Județul Iaşi este unul dintre cele mai vechi și mai dezvoltate regiuni din nord-estul țării, orașul Iaşi fiind capitala regiuni istorice Ţara Moldovei. Acesta este locuit încă din anii 5.5000 î.e.n., dovadă stând vestigiile arheologice ale Culturii Cucuteni (5.500 – 2750 î.e.n), dar și cele ale așezărilor grecești din secolele IV-III î.e.n. Pe lângă importanța istorică a județului, acesta are și o importanță culturală și religioasă deosebită. Dacă ești turist prin județul Iași, iată care sunt cele mai frumoase locuri pe care trebuie să le vezi. Iar, pentru a avea o călătorie cât mai confortabilă, caută pe Cazare.info locuri unde te poți caza în zonă.
1. Palatul Sturdza de la Cozmeşti
Sursă foto: Wikipedia
Familia Sturdza a fost una dintre cele mai bogate familii de boieri din Moldova. Aceasta deținea moșii și palate de o frumusețe rară, unele dintre ele putând fi admirate și în prezent.
Unul dintre monumentele istorice aflate în moșia celebrei familii este Palatul Sturdza de la Cozmeşti. Clădirea a fost construită în stil gotic, în anul 1816, de către vistiernicul Grigoraş Sturdza din satul Cozmeşti, pe locul unor case boiereşti mai vechi. De-a lungul timpului, palatul a suferit mai multe modificări. Mihail Sturdza, domn al Moldovei în perioada 1834-1849, a ridicat un al doilea etaj al palatului.
În prezent, Palatul de la Cozmeşti găzduieşte „Centrul de orientare, calificare şi plasare a tinerilor peste 18 ani”, proveniţi din centrele de plasament, în vederea integrării socio-profesionale a acestora.
2. Castelul Sturdza de la Miclăuşeni
Sursă foto: © Daniel Caluian
Un alt castel aflat în posesia sturzilor este Castelul Sturdza de la Miclăuşeni. Palatul este ridicat pe teritoriul unui fost conac, construit între anii 1550-1623 de către vistiernicul Simion Stroici. Moșia și conacul au intrat în posesia fraților Ioan şi Sandu Sturdza în anul 1697, fiind primit moștenire de la Safta, nepoata vistiernicului Simion Stoici. Cei doi frați și-au împărțit pământurile, satul și conacul de la Miclăuşeni revenindu-i lui Ioan Sturdza.
Potrivit blogului Vizităm Iași, Castelul Sturdza a fost construit între anii 1880-1904 de către Gheorghe Sturdza pentru soția sa, pictorița Maria Ghica, fiica scriitorului Ioan Ghica. Clădirea este construită în stil gotic și are un etaj şi mansardă. Ornamentele exterioare, care se mai păstrează şi astăzi, abundă în embleme inspirate din blazonul familiei Sturdza (un leu cu o sabie şi o ramură de măslin). În jurul conacului se află o biserică și un parc în stil englezesc, întins pe 42 de ha, cel mai mare din Europa la acea vreme, cu specii de arbori ornamentali şi numeroase alei cu flori.
În prezent, o parte din castel a fost restaurată, acesta transformându-se într-un complex muzeistic și cultural care este deschis spre vizitare publicului.
3. Palatul Sturdza de la Miroslava
Sursă foto: Wikipedia
Cel de-al treilea palat deținut de celebra familie de boieri moldoveni este Palatul Sturdza de la Miroslava. Acesta a fost construit la începutul secolului al XIX-lea, de către familia boierului moldovean Vasile Beldiman în satul Miroslava.
Palatul a ajuns în proprietatea familiei Sturdza la începutul secolului al XX-lea, fiind moștenit de principesa Olga Sturdza (1884-1971), fiica principelui Alexandru Mavrocordat şi a Luciei Cantacuzino-Paşcanu, care era căsătorită cu prințul Mihail Sturdza, nepotul domnului Moldovei Mihail Sturdza.
Palatul se află în prezent în curtea Liceului Agricol „Mihail Kogălniceanu” din Miroslava, aici funcţionând Muzeului Etnografic al Agriculturii Moldovei şi biblioteca şcolii.
4. Palatul Cuza de la Ruginoasa
Sursă foto: © Ucebistu
Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa este construit în stil neogotic, în anul 1804. Întins pe o suprafaţă de 14 hectare, moșia și palatul de la Ruginoasa impresionează prin măreţia stilurilor arhitecturale.
Potrivit blogului Vizităm Iași, inițial moșia de la Rugionasa a aparținut familiei Sturdza, aceasta fiind cumpărată în secolul al XVII-lea de la Duca Vodă. Odată cu ridicarea palatului, în anul 1804, în jurul său a fost amenajat un parc cu alei străjuite de statui, bănci ascunse în labirinturi de verdeaţă şi un iaz înconjurat de sălcii. Clădirea, care păstrează și astăzi caracteristicile stilului neogotic, are formă pătrată, cu un etaj, fiecare din cele patru faţade având aceleaşi elemente: peroane largi și balcoane sprijinite pe lespezi de piatră. În anul 1811, în spatele palatului a fost ridicată o biserică de conac, pe locul unde a fost anterior o biserică de lemn.
Palatul de la Ruginoasa a intrat în posesia lui Alexandru Ioan Cuza al în anul 1862, când acesta l-a cumpărat, la licitaţie, de la Banca Moldovei, cu suma de 52.011 galbeni. Împreună cu soția sa, Elena Cuza, domnitorul Principatelor Unite a renovat complet palatul și grădinile din jurul său, transformându-l în reşedinţa sa de vară.
În prezent, palatul de la Ruginoasa este transformat în muzeul memorial dedicat domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
5. Palatul Culturii din Iași
Sursă foto: © Daniel Caluian
Palatul Culturii din Iaşi a fost inaugurat pe 11 octombrie 1925 de către regele Ferdinand al României și avea funcția de Palat Administrativ şi de Justiţie.
Realizat în neogotic cu detalii ornamentale reprezentate de elemente heraldice și statui de arcaşi ce stau de strajă, palatul reprezintă una din ultimele expresii ale romantismului în arhitectura românească. Este una dintre puținele clădiri din țara noastră care era dotată, în epoca respectivă, cu iluminat electric, încălzit pneumatic, ventilaţie, termostate, aspiratoare, care porneau toate de la subsol, unde se afla centrala maşinilor.
Palatul a fost ridicat pe ruinele unei vechi curţi domneşti, care a fost reconstruită în stil neoclasic de prinţul Alexandru Moruzi, iar construcția lui s-a întins pe durata a două decenii. Legenda spune că în proiectul iniţial erau prevăzute 365 de camere corespunzătoare zilelor anului, dar construcţia are 298 încăperi cu o suprafaţă de aproximativ 36.000 metri pătrați. La faţadă sunt 92 ferestre, iar la mansardă alte 36 în ogivă şi două rânduri de baghete.
Potrivit blogului Vizităm Iași, vechiul Palat Administrativ a fost înlocuit, în anul 1954, de Palatul Culturii, devenind în prezent și un centru muzeal care adăpostește: Muzeul de Istorie, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul Arheologic de sit din Cucuteni și o valoroasă biblioteca.
6. Muzeul Unirii din Iași
Sursă foto: © Wiktor Wojtas
Muzeul Unirii din Iași este amenajat în Casa Catargiu, construită în stil neoclasic, care de-a lungul timpului a fost proprietatea mai multor familii de boieri moldoveni printre care amintim logofătul Costache Catargiu (a cărui nume îl poartă), hatmanul Constantinică Palade, spătarul Mihalache Cantacuzino Pașcanu.
De asemenea, între 1859-1862 a fost reședința primului domnitor al Principatelor Unite – Alexandru Ioan Cuza, iar între anii 1916-1919 devine reședință a regelui Ferdinand.
Muzeul a fost deschis pentru public în anul 1959, cu ocazia sărbătoririi centenarului Unirii Principatelor Române din 1859, iar în prezent aici sunt expuse piese de istorie evocând Revoluția de la 1848 și Unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859, precum și documente, piese de mobilier și obiecte de decorație interioară, obiecte ce au aparținut lui Al. I. Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri și altor personalități ale epocii.
7. Parcul Copou din Iași
Sursă foto: © Costel Florin Astefanei
Parcul Copou, amenajat pe dealul cu același nume, este unul dintre cele mai vechi parcuri din Iași. Istoria lui începe în secolul al XVIII-lea, când domnitorul Matei Ghica a ridicat aici un foişor care servea pentru odihnă şi recreere. Tot în această perioadă parcul, numit în trecut și „uliţă aristocratică”, a intrat și în atenția boierilor, aceștia ridicându-și case în apropierea lui.
În anul 1833, parcul a fost transformat în grădina publică a orașului și, sub îndrumarea lui Mihail Sturdza, au început lucrările de amenajare a grădinii. Centrul parcului este străjuit de „Obeliscul cu lei” alături de care se regăseşte „Teiul lui Eminescu”. De asemenea, tot aici se află și bustul realizat din bronz al Veronicăi Micle, dar şi a altor membrii din Junimea, precum Ion Creangă, Nicolae Gane, Costache Negruzii şi Ciprian Porumbescu. Datorită însemnătății sale, pe teritoriul parcului a fost construit și Muzeul „Mihai Eminescu”, reprezentând unul din cele 12 filiale literare din cadrul Muzeului Literaturii Române din Iași.
Tot pe Dealul Copou se găseşte cea mai veche grădina botanică din România: Grădina Botanică „Anastasie Fatu”. Aceasta a fost înfiinţată în anul 1856, de medicul al cărui nume îl poartă și se întinde pe suprafaţa de 5 hectare, de-a lungul acestora dezvoltându-se în jur de 2000 de specii de plante. Grădina este formată dintr-un complex de 12 sere, în fiecare dintre acestea fiind reprezentat câte un sector din vegetaţia întregii lumi.
8. Muzeul Memorial „Ion Creangă” din Iași
Sursă foto: © Emanuelagrigoras
Muzeul Memorial „Ion Creangă” din Iași, cunoscut și sub numele de „Bojdeuca lui Creangă”, este primul muzeu memorial literar din România și a fost inaugurat pe data de 15 aprilie 1918. Și acesta face parte cele 12 filiale literare din cadrul Muzeului Literaturii Române din Iași.
Potrivit Muzeului Literaturii Române din Iași, căsuța, construită înainte de 1850, a fost locuința scriitorul Ion Creangă, începând din vara anului 1872 până în anul 1889, după ce acesta fusese răspopit și nevoit să părăsească locuința din incinta Mănăstirii Golia.
Toate „Poveștile” și „Amintirile din copilărie” au fost scrise în căsuța botezată de scriitor „bojdeucă”. În vara și toamna anului 1876, Mihai Eminescu a locuit aici drept chiriaș al lui Creangă.
În prezent, casa a fost transformată în Muzeul memorial „Ion Creangă”, aici fiind expuse obiecte și documente originale aparţinând marelui scriitor. Unele dintre aceste obiecte au făcut parte din colecţia fostului muzeu „Ion Creangă” de la Mănăstirea Golia din Iaşi. De asemenea, între anii 1984-1989, lângă bojdeucă au fost construite și o bibliotecă și un amfiteatru în aer liber.
9. Muzeul Memorial „Mihail Sadoveanu” din Iaşi
Sursă foto: Wikipedia
O altă filială a Muzeului Literaturii Române din Iași este Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu”. Clădirea, clasată drept monument de arhitectură, a fost construită de Mihail Kogălniceanu în anul 1842. În timpul Primului Război Mondial aici a locuit și George Enescu, apoi, între 1918 – 1936, scriitorul Mihail Sadoveanu împreună cu familia sa.
Aici, Sadoveanu a scris aproximativ 35 de opere, din care „Strada Lăpușneanu”, „Venea o moară pe Siret”, „Hanul Ancuței”, „Zodia Cancerului”, „Baltagul”, precum și primele două părţi din „Fraţii Jderi”.
Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu” a fost înfiinţat în anul 1980. În cele şapte încăperi sunt păstrate documente privind istoricul casei şi al personalităţilor care au locuit aici, precum și obiecte și documente originale aparţinând marelui scriitor.
10. Muzeul Memorial „Vasile Alecsandri” din Mirceşti
Sursă foto: Wikipedia
Muzeul memorial „Vasile Alecsandri” de la Mircești este amenajat în casa în care a locuit Vasile Alecsandri între anii 1866-1890. În această casă modestă scriitorul român a compus o parte însemnată a operei sale literare.
Conacul familiei Alecsandri din satul Mircești a fost construit între anii 1861-1867 după propriile planuri ale poetului și ale soției acestuia, Paulina, într-un parc cu stejari, nuci seculari și lilieci, toți plantaţi de Alecsandri.
După moartea scriitorului, în anul 1890, casa i-a rămas moştenire soţiei acestuia, Paulina Alecsandri, care la rândul ei a lăsat-o nepoatelor sale, Elena și Margareta Catargi. În cele din urmă, în anul 1914, casa a fost donată Academiei Române care a amenajat aici un muzeu memorial, în scopul de a putea fi vizitată de publicul larg. Acesta cuprinde documente și obiecte care ilustrează viața cunoscutului poet român.
În afara Casei Memoriale „Vasile Alecsandri”, în curtea fostului conac a fost ridicat un mausoleu în care a fost strămutat sicriul cu osemintele scriitorului.
11. Ansamblul urbanistic Palas
Sursă foto: © Editor77
Ansamblul urbanistic Palas este unul dintre cele mai bune exemple ale faptului că modernul și clasicul pot sta alături fără a deranja privirile trecătorilor. Construit în apropierea Palatului Culturii – unul dintre cele mai frumoase și mai grandioase palate ale Iașului, cu o vechime de peste două secole – Ansamblul urbanistic Palas este inclus în topul celor mai moderne proiecte din România.
Construirea Ansamblului urbanistic Palas a început în anul 2008 și s-a desfășurat în decursul a 5 ani, până în anul 2012, în urma unui parteneriat public-privat între o firmă privată și Consiliul Local al Municipiului Iași. Întins pe o suprafață totală de 270 000 de metri, la poalele Palatului Culturii, acesta este compus din mai multe clădiri de birouri și de locuințe, un centru comercial (Palas Mall), o parcare subterană, o stradă dedicată comerțului stradal (Palas Shopping Street) și un parc splendid, întins pe o suprafață de 50 000 de metri pătrați.
Parcul este amenajat pe locul fostelor grădini ale Curții Domnești din Iași. Aici se pot observa încă obiecte și clădiri istorice din vechea grădină precum turnul de strajă al Curții Domnești, elemente din lemn sau jgheaburi. În parc mai este amenajat un lac, mai multe fântâni arteziene, un foișor și un spațiu unde se pot orgaiza concerte sau alte evenimente în aer liber.
12. Biblioteca „Gheorghe Asachi” din Iași
Sursă foto: Boredpanda.com
Biblioteca „Gheorghe Asachi” din Iași este una dintre cele mai frumoase bibliotecii din țara noastră și din lume, aceasta fiind clasată pe primul loc într-un top al celor mai frumoase 25 de biblioteci din lume, realizat de utilizatorii site-ului Bored Panda, una dintre cele mai apreciate comunități online din lume pentru iubitorii de artă, fotografie și design.
Biblioteca se află în interiorul Palatului Universității din Iași, clădire ridicată în anul 1860 la inițiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Clădirea, în care astăzi funcționează universitățile „Al. I. Cuza“ și „Gheorghe Asachi“, este construită în stilul eclectic, un stil ce domina arhitectura Europei secolului al XIX-lea.
Biblioteca „Gheorghe Asachi” a fost construită în perioada interbelică, mai exact în anul 1948, păstrându-se stilul arhitectural eclectic specific întregii clădiri, cu o singură excepție și anume faptul că, în locul încăperilor unitare, specifice acestui stil arhitectural, arhitecții vremii au preferat să combine mai multe elemente într-o singură încăpere. Aceasta a fost realizată prin unirea câtorva biblioteci și laboratoare deja existente în Palatul Universității
Ceea ce atrage cel mai mult la această bibliotecă este măreția arhitecturii și simbolistica folosită în realizarea ei.
13. Restaurantul Bolta Rece
Sursa foto: Casa Bolta Rece
Restaurantul Bolta Rece, astăzi situat în apropierea cartierului Copou, este unul dintre cele mai vechi localuri din Iași, datând încă din secolul al XVIII-lea, care își păstrează caracterul tradițional românesc și în zilele noastre. Ceea ce face celebru acest local și îl plasează în lista obiectivelor turistice care nu trebuie ratate din „capitala” Moldovei, este faptul că aici s-a legat prietenia a doi scriitori importanți ai literaturii românești: scriitorul Ion Creangă și poetul Mihai Eminescu.
Potrivit unui articol publicat de Adevărul, Ion Creangă și Mihai Eminescu s-ar fi întâlnit prima oară în acest restaurant și de atunci au legat o prietenie strânsă, frecventând foarte des Bolta Rece. Cei doi scriitori români petreceau aici foarte mult timp, atât unul în compania celuilalt, cât și împreună cu membrii cenaclului literar „Junimea”.
14. Catedrala Mitropolitană din Iași
Sursă foto: Wikipedia
Catedrala Mitropolitană din Iași este una dintre cele mai importante lăcașuri ortodoxe de cult din țara noastră. Acesta poartă hramul Sfintei Parascheva, Întâmpinarea Domnului și Sfântul Mucenic Gheorghe și este biserica catedrală a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, una dintre cele șase catedrale mitropolitane ortodoxe din România.
Biserica datează de la începutul secolului al XIX-lea, mai exact lucrările de ridicare a acesteia au început în anul 1833 și s-au încheiat în anul 1887. Lăcașul de cult a fost construit din porunca domnitorului Mihail Sturdza, pe locul unde înainte se aflau două biserici mai vechi: Biserica Albă (din secolul al XV-lea) și Biserica Stratenia (din secolul al XVII-lea). Catedrala, construită în stil renascentist, are o formă dreptunghiulară cu câte o tură la fiecare colț. Aceasta este bogat ornamentată atât în interior, cât și în exterior, pictura sa fiind realizată de Gheorghe Tattarescu, un celebru pictor al vremii respective.
Ceea ce face atât de celebră această catedrală este faptul că aici se află moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, sfânta patroană spirituală a Moldovei. Moaștele sfintei au fost aduse la Iași de la Constantinopol în anul 1641, când i-au fost dăruite domnitorului moldovean Vasile Lupu în semn de mulțumire pentru ajutorul acordat patriarhului Constantinopolului și au rămas aici până astăzi. Iniţial, moaștele sfintei au fost așezate în Biserica Sfinții Trei Ierarhi, însă după incendiul care a avut loc în anul 1888, acestea au fost mutate în Catedrala Mitropolitana din Iași.
Cuvioasei Parascheva îi sunt atribuite minuni și vindecări miraculoase. În prezent, de ziua sa, care se serbează pe data de 14 octombrie, la Iași are loc în fiecare an un pelerinaj la care participă mii de credincioși care vin aici pentru a se ruga la mormântul ei și pentru a-i atinge moaștele.
15. Podgoriile Cotnari
Sursă foto: © Geeorrge
Deși nu este tocmai un obiectiv turistic, Podgoriile Cotnari, aflate la nord-vest de Iași, merită vizitate atât datorită vinului de calitate superioară care se produce aici și a istoriei sale, cât și datorită peisajului superb pe care este întinsă podgoria de viță de vie.
Legendele spun că pe dealul Cătălinei, unde în prezent se întind podgoriile Cotnarilor, traco-geții cultivau strugurii încă de acum 2.500 de ani, din care făceau apoi vin, obicei pe care l-au transformat ulterior în tradiție. Primele atestări documentare despre existența podgoriei Cotnari datează din anul 1250 și de atunci obiceiul cultivării viței de vie pe aceste pământuri se păstrează neîntrerupt până în zilele noastre.
Cei care ajung aici întâmplător sau vor să afle care este procesul de realizare a celebrului vin, vor beneficia de un tur al Combinatului de vinificație și al cramei acestuia, o degustare a cinci probe de vin și la final, vor putea servi masa de prânz sau cina. Pe lângă aceste lucruri vor afla și istoria acestor meleaguri, a tradițiilor locului precum și despre modul în care se prepara vinul în timpuri străvechi.
Podgoriile Cotnari pot fi vizitate pe tot parcursul anului cu excepția campaniei de toamnă, care loc în perioada 1 septembrie – 27 octombrie, atunci când se strâng strugurii.
De asemenea, în Iași se găsesc şi alte obiective turistice de interes național. Printre acestea se numără Biserica Sfântul Nicolae Domnesc (cea mai veche clădire sfântă din oraş), Mănăstirea Golia, Catedrala Mitropolitană, Mănăstirea Galata, Biserica Sfinţii Atanasie şi Chiril, Mănăstirea Cetăţuia, Mănăstirea Frumoasă, Sinagoga Mare (inclusă pe lista monumentelor istorice şi considerată cel mai vechi lăcaş de cult evreiesc păstrat pe teritoriul Românie), Casa Memorială George Topârceanu, Casa Memorială Otilia Cazimir, Biblioteca Universitară Mihai Eminescu sau Primăria Iaşiului, cu sediul în Palatul Roznovanu.
Sursa Articol: bunadimineata.ro
Emblematic pentru gradina Copou e teiul lui Eminescu si obeliscul cu lei si nu galeria voievozilor ,care se afla de fapt la Fundatie. Manastirea Golia,Cetatuia ,sau Galata,biserica Trei Ierarhi,sunt,de asemenea,emblematice pentru orasul Iasi.
Materialul este plin de greșeli. Începând de la fotografii și sfârșind cu textul. Refaceti-l și apoi trimiteți-l pe FB.
Iașul este un oraș superb care încet încet reînvie și își regăsește frumusețea .Sluțit de construcțiile și nenorocirile experimentului comunist, Casa Pătrată peste drum de Biserica Domnească sau blocurile Hrușciovska din Piața Unirii ,își revine greu.Edilii trebuie să înțeleagă și să redea Orașului, să refacă și să pună în valoare casele vechi nu să le dărâme după ce au băgat în ele special țigani care să le degradeze.Casele de la Fundație,Copou,Centru,Târgu Cucu sunt veritabile opere arhitecturale lăsate cu rea intenție în paragină .Interese reduse invocă degradarea clădirii pentru a substitui terenul cum s-a procedat recent în Păcurari.
Dar cum învie? Căci văd că de sufocă prin tembelism urbanistic emanat din mințile hulpave ale „dezvoltatorilor”(inculți ce nu au alt rost în viață decât Banul), iar viziunea lor e de nivelul bordurii.
De cand Parcul Copou are acele statui (7) ? Hello, wake up!
Iaz pescuit sportiv Poseidon
Pregătit mediocru articolul dvs.!
Foarte frumos , felicitări ^^
Istoric vorbind, Iasul mereu a fost defavorizat ca investiții, Ștefan cel Mare a ținut capitala la Suceava, iar cei de la București au trimis totul la Cluj(mai ales BOC) sau altele, acum după cum se vede deja la Timișoara, apoi …mai vedem noi, dar absolut nimic la Iasi