina Botanică din Iași
• Parcul Expoziției

Obiective istorice și turistice din împrejurimi

• Mănăstirea Bârnova
• Mănăstirea Dobrovăț
• Mănăstirea Hadâmbu
• Mănăstirea Hlincea

• Mănăstirea Piatra Sfântă
• Mănăstirea Vlădiceni
• Biserica Aroneanu, fostă mănăstire
• Regiunea viticolă Bucium
• Zona de agrement Ciric

În județul Iași se mai află:

• Palatul Domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza
• Castelul Sturdza de la Miclăușeni
• Palatul Sturdza de la Miroslava
• Conacul Cantacuzino-Pașcanu de la Ceplenița
• Muzeul Vasile Alecsandri, la Mircești
• Muzeul Costache Negruzzi, la Hermeziu
• Ruinele de la Cucuteni
• Regiunea viticolă Cotnari
• Muzeul Viei si Vinului din Moldova, la Hârlău

Hoteluri

Sunt peste 40 de hoteluri și pensiuni în Iași.

• Hotel Ramada ****
• Hotel International – Palas****
• Hotel Grand Hotel Traian ****
• Hotel Unirea ****
• Hotel Little Texas ****
• Hotel Eden ***
• Hotel Belleville ****
• Hotel Bellaria Hotel ****
• Hotel Continental **
• Hotel Best Western Hotel Astoria ***
• Hotel Diplomat ****
• Pleiada Boutique Hotel *****

Viața culturală

Odată cu stabilirea capitalei Moldovei la Iași, acesta cunoaște o dezvoltare accelerată pe toate planurile, urban, comercial și cultural. Astfel în secolul al XVI-lea, Despot Vodă inaugurează în Iași „Școala latină de la Cotnari”, instituție care a promovat studiile de latină nu numai în Iași și în întreaga Moldovă, ci în întreg spațiul românesc.

În anul 1641 la Iași se înființează „Academia Vasiliană” și prima tipografie din Moldova, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634 – 1653). ]n anul 1646 Mitropolitul Varlaam publică la Iași „Cazania” sau „Carte românească de învățătură”. Tot în acest an apare primul cod de legi în limba română.

La 18 martie 1833, la Iași s-a înființat prima societate științifică românească și anume Societatea de Medici și Naturaliști. Sediul acesteia este în casa Roset, clădirea în care se găsește și Muzeul de Istorie Naturală din Iași, muzeu înființat în 1834.

În anul 1835 la Iași este înființată „Academia Mihăileană”, în anul 1836 se înființează Conservatorul Filarmonic Dramatic din Iași, iar în anul 1860 este înființată Universitatea „Al. I. Cuza”. Celebra tragediană Agatha Bârsescu a fost una din profesoarele de la Conservatorul din Iași.

În anul 1863 este constituită Societatea cultural-literară „Junimea”, în cadrul căreia s-au afirmat cele mai mari personalități ale culturii românești: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ion Creangă, AD Xenopol, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale și alții.

În continuare Iașul cunoaște o viață literară efervescentă, prin scriitorii care au trăit și au creat aici. Străzile orașului au fost străbătute de nume strălucite ale culturii românești cum sunt Mihai Eminescu, Ion Creangă, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu, Nicolae Gane, Mihai Codreanu și alții. Aici a trăit o mare parte a vieții Mihai Sadoveanu și a compus o parte din opera sa, în „castelul din Copou”.

Viața teatrală cunoște și ea o dezvoltare puternică. După primul spectacol în limba română dat de Gheorghe Asachi în casele boierului Ghica, spectacolele trupelor străine (italiene, franceze, rusești) se dădeau în săli special amenajate. În 1832, o altă trupă franțuzească de comedii și vodeviluri sosește în Iași sub direcția a doi frați Fouraux și preface în teatru casa doctorului Peretz din strada Goliei. Sala de teatru activa sub firma „Théâtre de varieté”. Pe scena acestui teatru, în 10 aprilie 1834, Gheorghe Asachi a organizat spectacolul în limba română intitulat „Serbarea păstorilor moldoveni”, în care „actorii” erau Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Matei Millo, Mihail Kogălniceanu, Al. Mavrocordat, N. Docan, Scarlat Vărnav și alți fii de boieri. În anul 1840 se înființează Teatrul Național, sub direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu, conducerea trupei românești fiind asigurată de Costache Caragiali. Teatrul Național a funcționat din 22 decembrie 1846 în noua sală a Teatrului cel Mare de la Copou. Aici se joacă „Baba Hârca”, prima opereta românească, muzica semnată de A. Flechtenmacher, Matei Millo interpretând rolul principal, fiind și primul actor român care încearcă travestiul. Obține un triumf cum nu se mai pomenise pe scena ieșeană până atunci. Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul Mihai Eminescu din Iași. Din numele mari care au jucat în trecut pe scenele teatrelor din Iași, se remarcă Matei Millo, Maria Filotti, Miluță Gheorghiu (inegalabil în rolul Chiriței), iar în zilele noastre Tamara Buciuceanu Botez, Draga Olteanu Matei, au urcat pe scena ieșeană pentru a da viață rolului Chiriței.

În noaptea de 17 spre 18 februarie 1888, în urma unui incendiu devastator, clădirea Teatrului de la Copou este distrusă. Demersurile pentru construirea unui nou local de teatru au durat până în 1894 când este aprobat contractul cu arhitecții vienezi Fellner și Helmer și a fost construită actuala clădire a teatrului, considerată a doua cea mai frumoasa cladire din lume a unui teatru, conform unui top întocmit de televiziunea BBC, realizat cu ocazia „Zilei mondiale a teatrului”.

În anul 2012, orașul și-a depus candidatura pentru a deveni Capitală Culturală Europeană în 2021, iar pentru a-și susține candidatura, a fost ales sloganul Iași 2021-lnterfața răsăriteană a culturii europene, bazându-se în acest sens, pe relațiile culturale transfrontaliere cu Cernăuțiul și Chișinăul. Din anul 2013, pentru a putea intra în competiție, a fost organizat Festivalul Internațional al Educației (din luna mai) sau FILIT (în luna octombrie) care reunește scriitori renumiți din întreaga lume.

Muzee, instituții culturale

• 

   Bojdeuca lui Ion Creangă

  Palatul Culturii

• Teatrul Național
• Opera Națională Română
• Filarmonica de Stat Moldova
• Teatrul Luceafărul
• Ateneul din Iași (cunoscut și sub numele de Ateneul Tătărași)
• Teatrul Ludic
• Muzeul Literaturii Române, având în componență:
  • Muzeul Ion Creangă – Bojdeuca
  • Muzeul Vasile Pogor
  • Casa Dosoftei
  • Muzeul Mihai Codreanu
  • Muzeul Otilia Cazimir
  • Muzeul Mihail Sadoveanu
  • Muzeul George Topîrceanu
  • Muzeul Mihai Eminescu
  • Muzeul Nicolae Gane
  • Muzeul Teatrului
• Complexul Muzeal Național „Moldova”, având în componență:
  • Muzeul Etnografic al Moldovei
  • Muzeul de Istorie a Moldovei
  • Muzeul de Artă
  • Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”
• Muzeul de Istorie Naturală
• Muzeul Unirii
• Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu”
• Muzeul Memorial Poni – Cernătescu
• Biblioteca Centrală Universitară
• Biblioteca Județeană Gheorghe Asachi
• Universitatea de arte „George Enescu”

Reprezentanțe culturale

După reinstaurarea regimului democratic în România în anul 1990, au fost deschise la Iași mai multe centre culturale străine. În prezent, funcționează în municipiul Iași:

• Centrul Cultural Francez
• Centrul Cultural German Iași
• Centrul Cultural Britanic (British Council)
• Centrul Cultural al Americii Latine și Caraibelor
• Centrul Cultural Elen „Panellinion”

Sănătate

• Spitalul Universitar „Sf. Spiridon”
• Spitalul clinic de Urgențe
• Spitalul clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria”
• Spitalul clinic de Obstetrică și Ginecologie „Elena Doamna”
• Spitalul clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza-Vodă”
• Spitalul clinic „Dr. C.I. Parhon”
• Spitalul pentru elevi și studenți
• Spitalul clinic de Recuperare
• Spitalul clinic de Pneumoftiziologie
• Institutul regional de Oncologie
• Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu”
• Spitalul clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”
• Institutul de Psihiatrie „Socola”
• Spitalul clinic de Neurologie „prof. dr. N.Oblu”
• Spitalul Militar
• Spitalul Universitar CFR
• Spitalul de Balneofizioterapie și îngrijiri Paleative „Sf. Sava” – Recumedis
• Spitalul particular „Arcadia Hospital”
• Spitalul Providența – Mitropolia Moldovei și Bucovinei

Primul centru din zona Moldova pentru bolnavii de Alzheimer s-a deschis la Iași, în condițiile în care peste 6.000 de ieșeni sunt diagnosticați cu această boală.

Calitatea aerului

Orașul Iași este al doilea cel mai poluat oraș din România. În 2015, poluarea cu particule fine (PM10) a depășit în mod repetat pragurile legale. Traficul rutier, șantierele nesupravegheate și lipsa acută a spațiilor verzi (orașul deține în jur de 11 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor) sunt câteva din motivele din spatele acestor probleme. În 2014, Comisia Europeană a lansat acțiuni legale împotriva României, citând situația din Iași, Brașov și București ca example de neconformitate cu legislația de mediu comunitară.

Transporturi și comunicații

Iași este un nod feroviar aflat la intersecția dintre Magistrala Făurei – Tecuci – Iași – Ungheni, linia principală Iași – Pașcani și ramificațiile Iași – Dorohoi, Iași – Hârlău.

În oraș sunt patru gări: Gara Iași, Gara Internațională Nicolina, Gara Nicolina, Gara Socola și o stație de triaj la Socola. Municipiul Iași este conectat prin legături directe cu principalele orașe ale țării și cu Republica Moldova.

În prezent, Gara Iași se află într-un proces de renovare, început în anul 1989, cu termen de finalizare neasumat.

În partea estică a orașului se află Aeroportul Internațional Iași, având trei terminale modernizate și o pistă de 2.400 m finalizată în 2014^[43]. Din Iași se asigurǎ legǎturi directe cu București, Bologna, Londra, Roma, Tel Aviv, Torino, Treviso, Viena, iar în timpul sezoanelor turistice alte destinații sunt completate prin zboruri charter precum Antalia, Heraklion și Rhodos. În 2015, aeroportul a anunțat introducerea unui zbor către Istanbul, Milano, Munchen, Paris și din 2016 spre Cluj, Timișoara, Barcelona, Bruxelles, Catania, Köln și Madrid.

Transportul rutier

Rețeaua de străzi a orașului, dezvoltată în ultimii 50 ani, o continuă pe cea din evul mediu, asigurând un trafic fluent, cu excepția orelor de vârf, când numărul tot mai mare al mașinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersecțiile din Piața Unirii, Mircea cel Bătrân, Gară, Podu Roș, Podu de Piatră, Piața M.Eminescu, Elena Doamna, Baza 3, Țesătura).

Există planuri pentru realizarea unei autostrăzi Est-Vest Autostrada Târgu Mureș-Ungheni (Autostrada A8, Montana), ce va face legătura cu „Autostrada Transilvania” (Autostrada A3), la Târgu Mureș^[44], a unei șosele de centură, care să preia traficul greu din oraș ^[45], inaugurată în 2012 și pentru realizarea pasarelei Octav Băncilă, care să facă legătura între cartierele Alexandru cel Bun și Păcurari, cu începerea lucrărilor planificată pentru începutul anului 2008^[46], finalizată în 2015. Legătura cu București este asigurată pe drumul european E583, care are ieșire la E85, tot pe aici fiind și principala cale de comunicație cu Transilvania și mai apoi cu Occidentul, de unde, în ultimul timp, vin foarte multe investiții.

Transportul în comun

În anul 1898 Primăria încheie primul contract cu firma germană AEG Berlin, pentru realizarea transportului cu tramvaie electrice la Iași.

Astăzi, transportul în comun este asigurat prin tramvaie, autobuze și microbuze, de către CTP Iași (prin desființarea Regiei Autonome de Transport Public Iași în 16 septembrie 2016). A existat și un transportator privat, Unistil Bârlad, la care s-a renunțat în iunie 2016. Printr-un împrumut de la BERD s-a început reabilitarea infrastructurii rutiere a municipiului și a căilor de rulare tramvai.

Tramvaie

Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor orașului. În 1989, rețeaua electrică de tramvai din Iași a atins maxima dezvoltare, cumulând 35 km de cale dublă activă pe trasee.    În 1997 linia de tramvai Podu Roș – C.U.G. II a fost suspendată, aceasta urmând a fi reabilitată în 2013. Deasemenea există o linie de tramvai spre sat Dancu.

Rețeaua de tramvaie din Iași are ecartament 1000 mm.

Ca urmare a lucrărilor de reabilitare a liniilor de tramvai, începute în 2008, circulația tramvaielor pe anumite sectoare a fost oprită până la terminarea lucrărilor.

Parcul actual de tramvaie preluat de către CTP Iași cuprinde 138 tramvaie:

Troleibuze

În 2005 circulația troleibuzelor a fost sistată, deși exista aici o rețea foarte extinsă, de 31,3 km.   Rețeaua a intrat în conservare, dar pe unele trasee s-a început dezafectarea acesteia.

Autobuze

Parcul de autobuze CTP Iași este format din (100 autobuze), 50 autobuze noi tip MAZ-103, 4 autobuze noi Isuzu Citiport, 8 autobuze noi Eurobus Diamond, 30 autobuze SH de tip Renault R-312 achiziționate din Paris, 9 autobuze SH Mercedes-Benz O-405 achiziționate din San Sebastian, s.a.

Trasee de autobuz din Iași:

Microbuze

Parcul de microbuze CTP Iași este format din 35 de microbuze care acoperă 2 trasee:

48 (8,5 km): Tg. Cucu – Ciric

49 (4,4 km): Tg. Cucu – Cim.Sf.Petru și Pavel

Politică

Municipiul Iași este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, Mihai Chirica, de la Partidul Social Democrat, a fost ales în 24 iunie 2016. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Dintre consilierii locali, au fost aleși viceprimari Radu Botez (ALDE) și Gabriel-Vasile Harabagiu (PSD).

Sport

• Fotbal:
• CSM Politehnica Iași, echipă de fotbal în Liga 1.

• Alte sporturi:
• Echipa de baschet masculin CS Politehnica Iași
• Echipa de rugby CS Politehnica Unirea Iași
• Echipa de handbal masculin Politehnica Unistil Iași
• Secția de judo masculin CS Politehnica Iași
• Secția de tenis de masă CS Politehnica Iași
• Secția de tir sportiv CS Politehnica Iași
• Clubul sportiv „Luceafărul 2011″ – club de fotbal pentru juniori (4-16 ani), prof. Cristian Danielevici, prof.Flueraru Marcel și Mihăilescu Paul.
• Asociația universitară „Shotokan Karate Iași” publică revista de arte marțiale „Samurai magazine”.
• Echipa de volei feminin Penicilina Iași.

Personalități

• Mihai Eminescu (1850 – 1889), poet, socotit de cititorii români și de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română.

• Ion Creangă (1837 – 1889), povestitor român, considerat drept unul dintre clasicii literaturii române. Recunoscut datorită basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă a intrat în istoria literaturii române, în principal, datorită operei autobiografice Amintiri din copilărie. A locuit în cartierul Țicău, în așa-numita Bojdeucă.

• George Emil Palade (1912 – 2008), biolog american de origine română, născut la Iași, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină (1974) pentru descoperirile sale în biologie, în special pentru funcționarea și structura celulelor (ribozom).

• Emil Racoviță (1868 – 1947), savant, biolog și explorator român, considerat întemeietorul biospeologiei, născut la Iași, primul român ajuns în Antarctica, ca membru al expediției „Belgica” (1897–1899), academician și președinte al Academiei Române. Una din insulele descoperite de expediționari a fost numită după numele profesorului lui Emil Racoviță, geologul Grigore Cobălcescu.
• Emanoil Bardasare, pictor, nepotul pictorului Gheorghe Panaiteanu Bardasare .

De Iași și-au mai legat destinul importante personalități, precum:

• autori și oameni de cultură – Antioh Dimitrievici Cantemir, Constantin Stamati, Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Alexandru Hrisoverghi, Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Anton Naum, Vasile Pogor, Ioan Ianov, Alexandru Grigore Suțu, Nicolae Gane, Teodor Burada, Vasile Burlă, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Ștefan Vârgolici, Vasile Conta, A. D. Xenopol, Dimitrie Alexandresco, Spiru Haret, I. L. Caragiale, Constantin Meissner, Elias Schwarzfeld, Nicolae Xenopol, Alexandru Philippide, Adela Xenopol, Constantin Mille, David Judelovitch, Mărgărita Miller-Verghy, Garabet Ibrăileanu, Gheorghe Brăescu, Nicolae Iorga, Alexandru Cazaban, Mihai Codreanu, Emil Gârleanu, Mihail Sadoveanu, Rudolf Suțu, Dimitrie Gusti, George Topîrceanu, Lucia Mantu, Petre Constantinescu-Iași, Alfred Hefter, Dan Bădărău, Otilia Cazimir, I. Ludo, Vasile Harea, Ionel Teodoreanu, Benjamin Fondane, Petre Panaitescu, Charlotte Sibi, George Lesnea, Petru Comarnescu, Constantin Cihodaru, Aurel Leon, Adrian Marino, Octav Pancu-Iași, Ștefan Iureș, Dan Hăulică, Petru Aruștei, Gheorghe Buzatu, Jean Ancel

• artiști – Theodor Pallady, Călin Alupi, Corneliu Baba, Nicolae Tonitza, Octav Băncilă, Constantin Stahi, Camil Ressu, Eugeniu Voinescu, Gheorghe Popovici, Lascăr Vorel, Theodor Buiucliu, Ștefan Dimitrescu, Jean L. Cosmovici, Richard Hette, Ion Iancuț, Sabin Bălașa, Arthur Segal, Constantin Popovici

• muzicieni –George Enescu, Eduard Caudella, Alexandru Flechtenmacher, Gavriil Musicescu, Anatol Vieru, Magda Ianculescu, Jean Bobescu, Arnold Rosé, Philip Herschkowitz, Hilda Jerea, Florica Musicescu, Gheorghe Scheletti, Viorel Doboș, Antonin Ciolan, Matei Socor, Sergiu Celibidache, Mendi Rodan,

• cronicari – Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu Spătarul, Ion Neculce și Dimitrie Cantemir

• importanți oameni de stat – Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Petre P. Carp, Gheorghe I. Brătianu, Lascăr Catargiu, Dimitrie A. Sturdza, Ioan Grigore Ghica, George G. Mârzescu, Vasile Balș, Alexandru Bădărău, Grigore Mithridate Buiucliu, Ermil A. Pangrati, Matila Ghyka, Mihai Răzvan Ungureanu

• mitropoliți – Varlaam, Dosoftei, Veniamin Costachi și Iosif Naniescu

• savanți celebri – Ștefan Procopiu, Ion Ionescu de la Brad, Ernest Juvara, Grigore Cobălcescu, Petru Poni, Dimitrie Ioan Mangeron, Constantin V. Gheorghiu, Alexandru C. Cuza, Mendel Haimovici, Vitalie Belousov, Horia Hulubei, Dolphi Drimer, Traian Ionașcu, Romulus Sevastos, Anastasie Obregia, Sava Dumitrescu, Petru Bogdan, Mircea Ion Savul, Emilia Saulea, Raluca Ripan, Ioan Zugrăvescu, Ion Inculeț, Eugen Segal, Andy Z. Lehrer, Magda Petrovanu

• medicii celebri – Nicolae Negură, Emil Max, Ioan Ciurea, Aristide Peride, Ludovic Russ, Leon Sculy Logothetides, George Bogdan, Alexandru Obregia, Paul Anghel, Leon Ghelerter, C.I. Parhon, Elena Densușianu-Pușcariu, Maria Cicherschi Ropală, Alexandru Tzaicu, Ion Enescu, Ioan Nubert, Gheorghe Năstase, Grigore T. Popa, Leon Ballif, Vladimir Buțureanu, Oscar Franche, Dumitru A. Cornelson, Vasile Dobrovici, Alexandru Ventonic, Gheorghe Chipail, Nicolae Oblu, Petre Brânzei, Costache Lazăr, Ion Haulică, Lorica Gavriliță, Ostin Mungiu

• cineaști și oameni de teatru – Matei Millo, Costache Bălănescu, Mihail Galino, Aglae Pruteanu, Eduard de Max, Lucia Sturdza-Bulandra, Lupu Pick, Aurel Ghițescu, Miluță Gheorghiu, René Sti, Nicolae Veniaș, Titus Lapteș, Tudorel Popa, Petre Gheorghiu, Margareta Pogonat

• scriitori, artiști și intelectuali contemporani – Constantin Ciopraga, Alexandru Timotin, Mihail Cernea, Dubi Zeltzer, Sorel Etrog, Iosif Sava, Viorica Cortez, Ilarion Ionescu-Galați, Emil Brumaru, Dorel Schor, Radu Varia, Mircea Radu Iacoban, Rodica Mandache, Nicolae Ursulescu, Florin Faifer, Alexandru Călinescu, Mioara Cortez, Ioan Petru Culianu, Cassian Maria Spiridon, Andrei Corbea Hoișie, Horia-Nicolai Teodorescu, Lelia Mossora, Ovidiu Lipan, Liviu Cangeopol, Teodor Corban, Cătălin Mihuleac, Adrian Păduraru, Gheorghe Onișoru, Alina Mungiu-Pippidi, Elena Moșuc, Cristian Mungiu, Dan Lungu, Dan Doboș, Daniela Nane, Liliana Lazăr, Anamaria Marinca, Ioana Vișan, Cristina Flutur

• patriarhii – Teoctist Arăpașu și Daniel Ciobotea
• sportivi – Dan Irimiciuc, Vasile Iordache, Anghel Iordănescu, Valentina Cozma, Florin Zalomir
• matematicieni – Neculai Culianu, Constantin C. Popovici
• geografi – Alexandru Obreja, Constantin Martiniuc
• arhitecți – Ștefan Emilian, George Sterian, Nicolae Ghica-Budești, Dan Sergiu Hanganu

Orașe înfrățite cu Iași

Municipiul Iași este înfrățit cu 20 localități din întreaga lume:

•  Assiut, Egipt
•  Atlanta, Statele Unite
•  Chișinău, Republica Moldova^[54]
•  Cernăuți, Ucraina
•  Filacciano, Italia
•  Forano, Italia
•  Ierihon, Israel
•  Ilioupoli, Grecia
•  Irbid, Iordania
•  Isfahan, Iran
•  Kozani, Grecia
•  Monterrey, Mexic
•  Morlupo, Italia
•  Nazzano, Italia
•  Padova, Italia
•  Peristeri, Grecia
•  Poitiers, Franța
•  Québec, Canada
•  Sant’Oreste, Italia
•  Torrita Tiberina, Italia
•  Villeneuve-d’Ascq, Franța
•  Vinița, Ucraina
•  Xī’ān, China

Consulate in Iași

Atât înainte, cât și după Unirea Principatelor din anul 1859, au existat misiuni diplomatice permanente în capitala Moldovei, ca de exemplu un viceconsulat francez (deschis în 1798), consulatul Austriei sau cel al Statelor Unite ale Americii (1873).

În prezent, funcționează la Iași următoarele reprezentanțe diplomatice:

• Consulatul General al Moldovei

Consulate Onorifice:

• Consulatul Onorific al Republicii Ungare
• Consulatul Onorific al Republicii Italia
• Consulatul Onorific al Republicii Pakistan

VIA  WIKIPEDIA