Palatul Culturii – un soi de Hogwarts al Iașiului  

Palatul Culturii – un soi de Hogwarts al Iașiului

Întotdeauna mi-am dorit să aflu cum e să te plimbi pe holurile uriaşe ale faimosului Hogwarts din filmul Harry Potter, dar pentru mine va rămâne un simplu vis.

Mă gândeam totuşi zilele astea că Palatul Culturii, „sex-symbolul” clădirilor istorice din Iaşi, aduce destul de mult cu şcoala de magie unde învăţa băiatul ăla tânăr de-l vâna un nene Al-Carui-Nume-Nu-Trebuie-Sa-Il-Rostim (Voldemort, na că am făcut-o lată). Gândiţi-vă puţin. Încăperi uriaşe, scări cu atât de multe trepte încât nu le mai poţi ţine numărul, tablouri mari cu personaje istorice (ale noastre nu se mişcă, dar sunt pictate mai frumos decât la Hogwarts), holuri lungi cu ferestre gigantice, foarte multe obiecte de antichitate care „povestesc” vizitatorilor câte ceva din istoria valoroasă a Iaşiului… mai lipsesc lumânările plutitoare, mesele festive cu mâncare care apare cât baţi din palme şi dueluri între vrăjitori, apoi le avem pe toate.

Acum, să revenim puţin cu picioarele pe pământ.

Deşi nu e la fel de măreţ, Palatul Culturii este un edificiu foarte apreciat, atât de turiştii care ne vizitează oraşul de peste mări și ţări, dar şi de ieşenii noştri dragi. De asemenea, după ce a fost redeschis publicului, echipa administrativă a Complexului Muzeal Naţional „Moldova” a avut grijă ca vizitatorii să nu aibă parte doar de plimbări monotone prin muzeele Palatului, ci şi de o multitudine de evenimente culturale, educative şi interactive, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi.

Printre acestea putem enumera expoziţii de pictură, seratele Procopiu la Palat care sunt adevărate dezbateri pe subiecte din domeniul ştiinţei, Campionatul Mondial de şah şcolar (la care Iaşul a dominat) şi nu în ultimul rând, cel mai important eveniment de inventică al anului, care reuneşte inventatori din toate colţurile lumii: EUROINVENT 2017.

Acestea reprezintă doar o mică fracţiune din ce va primi publicul din partea organizatorilor, urmând ca pe viitor să fie încheiate contracte de colaborare cu cele mai importante Case de Vrăjitori din lume. Poate că trupă de şoc din H.P. se mută la Iaşi, cine ştie. Glumesc.

Palatul care reprezintă Iaşiul: de la Curte Domnească, la emblemă a oraşului de pe cele şapte coline

Palatul Culturii – palat al muzeelor, recunoscut ca efigie a oraşului Iaşi, a fost construit în stil neogotic şi a reprezentat una din ultimele expresii ale romantismului în arhitectura oficială.

Deşi nu este construit peste temelii antice, după cum se presupunea la începutul secolului al XX-lea, Palatul se înalţă, în parte, peste ruinele curţilor domneşti medievale, menţionate documentar în 1434.

Au fost folosite, parţial, şi temeliile vechiului palat (neoclasic) din vremea voievodului Alexandru Moruzi (1806-1812), refăcut de Mihail Sturză (1841-1843) şi demantelat în 1904. De la această construcţie a moştenit Palatul legenda celor 365 camere, corespunzătoare zilelor anului.

Edificiul, ridicat între 1906-1925, este creaţia cea mai însemnată a arhitectului român I.D. Berindei, format la şcoala pariziană.

Din punct de vedere decorativ, în holul central se remarcă un mozaic figurativ în care sunt dispuse concentric diverse reprezentări de bestiarum gotic: acvila bicefală, dragonul, grifonul, leul.

Deasupra holului se găseşte un luminator în care, iniţial, a fost amenajată o seră.

În ciuda aspectului arhaicizant, la construirea Palatului, blocurile de piatră au fost înlocuite cu materiale uşoare şi mai puţin costisitoare.

În plus, la decorarea unor săli, s-a folosit în premieră un material brevetat de Henri Coandă, denumit bois-ciment, care imită lemnul de stejar.

Remarcabile sunt şi elementele de feronerie decorativă, care se pot admira, de exemplu, la uşile de la Sala Voievozilor.

Clădirea a fost, de asemenea, dotată cu facilităţi ultramoderne pentru epoca respectivă, cum ar fi iluminatul electric, încălzirea (sistem pneumatic), ventilaţia, termostatele, aspiratoarele, care porneau toate de la subsol, unde se află centrala maşinilor.

De asemenea, ţinând cont de cele 14 incendii care au afectat clădirile anterioare Palatului, Berindei a ignifungat lemnăria podului cu un produs intitulat orniton, pentru acoperiş utilizând un material special, denumit eternita.

Clădirea inaugurată pe 11 octombrie 1925 a servit drept Palat Administrativ şi de Justiţie până în 1955, când a fost destinat găzduirii unora din cele mai de seamă instituţii culturale ale oraşului Iaşi, reunite astăzi sub denumirea de Complexul Naţional Muzeal „Moldova” Iaşi.